The Best bookmaker bet365 Bonus

„Litere de pandemie”


Confucius spunea: „Cuvintele sunt vocea inimii”, iar omul de cultură Ioan Romeo Roșiianu, urmându-și inima, lucrează cu Cuvântul, în spiritul Cuvântului, dăruindu-se pe sine drept jertfă pe un altar ce merită să fie plin de iubire.
În marea sa iubire pentru oameni, Dumnezeu își revarsă zilnic bunătatea prin cei pe care i-a înzestrat cu mai multă Lumină pentru a fi faruri călăuzitoare pentru semeni.
Dovedind această măreață calitate de a fi „far”, Ioan Romeo Roșiianu oferă sufletul său oamenilor, nu doar prin poezia sa, ci și prin antologiile și revistele pe care le realizează în marea sa iubire de Cuvânt, pentru că într-adevăr „cuvintele sunt cărările faptelor” (Sfântul Ioan Gură de Aur), iar el este un deschizător de drumuri în literatură, jurnalistică, în cultură.
O nouă apariție în peisajul literaturii contemporane este revista „Litere de pandemie” (2 / 2021 / 8 / anul IV), revistă care beneficiază de un colectiv de redacție de excepție,  condus de: director – Ioan Romeo Roșiianu, redactor-șef – Marian Ilea, secretar general de redacție – Cristian Gabriel Moraru (colectivul redacțional: Petronela Apopei, Ioan Pavel-Azap, Mioara Bahna, Zorin Diaconescu, Nicolae Dina, Florin Dochia, Vasile Muste, Nicolae Toma) în care neobositul creator de frumos, a cuprins 73 de nume din arealul scriitoricesc contemporan (ponderea cea mai mare reprezentând-o nume din Maramureș), unii cu renume, alții abia ivindu-se la porțile afirmării.

ETNO MUSIC SHOW, un spectacol care merită văzut de toți băimăreni


De fiecare dată când sosesc în urbea noastră nu pierd ocazia să-mi hrănesc sufletul și să pompez puțină fericire inimii mele. Vineri seara am avut această ocazie vizionând la Teatrul Municipal spectacolul ETNO MUSIC SHOW, un spectacol de aproape două ore, care ne-a purtat prin lumea muzicii tradiționale autentice, amintindu-ne vrând-nevrând de anii tinereții noastre (pentru cei  trecuți de un jumătate de secol!) dar și auscultând ritmuri noi pe melodii și versuri vechi, concretizate într-un  gen hibrid, un amestec de folclor, jazz, rock, etno,  așa cum numai compozitorul și regizorul muzical Călin Ionce știe să o facă, adică de nota 10!
A fost impresionant să-i vezi pe membrii grupului Iza cum ”percutează” la nou și se descurcă foarte bine cu noile tendințe și curente muzicale care ”prind” la tinerii de azi, cântând pe ritmuri de jazz, de exemplu! De altfel, liderul acestui faimos grup, Ioan Pop- Popicu din Hoteni  ne-a demonstrat  măiestria sa cântând nu la mai puțin de cinci instrumente, nemaivorbind de vocea sa inconfundabilă ce vine din Țara Fraților Petreuș!
Accesul  la spectacol, am aflat după aceea, a fost permis cu participarea a 50% din capacitatea sălii mari a Teatrului Municipal, după ce toate persoanele participante au fost verificate dacă au fost vaccinate și dețin Certificatul Covid.

Gelu Dragoș, sau singurătatea poetului de cursă lungă


De ani buni citesc blogul personal al dascălului Gelu Dragoș “Moara lui Gelu “, plăcându-mi relatările, imaginile și articolele pe care le publică. Și mai este o frântură de amintire.Din Mireșul Mare am avut o colegă, prin anii 1963, la Institutul Pedagogic de 3 ani din Baia Mare.

            Dedicația cu care am primit acest volum mă onorează, fapt ce mă face să o reproduc:” 20 septembrie. 2021, Familiei de scriitori Al.Florin Țene și Titina Țene, cu mult drag și prețuire această carte de poezii!ss Gelu Gragoș.“

            Cartea editată în condiți grafice deosebite, intitulată “ Singurătatea poetului“, apărută la Editura “Grinta “, Cluj-Napoca, 2021. cu o prefață de Nicolae Goja și postfață semnată de Gabriel Cojocari, cuprinde două cicluri de poeme și o paletă policromă cu opinii ale scriitorilor despre poezia lui  Gelu Dragoș, semnate de : Florica Bud, Carmen Felicia Băințan, Mariana Moga, Vasile Bele, Radu Botiș, Ion Georgescu Muscel și Nicolae Scheianu,

Românii sărbătoresc Unirea cu Basarabia Nu independența Republicii Moldova


De când a venit Maia Sandu la putere în Chișinău asistăm la aceleași discursuri sforăitoare depre independența Republicii Moldova, parcursul european al moldovenilor și prietenia cu România, de parcă ar vorbi fostul nomenclaturist sovietic Mircea Snegur la marea adunare națională din 27 august 1991. E un paradox, nomenclatura coruptă de la Chișnău nu și-a modernizat discursul din 1991 încoace privind unirea. Aceleași sintagme despre ”independență”, nimic despre unirea cu România sau măcar un proiect de revenire a Republicii Moldova la țara mamă, România. La Chișinău, Klaus Iohannis vorbea zilele treute în fața Maiei Sandu cu același limbaj tehnocrat despre lupta împotriva corupției, drumul spre Bruxelles al Chișinăului, reforme eonomice și în justiție, nimic despre o foaie de parcurs privind unirea cu România spre bucuria președintelui ucrainean, care duce o politică de eliminare culturală a minorității române din Bucovina de nord și Maramureșul istoric.

Eșecul universalismului occidental sau “nu zgândării mușuroiul că te va năpădi furnicile.“


Lumea pe care occidentul a încercat de decenii întregi să o schimbe, după eșecurile din Vietnam și Afganistan, și în  alte zone ale Terrei s-a dovedit inutilă. Occidentalii, inclusiv Statele Unite ale Americii, au  pierdut mii de oameni, au cheltuit sume enorme de bani și   valori materiale în încercarea de a impune civilizația noastră unor țări cu culturii mult diferite venite din ancestral. S-a constatat că relațiile inter civilizaționale sunt predispuse la conflicte. La nivel regional  cele mai violente linii de falie sunt cele dintre Islam și creștini, hinduși și africani. La nivelul Terrei , diviziunea dominantă este între Occident inclusiv SUA și restul lumii, conflictele cele mai intense sunt între societățile musulmane și asiatice și Occident. În urma evenimentului recent din Afganistan, după ce s-au retras armatele occidentului de menținerea păcii, ciocnirile periculoase vor continua, din interacțiunea dintre impunerea civilizației occidentale, intoleranța islamică și ambiția de afirmare sonică.

LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI - 15 ANI


LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI a luat ființă la inițiativa scriitorului Al. Florin Țene, după o bursă primită de la Uniunea Europeană, la Bruxelles, cu scopul democratizării mișcării scriitoricești din tara noastră, așa cum este în toată Europa.
COMITETUL DE CONDUCERE AL L.S.R.
Ales în ședința din 30 noiembrie 2017, orele 15, de la Cercul Militar din Cluj-Napoca
1-Al. Florin Țene – președinte, responsabil cu coordonarea filialelor și primirea de noi membri.
2-Ionuț Țene – responsabil cu relația cu organele de stat și oficialități, având atribuții de vicepreședinte.
3-Gavril Moisa – secretar general, responsabil cu organizarea de manifestări culturale.
4-Iulian Patca – coordonator reviste literare.
5-Voichița Pălăcean-Vereș – ofițer de presă, responsabil cu promovarea Ligii Scriitorilor în țară și străinătate prin mijloace mass-media, antologii, cărți, broșuri.

Antologiile editurii eCreator- o istorie a literaturii române contemporane


Citind titlurile celor 26 de antologii editate de scriitorul și editorul Ioan Romeo Roșiianu, mi-am dat seama că întreprinderea domniei-sale este un act de iubire față de autori și în special față de literatura română contemporană.Despre acest sentiment uman au scris majoritatea scriitorilor din timpurile ancestrale şi până în prezent.Iniţiativa scriitoreului Ioan Romeo Roșiianu, directorul Editurii eCreator de a aduna, precum culegătorul merelor de aur, creaţiile scriitorilor români de pretutindeni, între coperţile unui florilegiu, este salutară. Tema iubirii, ce degajă din lucrările publicate, este o obsesite a scriitorilor din toate vremurile şi de pe toate meridianele lumii. Această iniţiativă face ca antologia să se constituie într-un monument din cuvinte dedicat sentimentului uman, IUBIREA.

“Nu trăim sentimente care ne transformă, ci sentimente care ne sugerează ideea de transformare. De pildă, iubirea nu ne purifică de egoism, dar ne face să-l simţim şi naşte în noi ideea unei patrii îndepărtate, unde acest egoism nu şi-ar mai găsi locul,” scria Albert Camus, care mai adaugă:“Să dărui totul, să sacrifici totul fără speranţă de răsplată; asta inseamna iubire”.

Suta de cărți esențiale pentru orice om dornic de cultură veritabilă


    Este lucru știut că un popor rămâne în istorie, deci în memoria urmașilor, în primul rând prin cultura sa spiritual-materială: mitologie, credință sistematizată, poezie, filosofie, cronici, legislație, idei științifice, îndiguiri, sisteme de irigație, temple, obeliscuri, piramide, realizări tehnologice (schițe cu mașini zburătoare, hărți și calendare senzaționale, obiecte confecționate din metale pure sau din aliaje extrem de dure, aparate pentru socotit etc.).
    Iată motivul pentru care în orice istorie onestă se vorbește de marile bazine culturale ale lumii antice (traco-geții, egiptenii, mesopotamienii, indienii, chinezii, greco-romanii), care sub diferite forme și pe diverse canale ne influențează/marchează pozitiv și pe noi, oamenii secolului 21, pe când despre etrusci se presupune (nu există dovezi certe!) că au influențat limba și cultura italicilor, la fel cum, ne asigură antropologul italian Sergi, la baza rasei și culturii mediteraneene stau patru mari ramuri: iberii în Spania, ligurii în Franța și Italia, pelasgii în Grecia și Asia Mică, libienii pe coasta de nord a Africii și pe valea Nilului. Însă, precizează gânditorul Petre P. Negulescu în tratatul Geneza formelor culturii (Editura Minerva, BPT, București, 1993), „Punctul de vedere al antropologului italian a fost și este foarte discutat”.

„Lupul dacic”. Cum a apărut și care era adevărata sa întrebuințare


Draco, incorect numit „lupul dacic”, era stindardul de luptă al dacilor și traco-dacilor de la sud de Dunăre. Totuși, draco nu a fost o invenție a dacilor, stindardul având origini asiatice.
Inițial, draco era doar un simplu băț cu fâșii de piele sau material colorat înfipte în vârf.
Astfel, arcașii vedeau în ce direcție și cu ce intensitate sufla vântul, iar apoi știau ce fel de săgeți și de la ce distanță să le lanseze.
În timp, bățul a început să fie decorat cu un cap de animal și a ajuns pe teritoriile dacilor cel mai probabil de sarmați, un grup de triburi nomade.

Cultura în anul pandemiei. Mai puțin din toate: vizitatori în muzee, spectacole și filme


Anul 2020 a fost puternic influențat de criza sanitară cauzată de virusul COVID-19: bibliotecile au eliberat 20,6 milioane volume, cu 12,7 milioane mai puțin față de 2019, iar numărul vizitatorilor la muzee şi colecţii publice a fost de aproximativ 7,9 milioane, față de 18,2 milioane anul precedent.
Instituţiile şi companiile de spectacole și concerte au susţinut în țară 10 mii reprezentaţii, urmărite de 1,5 milioane spectatori, față de 26,4 mii reprezentații, urmărite de 8,1 milioane spectatori, în anul 2019, mai arată Institutl Național de Statistică.
Reţeaua bibliotecilor care au funcţionat în anul 2020 a fost formată dintr-un număr de 8829 biblioteci (unităţi administrative), mai puțin cu 393 unități față de anul 2019. Bibliotecile au pus la dispoziţia publicului, în anul 2020, circa 158 milioane volume, cu 2,5 milioane mai puține față de 2019.

The best bookmaker bet365

Free Premuim Templates by BIGTheme

Copyright © 2009-2021  StirileMM.ro