The Best bookmaker bet365 Bonus

Revista „Freamăt” a Cenaclului LSR MM apare, ca un metronom, şi în vremuri de pandemie!


În editorialul semnat de poeta Carmena Felicia Băinţan intitulat „Metaforă şi modestie” aflăm idei şi concepţii interesante despre scrisul actual: „ Înainte de a dezvolta subiectul, aş propune o meditare asupra acestor două cuvinte, atât de importante pentru scriitor. Nu consider că cele două cuvinte sunt antitetice, ele chiar fac parte din fiinţa scriitorului. Poate scriitorul de romane, are nevoie de metafore şi comparaţii crezând că astfel se va face mai bine înţeles, sau de ce nu, pentru a se abandona pe sine într-o explicaţie uneori ambiguă. Poeţii mai ales, caută aceste metafore pentru a-şi personaliza şi perfecta arta scrisului, pentru depăşirea de sine şi ieşirea din anumite tipare. Aceste construcţii literare devenind uneori obositoare. Poate în clipa compunerii şi-a dorit să exprime o viziune mentală, care se fărâmițează în interiorul sufletului. Totuşi, metaforele dau anumită greutate poeziei, detaşând-o de poezia facilă pe care orice cititor o înţelege. Căutarea metaforelor potrivite a devenit pentru poet un sport al memoriei, o tehnică a căutării pe care o va stăpâni cu cât va citi mai multă poezie şi nu numai. Poezia dislocă timpul, spaţiul, obiecte şi fiinţe la fel de bine cum le construieşte cu ajutorul metaforelor.

În curs de apariţie „Consemnări literare”, autor Vasile BELE


După o muncă de câțiva ani - ani în care am făcut prefață de carte, am făcut recenzii de carte sau am semnalat noi apariții editoriale, ani în care am scris eseuri cu și despre prietenii poeți/scriitori, pot spune că am finalizat prima etapă în ceea ce privește următorul volum ce se va numi: (CON)SEMNĂRI LITERARE - recenzii, semnalări și apariții editoriale, eseuri... care va vedea lumina tiparului când vom avea bani suficienți pentru acest eveniment și va avea câteva sute de pagini. Ce mă bucură cel mai tare este următorul fapt - în acest volum sunt cuprinși sau menționați peste trei sute de scriitori, iar volumul beneficiază inclusiv de un INDICE DE NUME, în care sunt trecuți în ordinea alfabetică fiecare, dar și pagina unde se găsesc, așa, ,,ca la carte".
Toate aceste articole (eseuri, recenzii, semnalări, apariții) au fost postate pe pagina de facebook. Stau și mă gândesc dacă voi face, sau nu, un INDICE CU TITLURILE DE AUTOR LA CARE SE FACE REFERIRE în volum... sper! Dar nu vă promit și acest lucru.
Vasile BELE

Ioan Romeo Roşiianu ne propune trei antologii de mare valoare!


Prima antologie la care o să mă refer este „Visul copilăriei”, Colecţia „Antologica”, Editura „eCreator” Baia Mare, 2020 şi aşa cum îi spune titlul cuprinde poezie şi proză care au ca tematică copilăria, acea perioadă a vieţii în care totul era simplu, posibil, minunat. Perioada în care părinţii îţi îndeplineau toate poftele iar tu stăteai mai mult pe afară, la joacă!
În cele 436 de pagini o să-i întalnim cu poezie pe: Liliana Andrei, Petronela Apopei, Daniela Mancaş Bălăiţă, Violeta Bobocea, Camelia Boţ, Sergiu Botezatu, Elena Borcuti, Eugenia Calancea, Mihaela CD, Alexandra Cheroiu, Maria Ciobotariu, Grigoraş Ciocan, Maria Tomiţa Corini, Ioana Dîmbean, Ioan Draga, Rodica Fercana, Daria Florica, Viorica Floroiu, Elena-Alina Grecu, Daniela Achim Harabagiu, Daria Nicoleta Harabagiu, Alexandru Nelu Huidici, Anca Ioana Iacob, Ana Maria Iliescu, Nina Lavric, Daniel Marian, Mihaela Moisescu, Cristian Gabriel Moraru, Lăcrimioara Maricica Niţă, Mirela Onea, Ana Opran, George Petrovai, Raisa Plăieşu, Ioana Precup, Teodora Chiric Războianu, Gavril Iosif Sinai, Vera Terebeşi, Adriana Tomoni, Arpad Toth, Ana Văcăraşu, Cornelia Vaida, iar cu proză (eseu, poveşti, nuvele) următorii: Ioan Andreica, Sergiu Botezatu, Elena Căpăţînă, Marinela Belu Capşa, Ioana Cîrneanu, Maria Tomiţă Corini, Gelu Dragoş, Angela Dumbravă, Paulina Georgescu, Daniela Achim Harabagiu, Carmen Ifrim-Săsărman, Lăcrimioara Iva, Octav Lică, Nadia Urian Linul, Daniel Luca, Cristian Gabriel Moraru, Lăcrimioara Maricica Niţă, Aurelia Oancă, Ana Opran, Geta Stan Palade, Ioana Precup, Simona Prilogan, Elena Stan, Mario Stan, Virgil Stan, Mariana Tasente şi Miriam Tkee.

O bibliotecă într-o revistă


                   În vremurile tulburi pe care le traversăm, în jungla de publicații de tot felul, în multitudinea scrierilor de diferite facturi, greu poți găsi o revistă care să satisfacă gusturile cititorilor și să fie și realizată cu profesionalism. Una dintre acestea, printre puținele, de altfel, este revista „Teleormanul cultural”, din Roșiori de Vede, Teleorman, revistă de cultură și atitudine, ajunsă în anul IV, nr. 3 (12), în luna iunie. Având un colectiv redacțional de excepție, format din oameni de cultură teleormăneni (Cristian Gabriel Moraru, Iulian Bitoleanu, Ioan Romeo Roșiianu, Nicolae Dina, Romulus Toma, Domnița Neaga, Victor Gabriel Osăceanu, Nicolae Sin, și alții) care au pus suflet realizând încă un număr interesant, revista acoperă tot segmentul cerințelor literare ale doritorilor de frumos.

Prezență culturală băimăreană la Cetatea Făgăraș


Vineri, 17 iulie 2020, la ora 18.00, la Muzeul Țării Făgărașului „Valer Literat” va avea loc vernisajul expoziției „Mari fotografi din Transilvania. Secolele XIX-XX” (ediția a II-a) și lansarea lucrării „Mari fotografi din Transilvania. Secolele XIX-XX. II”. La evenimentul cultural moderat de dr. Elena Băjenaru, managerul instituției gazdă, vor fi prezenți patru membri din echipa proiectului expozițional și editorial: Delia Voina (de la Muzeul Național Brukenthal), Diana Kinces (de la Muzeul Județean Satu Mare), dr. Adonis Mihai (de la Muzeul de Istorie Sighișoara) și dr. Marius Câmpeanu (de la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș).
Expoziția  „Mari fotografi din Transilvania. Secolele XIX-XX” (ediția a II-a) a fost organizată în noiembrie 2019 de Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș, în colaborare cu Muzeul Național Brukenthal Sibiu, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, Muzeul Casa Mureșenilor Brașov, Muzeul Județean Satu Mare, Muzeul Orașului Oradea – Complex Cultural și Muzeul de Istorie Sighișoara. La începutul anului 2020 (ianuarie-aprilie), expoziția a mai fost itinerată de Muzeul de Istorie Sighișoara. La Cetatea Făgărașului expoziția va putea fi vizitată în perioada 17-31 iulie 2020.

A APĂRUT nr 12 din revista TELEORMANUL CULTURAL



Poetul Ioan Romeo Roşiianu are o cronică în nr. 12 al revistei Teleormanul cultural

Citind cel mai recent număr din revista de cultură și atitudine ♦ Anul IV, Nr. 3 (12) ♦ 15 Iunie 2020 „Teleormanul cultural” m-am gândit cu bucurie şi nostalgie la proverbul "Sângele apă nu se face" fiindcă poetul, jurnalistul şi editorul Ioan Romeo Roşiianu (apare cu o cronică literară generoasă semnată de Petronela Apopei) are rădăcini teleormănene.
Aşadar prestigioasa revistă de pe malul Dunării „Teleormanul cultural” are ca redactor şef pe neobositul Cristian Gabriel Moraru; redactor şef adjunct pe Iulian Bitoleanu iar secretar de redacţie tocmai despre cel care vom face vorbire: Ioan Romeo Roşiianu. Printre redactori îi întâlnim pe: Nicolae Dina, Romulus Toma, Domniţa Neagu, Victor Gabriel Osăceanu şi Nicolae Sin. Sigur caseta tehnică este mult mai cuprinzătoare, având şi redactori asociaţi, colaboratori de pe întreg cuprinsul ţării şi din diaspora.

Eroziunea elitelor


 Am vorbit în eseurile anterioare despre multe subiecte contemporane. Prin prisma celor întâlnite sau a celor întâlniți, am descris ipocrizia, egoismul, fariseismul, snobismul, prostia pe diferitele ei paliere, dar nu am avut timp până astăzi să aștern câteva cuvinte despre eroziunea elitelor.
            Pentru că, fie că ne place să recunoaştem sau nu, în toate societăţile există elite. Unele adevărate, altele proclamate.
            Insă, indiferent de societate, elitele adevărate se distanțează de nivelul mediu,  nu prin gesturi grobiene, nu prin acte care să nască comentarii peiorative, ci prin noblețe, rafinament, eleganță, dar mai ales educație.
            Este absolut normal ca un erudit să-și formeze propria colectivitate, să adune în jurul lui alți erudiți și prin prisma subiectelor culese din mediul în care trăiește alături de cei mai puțin consacrați intelectual, să ajute prin sfaturi, idei, susținere materială și morală, dezvoltarea ascendentă a societății.

Cel care citeşte cărţi bune trăieşte o mie de vieţi...


Am primit la redacţie sau la evenimentele literare la care am participat respecând regulile impuse de purtarea obligatorie a unei măști medicale, de-a lungul ultimelor trei săptămâni 14 cărţi de poezie, proză, eseistică, parodie, motiv pentru care sunt mândru că am ce citi (lectura)  în această perioadă tulbure a pandemiei, când suntem sfătuiţi şi rugaţi să stăm acasă, în izolare. Am să fac o scurtă trecere în revistă a acestora, în ordinea în care au fost primite acestea:

Eugenia Rada Ioniţă – „Spirala de iasomie”, Editura Ştef Drobeta Turnu Severin (poezie). Am să vă propun spre lecturare primul poem intitulat „În asfinţit”: „În afinţit mijeau târzii regrete/La poala unui nor de sânziene/Se răscoleau bătăile de dor/În vara care ne ţineam de mână./Pe trandafirul lunei aurite/Teiul îşi scutura efemerida,/Unicornii se spălau în val/În ceasuri cântate-n cor de îngeri./Şuvoaiele deschideau corsete/Din amintiri,/Se aduceau toţi crinii din primăvara moartă.”

Ion Nistor, artizanul unirii Bucovinei cu România, închis forțat la Sighet pentru că a fost ministru


Ion Nistor, istoric, profesor universitar și om politic, fruntaș al P
artidului Național Liberal, este omul care a contribuit mult la realizarea Unirii Bucovinei cu România. Va ajunge peste ani în închisoarea de la Sighet și va muri în sărăcie.

Născut în 4 august 1876, la Vicovu de Sus (judeţul Suceava), Ion Nistor obține, în 1902, licența la Facultatea de Filosofie şi Litere a Universității din Cernăuţi. Devine în 1909 doctor în filosofie și litere al Universității din Viena. După un an de predat la Universitatea din Viena, în 1912 este numit profesor la Catedra de Istorie Sud-Est Europeană a proaspăt înființatei Universități din Cernăuți. De altfel, cursul său inaugural intitulat „Locul românilor în istoria sud-est europeană” îl va determina pe Lucian Blaga, prezent în auditoriu, să afirme: Ion Nistor se numără printre „istoricii ideii și unității naționale”. Nu a fost doar un istoric al Bucovinei, Basarabiei și apoi al întregii Românii, ci și un om al faptelor.

Plimbare prin muzeu, acum .... 116 ani


„Scopul şi destinaţia muzeelor moderne urmăresc să adune, pe baza principiilor ştiinţifice, atât obiectele naturii, cât şi totalitatea bunurilor culturale ca produse ale gândirii şi activităţii umane, să le prezinte în mod permanent şi de înţeles pentru toată lumea, pentru ca cei care le văd pe acestea, după oboselile lor zilnice, să le fie de învăţătură şi de recreaţie spirituală.”
Dr. Schönherr Gyula, Preşedintele Asociaţiei muzeale băimărene, Baia Mare, iunie 1904, în GHIDUL COLECŢIILOR MUZEULUI ORĂŞENESC BAIA MARE (UTMUTATOÓ A NAGYBÁNYAI VÁROSI MÚZEUM GYÜJTEMÉNYEIHEZ) editat de ASOCIAŢIA MUZEALĂ BĂIMĂREANĂ cu prilejul deschiderii muzeului, tipărit de Societatea de acţiuni pentru Literatură şi Tipografie Atheneu, Budapesta, 1904 (A MÚZEUM MEGNYITÁSA ALKALMÁBÓL KÖZREBOCSÁTJA, A NAGYBÁNYAI MÚZEUM-EGYESÜLET, BUDAPEST. AZ ATHENAEUM IRODALMI ÉS NYOMDAI R.-TÁRSULAT NYOMÁSA, 1904)

The best bookmaker bet365

Free Premuim Templates by BIGTheme

Copyright © 2009-2020  -  powered by DSdata