The Best bookmaker bet365 Bonus

Poeta Alina Narcisa Cristian ne propune poezii scăldate în lacrimi


Poeta băimăreancă Alina Narcisa CRISTIAN ne propune un al doilea volum de versuri, într-o vreme tulbură și ciudată, Pâlpâit de lacrimă, Editura  eCreator, Baia Mare.
Dacă citești cu atenție poeziile ei, observi  că laitmotivul volumului de față este lacrima. De altfel în multe titluri găsești acest cuvânt: O lacrimă cu rol de mim, Tort de lacrimi, Lacrima, Adie vânt de lacrimi, M-a trezit lacrima, Lacrima ta, Pâlpâit de lacrimă, Lacrima târzie, Lacrima ascunsă,  Învelit cu lacrima, Mușcătura din lacrimi, Țipătul lacrimii, Ascultarea lacrimii, Pândirea lacrimii, Lacrima poetului, Înghețarea lacrimii, Lacrimi de cuvinte, Gustul de lacrimi, Gând de lacrimă.
Pentru poetă lacrima reprezintă un mod sigur, aș îndrăzni să spun singurul, de a se apropia de Dumnezeu prin rugăciune dar și de iubirea perfectă, ideală. Este modul prin care reușește să spună cât de mult și-a iubit părinții, care nu mai sunt astăzi: Nu am chei de la Porțile Raiului, Doamne,/Să-i văd pe cei dragi plecați la ceruri,/Dar mi-ai dat cheile inimii tale,/rugăciunea,/Să fiu aproape de ei. (Cheia).

Aniversare. Dascălul și scriitorul Gross Toma Rocneanu la 77 ani!


  Reporter: Domnule Gross, ați împlinit o vârstă de invidiat, cu atât mai mult cu cât în Lume este pandemia covid. Aveți un secret privitor la acest lucru ?
    Rocneanu : Stimate domnule profesor nu am nimic a spune, a da sfaturi, care după câte știți se infirmă a doua zi, dar mai ales lumea este sătulă de ”indicații”, de ce să-i mai plictisesc și eu ? După cum vedeți aria de răspândire are ceva comun cu rotația pământului, care a ajutat  mult la răspândirea Covid 19, totuși parcă variația senin-ploaie  a avut efectul ei. Această pandemie, să nu supăr pe nimeni, dar aduceți-vă aminte că oamenii vindecați din Timișoara, s-au însănătoșit din resurse proprii. Deci dacă se știa date despre acest virus nu se ajungea aici. Un alt aspect a fost o neînțeleasă organizare a spitalelor.
    Rep. Aveți peste 40 de ani în învățământ,  puteți să  ne divulgați câte ceva din activitatea dumneavoastră din învățământ ?

Poeta Louise Glück este câștigătoarea premiului Nobel pentru Literatură 2020


Potrivit deciziei anunțate de Comitetul Nobel, poeta americană Louise Glück este laureata premiului Nobel pentru Literatură 2020.
Louise Glück primește prestigiosul premiu ca o recompensă „pentru vocea ei poetică inconfundabilă, care, cu o frumusețe austeră, face existența individuală universală”, potrivit deciziei anunțate.
Louise Glück a debutat în 1968 cu „Firstborn” (Primul născut) și a fost rapid aclamată drept unul dintre cei mai proeminenți poeți din literatura contemporană americană.
Născută în 1943 la New York, poeta americană Louise Glück locuiește în prezent în Cambridge, Massachusetts. Este și profesoară de engleză la Universitatea Yale, New Haven, Connecticut.
Premiul Nobel pentru Literatură este încununarea altor distincții de prestigiu, precum Premiul Pulitzer (1993) și Premiul Național al Cărții (2014).
Louise Glück a publicat douăsprezece colecții de poezie și câteva volume de eseuri despre poezie.

Un umbo de scut din patrimoniul Muzeului Județean de Istorie și Arheologie la expoziția temporară „Scuturile din Dacia”


În perioada mai – septembrie 2020 la Muzeul Olteniei din Craiova (secția Istorie-Arheologie) a fost deschisă expoziţia temporară intitulată „Scuturile din Dacia”. La organizarea expoziției au participat nu mai puțin de 18 instituții muzeale, inclusiv Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș din Baia Mare.
În cadrul expoziției au fost prezentate în condiții optime, câteva zeci de piese, scuturi, descoperite în perimetrul fostei Dacii. Anvergura națională a fost dată și de numărul mare de muzee care au contribuit cu piese la întregirea acestui ansamblu. Cele mai multe dintre obiecte au aparținut, cum era și firesc, epocii romane, însă nu au lipsit piese de scuturi celtice, dacice și vandale. Un număr semnificativ de obiecte se datează în epoca romană târzie, fijnd în dotarea armatei romane din această vreme sau aparținând unor războinici de neam germanic. Odată cu obiectele originale etalate, au fost expuse și reconstituiri dintre cele mai fidele, care, însoțite de explicațiile necesare, au făcut din expoziția „Scuturile din Dacia”, un obiectiv demn de vizitat din cadrul Muzeului Olteniei Craiova.

Oglinda iubirii în cuvânt


                  Sfântul Apostol Pavel spunea în Epistola întâi către Corinteni: „iar dacă dragoste nu am, nimic nu sunt”.
Da, ce-am putea fi fără iubire? Nimic, praf, vânt bătând în pustiu...
 Dar Dumnezeu nu a creat omul degeaba, l-a înzestrat cu minte, trup și spirit, i-a pus lumină în ochii ce sunt ferestrele sufletului și l-a lăsat în lume. Nu l-a lăsat singur, ci i-a oferit drept sprijin cuvântul lui de înțelepciune, i-a dat să-I fie păstorit cuvântul.
Urmând îndemnul primit, Ioan Romeo Roșiianu meșteșugește o nouă antologie (marcă „eCreator”) ce face parte din Colecția Antologica, „Cuvântul IUBIRII, Iubirea CUVÂNTULUI” ce a adunat în paginile sale 62 de autori.
După cum ne-a obișnuit, a provocat pe cei antologați la un exercițiu tematic, făcându-i să își descopere latura sensibilă a emoțiilor, a trăirilor generate de lumina din cuvântul iubirii și iubirea din cuvânt.
Scrierea cu majuscule a celor două substantive comune le ridică la un nivel al numelor proprii, făcându-le egale cu divinitatea.

7 scoli renovate de Asociatia BookLand in mediul rural! Pana la final de an vor fi 12


Un an școlar atipic începe în contextul crizei actuale în Sănătate, iar realitatea din școlile românești nu ne dă motive de optimism. Corect ar fi să vorbim și despre criza în Educație (și nu doar cu câteva zile înainte de redeschiderea școlilor), fiindcă este cel puțin la fel de importantă ca cea legată de pandemie. În contextul în care jumătate dintre instituțiile de învățământ din mediul rural încă mai au toaleta în curte şi doar 7 din 10 copii merg la şcoală, Asociaţia BookLand a decis încă din toamna anului trecut că poate să contribuie la schimbarea acestei situații. Astfel că sub motto-ul „Ȋmpreună construim oameni", fără să dispună de vreo linie de finanţare, a reușit să coalizeze în această inițiativă privată peste 50 companii care susțin acest demers cu produsele și serviciile proprii. Până în momentul de față au fost renovate și dotate cu varii echipamente moderne 7 instituții de învățământ care își primesc cu o nouă înfățișare elevii pe 14 septembrie:

„Circuitul Bisericilor de lemn din Maramureș” recunoscut ca Rută Cultural Turistică de către Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri


Creșterea atractivității turistice a județului nostru s-a regăsit mereu printre preocupările Consiliului Județean Maramureș, instituție ale cărei eforturi nu au rămas nerăsplătite, astfel că județul Maramureș se mândrește cu includerea unui nou circuit în portofoliul rutelor cultural turistice.
Ruta „Circuitul Bisericilor de lemn din Maramureș”, elaborată și propusă de către Consiliul Județean Maramureș a obținut recunoașterea drept Rută Cultural Turistică dezvoltată pe plan regional, din partea Serviciului Relații Internaționale și Afaceri Europene în Domeniul Turismului din cadrul Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri recunoaște.
Proiectul recunoașterii acestei rute culturale are ca obiectiv primordial valorificarea durabilă a potenţialului turistic al bisericilor de lemn recunoscute ca valori ale patrimoniului mondial UNESCO şi ale patrimoniului cultural de importanţă naţională şi universală. Prin includerea acestor monumente arhitecturale într-un circuit turistic cultural-religios se vizează creşterea calitativă a ansamblului condiţiilor de practicare a acestei forme de turism, cu impact direct atât asupra creşterii atractivităţii turistice a judeţului Maramureş, cât şi asupra consacrării acestuia ca şi destinaţie turistică europeană.

Consiliul Județean Maramureș finanțează cu 55 mii lei organizarea evenimentului cultural „Întoarcerea cărților în satul românesc”


În ședința ordinară a Consiliului Județean Maramureș din luna iunie, aleșii județeni au aprobat participarea judeţului Maramureş la realizarea evenimentului cultural „Întoarcerea cărților în satul Românesc”, în parteneriat cu comuna Rozavlea.
În cadrul evenimentului, care va avea loc în luna august se vor organiza colocvii culturale, lansări de carte și momente cultural-artistice. Cheltuielile ocazionate de organizarea acestui eveniment, în sumă de 55 mii lei, vor fi finanțate de către instituția Consiliului Județean Maramureș.

Președintele Consiliului Județean Maramureș Gabriel Zetea, a arătat că astfel de evenimente culturale sunt demne de întreaga susținere a administrației județene.

A doua campanie de săpături arheologice la fortificația medievală de laSălnița – Custura Cetățelei (Maramureș)


În perioada iunie – iulie 2020 Muzeul Județean de Istorie și Arheologie, instituție publică de cultură care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Maramureș, a desfășurat a doua campanie de cercetări arheologice la Sălnița, punctul Custura Cetățelei (comuna Vima Mică, jud. Maramureș). Localitatea, parte integrantă a Țării Chioarului, este situată în sudul județului Maramureș, în Defileul Lăpușului. Este atestată pentru prima dată în anul 1566, însă istoria localității pare a fi mult mai veche.
Josef Kádár, în 1903, în monografia Szolnok Dobokavármegye monographiája, menţionează cu referire la aceste locuri: în 1864 „Dealu cseteczi, hegy, egykor vár” (Dealu ceteţii, munte, odinioară cetate), iar în 1898 toponimele „Csetecze” (Ceteţe) și „Cseteczele dealu”(Dealu Ceteţele). Locurile menţionate de Josef Kádár au fost investigate ulterior de István Ferenczi la finalul anilor ´60 ai secolului trecut. Pe șaua de legătură dintre Custura Cetăţelei și Cetățea, cercetătorul clujean a descoperit câteva fragmente ceramice mărunte, cu pietricele de cuarț în compoziție, apreciate ca fiind preistorice, sugerând astfel, pentru prima dată, o locuire mai veche în zonă.

Revista „Freamăt” a Cenaclului LSR MM apare, ca un metronom, şi în vremuri de pandemie!


În editorialul semnat de poeta Carmena Felicia Băinţan intitulat „Metaforă şi modestie” aflăm idei şi concepţii interesante despre scrisul actual: „ Înainte de a dezvolta subiectul, aş propune o meditare asupra acestor două cuvinte, atât de importante pentru scriitor. Nu consider că cele două cuvinte sunt antitetice, ele chiar fac parte din fiinţa scriitorului. Poate scriitorul de romane, are nevoie de metafore şi comparaţii crezând că astfel se va face mai bine înţeles, sau de ce nu, pentru a se abandona pe sine într-o explicaţie uneori ambiguă. Poeţii mai ales, caută aceste metafore pentru a-şi personaliza şi perfecta arta scrisului, pentru depăşirea de sine şi ieşirea din anumite tipare. Aceste construcţii literare devenind uneori obositoare. Poate în clipa compunerii şi-a dorit să exprime o viziune mentală, care se fărâmițează în interiorul sufletului. Totuşi, metaforele dau anumită greutate poeziei, detaşând-o de poezia facilă pe care orice cititor o înţelege. Căutarea metaforelor potrivite a devenit pentru poet un sport al memoriei, o tehnică a căutării pe care o va stăpâni cu cât va citi mai multă poezie şi nu numai. Poezia dislocă timpul, spaţiul, obiecte şi fiinţe la fel de bine cum le construieşte cu ajutorul metaforelor.

The best bookmaker bet365

Free Premuim Templates by BIGTheme

Copyright © 2009-2021  StirileMM.ro