DIN ISTORIA BĂII MARI

Detalii

Categorie: Cultura

Publicat: Marți, 16 Februarie 2021 08:02

Scris de Toma G. Rocneanu

Accesări: 236

 De rămas...
Iubiți concitadini, ne apropiem de  încheierea  acestei discuții ”plimbate” prin municipiul nostru drag numit Baia Mare sau în latină „Rivulus Dominarum”, în germană „Frauenbach”iar  în maghiară „Asszonypataka”. Se putea și fără această  carte, ca o falie în timp, dar am vrut a zice că  nu este lucru mai frumos ca dragostea și nici fericire mai mare, cum zice și Biblia și acest îndemn la fericirea noastră, l-a scris un om căruia  îi lipsește 80% din vedere, are 4 infarcte și-i este interzisă munca de orice fel.
    Totuși acest material ar putea  servi unora, care obținând o funcție, se domnesc pe banii noștri și odată ajunși  se reia fabula lui Grigore Alecsandrescu cu ”Boul și vițelul”, ba am putea zice că își face la nume prenumele de... hoț.

Expresii românești și originile lor

Detalii

Categorie: Cultura

Publicat: Vineri, 12 Februarie 2021 09:35

Scris de Cristian LAURENŢIU

Accesări: 187

Limba română este încărcată de expresii, care mai de care mai ghidușe. Printre ele, se numără și ”ce are Sulla cu prefectura”. Unii spun ”Ce treabă are Sulla cu prefectura”, dar mesajul este același și își are bazele în cultura romană.
Dintre expresiile și zicalele pe care le folosim în fiecare zi, semnificația sau sensul original al multor dintre ele s-a pierdut. Chiar și mulți dintre cei care abuzează de ele în fiecare zi nu au nici cea mai vagă idee de unde au pornit.
Revenind însă la expresia din titlu , lucrurile sunt un pic mai clare când vine vorba de destinul lui Sulla și, implicit, de legătura sa cu prefectura. Conform Wikipedia, „Lucius Cornelius Sulla Felix (138
î.Hr.–78 î.Hr.) a fost un general și om politic roman, care, ca dictator, prin încercările lui de a constitui o formă nouă de stat, a contribuit de fapt la destrămarea Republicii Romane.

IN MEMORIAM prof. IOAN NĂDIŞAN

Detalii

Categorie: Cultura

Publicat: Miercuri, 10 Februarie 2021 06:26

Scris de Gelu Dragoş

Accesări: 585

Încă din pruncie m-am îndrăgostit definitiv de Rezervaţia de stejar pedunculat Bavna Lucăceşti-Fersig. În fericita mea copilărie, îmi închipuiam că acolo trăiesc zâne, pitici, că sunt cabane în care vânătorii au în curtea lor căprioare, cerbi, iepuraşi şi veveriţe, că pădurarii vânează urşi, porci mistreţi şi lupi. După ce am crescut mai măricel, am descoperit pârâul Măriuş când mergeam cu tata sau unchii mei, Ioan şi Vasile, la cules de hribe. M-au impresionat cetele, păsări foarte asemănătoare cu berzele. În adolescenţă, cred că eram în clasa a XI-a la liceu, eram la cules de cartofi cu familia mea în locul numit La Pădure, cel mai apropiat teren agricol de Rezervaţia Bavna, despărţit de aceasta de păşunea satului. Atunci l-am cunoscut pe profesorul Ioan Nădişan, care, venind pe un drum lăturalnic, s-a împotmolit cu Dacia sa 1300 şi ne-a rugat să împingem maşina ca să iasă din noroiul în care intrase.

Poetul Mihai Epli debutează cu volumul „Lacunele luminii”

Detalii

Categorie: Cultura

Publicat: Luni, 08 Februarie 2021 10:22

Scris de Gelu Dragoş

Accesări: 135

Pe Mihai Epli îl ştiu de ceva vreme, chiar am devenit prieteni şi asta s-a datorat, în mare parte, faptului că mereu îl întâlneam la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”  sau cu o carte de poezii în mână. Apoi, a început să vină, prima dată timit, apoi nu mai lipsea de la întâlnirile cenaclurilor băimărene, conduse de scriitoarele Florica Bud şi Carmena Felicia Băinţan. A urmat, firesc, să citească în cadrul cenaclurilor, ba a apărut cu un grupaj de poezii în revista LSR, filiala Maramureş „Freamăt”, în antologiile „eCreator” coordonate de scriitorul Ioan Romeo Roşiianu. A mai publicat în revista „Nord cultural”, „Izvoare codrene”, cotidianul „Graiul Maramureşului”, revista „Mărturii maramureşene”, a apărut în antologia „Mama” coordonată de scriitorul Puiu Răducan, a postat pe blogul „Moara lui Gelu” şi poate şi  pe alte  site-uri şi bloguri din ţară de care eu nu ştiu. Este membru al Cenaclului Scriitorilor „Ion Burnar” din Maramureş şi al Ligii Scriitorilor din România, filiala Maramureş.

Pentru poetul popular Nelu Danci ”veșnicia” s-a născut la Trestia și Plopiș!

Detalii

Categorie: Cultura

Publicat: Vineri, 05 Februarie 2021 08:21

Scris de Gelu Dragoș

Accesări: 197

Am primit cea mai recentă carte a ”fârtatului” Nelu Danci din Plopiș, ”Pas de femeie prin rouă și lacrimi” (poezie populară), Editura ”Armonii culturale” Adjud, editor și montaj copertă Gheorghe A. Stroia.
Recunosc de la bun început că îmi plac versurile scrise de autor. Nelu Danci vine cu un bagaj poetic de la Trestia, acolo unde a văzut pentru prima dată lumina zilei, ( erau câțiva poeți/versificatori, de o valoare inestimabilă) dar și din bogatul sat Plopiș, unde s-a căsătorit.  Prietenul Vasile Bele ”l-a citit” pe Nelu Danci, știa că este o comoară în ceea ce privește versul popular, adică nimic forțat, nimic fals și a început să-l promoveze, să-i dea avânt în ale scrisului. Facebook-ul, atât de hulit în ultima vreme, poate fi uneori de ajutor! Dovadă este și această carte despre care o să fac vorbire.

Din ciclul ”Istoria Băii Mari” de Toma GROSS ROCNEANU

Detalii

Categorie: Cultura

Publicat: Joi, 04 Februarie 2021 06:52

Scris de Toma G. ROCNEANU

Accesări: 163

    Nici la alții nu-i mai dulce,

  ”Mai stați și voi pe acasă !” erau vorbele mamei mele  care-și vedea cei 6 prunci doar la ora mesei. Dar îndemnurile mamei parcă ne-au legat de glie, cu toate că nu avem pământ...
    Și a venit și Revoluția din 1990 și rândurile de altădată de la alimentare s-au mutat la pașapoarte.
    Auzeam într-o vreme, că trebuie așteptat  o lună pentru un pașaport. Am petrecut 11 zile ca să pot să-mi cumpăr apartamentul, să îl înscriu în CF și nu aveam ”dragoste” așa de mare pentru a vinde-n Ungaria sau Turcia hârtie igienică românească, în Serbia miez de nucă... de fapt nu are  rost să vă spun asta, deoarece se vindea orice și de ”dincolo” se cumpăra orice...
    Au trecut 10 ani și puteam merge fără pașaport să văd Europa. Nu vă înșelați, Europa nu mă aștepta, dar unii dintre ”ai noștri” care considerau că am fost OM cu ei mi-au trimis chemare, de care nu era agățată nici o clauză.

O mână întinsă de către Ioan Romeo Roşiianu debutanţilor din Nord, prin revista „Vlăstare băimărene”!

Detalii

Categorie: Cultura

Publicat: Sâmbătă, 23 Ianuarie 2021 09:00

Scris de Gelu Dragoş

Accesări: 1044

A apărut un număr special de revistă pentru debutanţii Nordului Literar, un proiect de suflet al editorului şi scriitorului Ioan Romeo Roşiianu, intitulat „Vlăstare băimărene”, editura „eCreator” Baia Mare, la care şi-a adus contribuţia financiară Primăria municipiului Baia Mare.
Demersul literar îl explică Ioan Romeo Roşiianu în Edi(c)torialul „În cuvânt există speranţă”: „Fac parte din rândul celor care nu şi-au uitat începuturile, iar aportul unor nume ca Geo Bogza, Eugen Barbu, Alexandru Boboc, Romul Munteanu, Henri Zalis sau Alexandru George în devenirea mea literară m-a mânat spre această mână întinsă mai tinerilor confraţi. Deşi vremurile pandemice m-au încurcat mult în munca de găsire, chiar de descoperire a acestor voci şi talente extrem de promiţătoare, existenţa revistelor şcolare a fost uşurătoare şi îmbucurătoare, la fel îndestulătoarele biblioteci”.

Ultima fotografie a lui Mihai Eminescu. În trei ani s-a schimbat aproape cât în trei decenii

Detalii

Categorie: Cultura

Publicat: Sâmbătă, 16 Ianuarie 2021 05:50

Scris de Mihaela STOICA

Accesări: 78

 Tulburarea psihică de care suferea şi-a pus amprenta asupra chipului poetului Mihai Eminescu, a cărui înfăţişare s-a transformat vizibil în ultimii ani din viaţă.
„Între fotografia de la Iaşi, din 1884, când avea 34 de ani (studioul Nestor Heck), şi cea din 1887 (studioul Jean Bieling, Botoşani) e o distanţă de trei ani, dar transformarea chipului lui Eminescu arată, parcă, o trecere a timpului pe trei decenii. Poetul este acum (în 1887, la 37 de ani) în perioada de instalare totală a bolii psihice, decăderea fizică e vizibilă, iar celebra privire tăioasă şi penetrantă e deja amintire; ochii privesc golul interior, ca şi pe cel din afara propriei fiinţe, o deşertăciune a existenţei prinsă cu atâta profunzime în opera sa”, scrie muzeograf Liviu Apetroaie din cadrul Muzeului „Mihai Eminescu” într-un articol care însoţeşte ultima fotografie a poetului postată pe site-ul Muzeului Naţional al Literaturii Române Iaşi.

ANTOLOGIA „POEZIA BĂIMĂREANĂ DE PANDEMIE”

Detalii

Categorie: Cultura

Publicat: Joi, 14 Ianuarie 2021 06:45

Scris de OLIMPIA MUREȘAN

Accesări: 116

Motto: „Poezia este filozofia unei idei, vibrația unei trăiri reale, e matricea lirică a zbaterilor și întrebărilor existențiale”-(Viorica Șuțu, n.1955, membru L.S.R.-jud. Mureș)

Creatorii de frumos artistic și scriitorii nu au  astâmpăr, se asociază, editează și fac să apară antologii cu cele mai frumoase poezii.

 Un promotor și un sprijin de nădejde al acestei aspirații este editorul și poetul Ioan Romeo Roșiianu. În paginile antologiei denumită mai sus apar ca debut mulți autori tineri-dar și alții consacrați în scrierea de poezii originale care-i propulsează în câmpul literaturii române și-n atenția cititorilor și iubitorilor de poezie. Astfel printre alții publică poezii: Ioan Andreica, Carmena Băințan, Vasile Bele, Radu Botiș, Gelu Dragoș, Mihai Ganea, Vasile Dan Marchiș, Vasile Morar, Olimpia Mureșan, Ioan Potop, Ioan Romeo Roșiianu, Vasile Tivadar, Radu Ulmeanu, Aurelia Velea…și mulți alții.

Eminescu si gândirea politică

Detalii

Categorie: Cultura

Publicat: Marți, 29 Decembrie 2020 06:54

Scris de N. Grigorie Lăcriţa

Accesări: 92

„Greşealele în politică sunt crime; căci în urma lor suferă milioane de oameni nevinovaţi,
se-mpiedică dezvoltarea unei ţări întregi şi se-mpiedică, pentru zeci de ani înainte, viitorul ei.” (Eminescu).

Gândirea politică a lui Eminescu a fost exprimată în zeci de articole, publicate în mai multe ziar și reviste.
Din scrierile cu caracter politic ale lui Eminescu rezultă:
1) exactitate, conştiinciozitate, corectitudine, patriotism și profesionalism în cercetarea fenomenelor descrise;
2) polemicile sale necruţătoare, riscante (unii susțin că acestea i-ar fi adus sfârșitul) făcute numai şi numai în slujba interesului naţional;
3) concepţia sa unitară despre economie și despre politică, privite ca factor esenţial al propăşirii şi al independenţei economice şi politice, concepţie a cărei actualitate este de netăgăduit;