The Best bookmaker bet365 Bonus

Desprimăvărarea emoțiilor în antologia „Iarna sentimentelor”


Continuând tradiția, după cum ne-a obișnuit, neobositul călător dinspre suflet înspre suflete, Ioan Romeo Roșiianu, provoacă pe cei care simt „primăvăratic” la o nouă temă de reflecție, în antologia „Iarna sentimentelor”, apărută în luna ianuarie, 2021, la Editura „eCreator” din Baia Mare.
Câștigătoare a premiului pentru cea mai bună editură (obținut în luna februarie, 2021 și oferit de revista „Teleormanul cultural”), Editura „eCreator” nu se dezminte, astfel că ne încântă cu noi și noi provocări gândite meșteșugit de cel care se uită uneori pe sine pentru a putea oferi parte din sufletul său.     
    Se pare că iarna nu a înghețat sentimentele, ci le-a dezghețat, din ele răsărind creațiile a 62 de autori, unii cunoscuți, alții aflați la poarta încercărilor. Din „fulgi” mai mari sau mai mici, a pornit un bulgăre care s-a rostogolit devenind mare, un bulgăre cu viață în el și care a primit numele de „Iarna sentimentelor”.

Gelu Dragoș – la a 54-a rotire în jurul Soarelui


Mie greu de tot să scriu puțin (câteva rânduri, adică) despre prietenul Gelu Dragoș.
El a fost, este și va fi un veritabil prieten. Pentru el prietenia are dimensiunile unui munte.
Își petrece viața printre ”cei mici” – învățându-i să scrie și să citească. Absolvent de Jurnalism fiind, Gelu Dragoș exersează cu multă pricepere pe mai multe ”felii” ale scrisului: ziaristică, monografii, reportaje, critică și desigur, poezie. O plajă întinsă a creației, așadar...
În prag de sărbătoare, îi spun ”cu toată gura” LA MULȚI ANI!” (Sunt convins că mi se alătură cu aceeași urare toți prietenii într-ale condeiului.) Apoi, neodihnă creatoare! Multă sănătate! Și...tot ceea ce îți dorești.
Te îmbrățișez, prietene!

O antologie valoroasă – „Iarna sentimentelor”


Cel mai prolific sau curajos editor al Maramureşului în anul 2020, an pandemic şi greu din perspectiva întâlnirilor literare, a fost fără doar şi poate – poetul şi editorul Ioan Romeo Roşiianu. Fără a avea pretenţia că le ştiu pe toate din domeniul cultural al Nordului Literar, pentru Ioan Romeo Roşiianu faptele  vorbesc în acest sens.
 În biblioteca mea din Lucăceşti am volumele mai proaspete:, „Damele metaforei”(2018), „Învărarea Cuvântului” (2019), „Întomnarea Cuvântului”, „Toamna sentimentelor”, „Vlastare băimărene”, „Teatrul  cetăţii”, „Poezie băimăreană de pandemie” , toate (atenţie!) apărute în 2020 la Editura „eCreator” Baia Mare.
Despre antologia „Iarna sentimentelor”, Colecţia „Antologica”, 2021, cea mai recentă apariţie a editurii băimărene, am să scriu câteva cuvinte de apreciere şi mulţumire. Sunt prezenţi un număr de 62 de autori, care apar în ordine cronologică, începând cu poeta Petronela Apopei şi terminând cu tânăra poetă Denisa Zobu.

COLOCVIILE REVISTEI „TELEORMANUL CULTURAL”, EDIȚIA A IV-A


Joi, 4 februarie 2021, începând cu ora 10:30, s-a desfășurat ediția a IV-a a Colocviilor Revistei „Teleormanul Cultural”. Organizată în colaborare cu Consiliul Local al Municipiului Roșiori de Vede și cu Direcția pentru Cultură, Educație, Creație și Sport, manifestarea culturală, care a durat aproximativ o oră și jumătate, a fost moderată de dna Monica Tuinete, referent creație artistică.

 Mai întâi, a luat cuvântul dl Silviu Arsu, directorul Casei Municipale de Cultură, care ținut să mulțumească tuturor celor prezenți că și-au rupt puțin din timpul lor pentru a participa la această sărbătoare a culturii roșiorene și teleormănene. După aceea, dna Monica Tuinete a prezentat numeroasele activități din program, care aveau să țină trează atenția publicului iubitor de cultură și literatură.

DIN ISTORIA BĂII MARI


 De rămas...
Iubiți concitadini, ne apropiem de  încheierea  acestei discuții ”plimbate” prin municipiul nostru drag numit Baia Mare sau în latină „Rivulus Dominarum”, în germană „Frauenbach”iar  în maghiară „Asszonypataka”. Se putea și fără această  carte, ca o falie în timp, dar am vrut a zice că  nu este lucru mai frumos ca dragostea și nici fericire mai mare, cum zice și Biblia și acest îndemn la fericirea noastră, l-a scris un om căruia  îi lipsește 80% din vedere, are 4 infarcte și-i este interzisă munca de orice fel.
    Totuși acest material ar putea  servi unora, care obținând o funcție, se domnesc pe banii noștri și odată ajunși  se reia fabula lui Grigore Alecsandrescu cu ”Boul și vițelul”, ba am putea zice că își face la nume prenumele de... hoț.

Expresii românești și originile lor


Limba română este încărcată de expresii, care mai de care mai ghidușe. Printre ele, se numără și ”ce are Sulla cu prefectura”. Unii spun ”Ce treabă are Sulla cu prefectura”, dar mesajul este același și își are bazele în cultura romană.
Dintre expresiile și zicalele pe care le folosim în fiecare zi, semnificația sau sensul original al multor dintre ele s-a pierdut. Chiar și mulți dintre cei care abuzează de ele în fiecare zi nu au nici cea mai vagă idee de unde au pornit.
Revenind însă la expresia din titlu , lucrurile sunt un pic mai clare când vine vorba de destinul lui Sulla și, implicit, de legătura sa cu prefectura. Conform Wikipedia, „Lucius Cornelius Sulla Felix (138
î.Hr.–78 î.Hr.) a fost un general și om politic roman, care, ca dictator, prin încercările lui de a constitui o formă nouă de stat, a contribuit de fapt la destrămarea Republicii Romane.

IN MEMORIAM prof. IOAN NĂDIŞAN


Încă din pruncie m-am îndrăgostit definitiv de Rezervaţia de stejar pedunculat Bavna Lucăceşti-Fersig. În fericita mea copilărie, îmi închipuiam că acolo trăiesc zâne, pitici, că sunt cabane în care vânătorii au în curtea lor căprioare, cerbi, iepuraşi şi veveriţe, că pădurarii vânează urşi, porci mistreţi şi lupi. După ce am crescut mai măricel, am descoperit pârâul Măriuş când mergeam cu tata sau unchii mei, Ioan şi Vasile, la cules de hribe. M-au impresionat cetele, păsări foarte asemănătoare cu berzele. În adolescenţă, cred că eram în clasa a XI-a la liceu, eram la cules de cartofi cu familia mea în locul numit La Pădure, cel mai apropiat teren agricol de Rezervaţia Bavna, despărţit de aceasta de păşunea satului. Atunci l-am cunoscut pe profesorul Ioan Nădişan, care, venind pe un drum lăturalnic, s-a împotmolit cu Dacia sa 1300 şi ne-a rugat să împingem maşina ca să iasă din noroiul în care intrase.

Poetul Mihai Epli debutează cu volumul „Lacunele luminii”


Pe Mihai Epli îl ştiu de ceva vreme, chiar am devenit prieteni şi asta s-a datorat, în mare parte, faptului că mereu îl întâlneam la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”  sau cu o carte de poezii în mână. Apoi, a început să vină, prima dată timit, apoi nu mai lipsea de la întâlnirile cenaclurilor băimărene, conduse de scriitoarele Florica Bud şi Carmena Felicia Băinţan. A urmat, firesc, să citească în cadrul cenaclurilor, ba a apărut cu un grupaj de poezii în revista LSR, filiala Maramureş „Freamăt”, în antologiile „eCreator” coordonate de scriitorul Ioan Romeo Roşiianu. A mai publicat în revista „Nord cultural”, „Izvoare codrene”, cotidianul „Graiul Maramureşului”, revista „Mărturii maramureşene”, a apărut în antologia „Mama” coordonată de scriitorul Puiu Răducan, a postat pe blogul „Moara lui Gelu” şi poate şi  pe alte  site-uri şi bloguri din ţară de care eu nu ştiu. Este membru al Cenaclului Scriitorilor „Ion Burnar” din Maramureş şi al Ligii Scriitorilor din România, filiala Maramureş.

Pentru poetul popular Nelu Danci ”veșnicia” s-a născut la Trestia și Plopiș!


Am primit cea mai recentă carte a ”fârtatului” Nelu Danci din Plopiș, ”Pas de femeie prin rouă și lacrimi” (poezie populară), Editura ”Armonii culturale” Adjud, editor și montaj copertă Gheorghe A. Stroia.
Recunosc de la bun început că îmi plac versurile scrise de autor. Nelu Danci vine cu un bagaj poetic de la Trestia, acolo unde a văzut pentru prima dată lumina zilei, ( erau câțiva poeți/versificatori, de o valoare inestimabilă) dar și din bogatul sat Plopiș, unde s-a căsătorit.  Prietenul Vasile Bele ”l-a citit” pe Nelu Danci, știa că este o comoară în ceea ce privește versul popular, adică nimic forțat, nimic fals și a început să-l promoveze, să-i dea avânt în ale scrisului. Facebook-ul, atât de hulit în ultima vreme, poate fi uneori de ajutor! Dovadă este și această carte despre care o să fac vorbire.

Din ciclul ”Istoria Băii Mari” de Toma GROSS ROCNEANU


    Nici la alții nu-i mai dulce,

  ”Mai stați și voi pe acasă !” erau vorbele mamei mele  care-și vedea cei 6 prunci doar la ora mesei. Dar îndemnurile mamei parcă ne-au legat de glie, cu toate că nu avem pământ...
    Și a venit și Revoluția din 1990 și rândurile de altădată de la alimentare s-au mutat la pașapoarte.
    Auzeam într-o vreme, că trebuie așteptat  o lună pentru un pașaport. Am petrecut 11 zile ca să pot să-mi cumpăr apartamentul, să îl înscriu în CF și nu aveam ”dragoste” așa de mare pentru a vinde-n Ungaria sau Turcia hârtie igienică românească, în Serbia miez de nucă... de fapt nu are  rost să vă spun asta, deoarece se vindea orice și de ”dincolo” se cumpăra orice...
    Au trecut 10 ani și puteam merge fără pașaport să văd Europa. Nu vă înșelați, Europa nu mă aștepta, dar unii dintre ”ai noștri” care considerau că am fost OM cu ei mi-au trimis chemare, de care nu era agățată nici o clauză.

The best bookmaker bet365

Free Premuim Templates by BIGTheme

Copyright © 2009-2021  StirileMM.ro