The Best bookmaker bet365 Bonus

Participarea la celebrarea acordării titlului de ”Tezaur uman viu” violonistului Ivan Shiman din Solotvino


         În data de 12 decembrie 2024, o delegație a Consiliului Județean Maramureș a participat la prezentarea solemnă a titlului de ”Tezaur  uman viu”, acordat de Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial al României violonistului virtuoz Ion Shiman, pentru contribuția lui în conservarea patrimoniului cultural intangibil., la invitația Comunității Teritoriale Solotvino.
    La eveniment au participat consilierii județeni Vlad Duruș, Adrian Vlad și Pop Călin însoțiți de un reprezentant al  Serviciului Diasporă și Relații Internaționale, pentru a prezenta mesajul de felicitare și placheta cu distincția de excelență oferită domnului Ion Shiman, un adevărat ambasador al folclorului maramureșean în regiunea Transcarpatia, Ucraina și în alte țări din Europa.
      Ceremonia de prezentare a titlului de Tezaur uman viu a avut loc în sala de festivități a Casei de cultură din Biserica Albă, reabilitată de curând, în prezența ES Alexandru Victor Micula - Ambasadorul României la Kiev, d-lui Grațian Pârvu – Consulul României la Solotvino, d-lui dr. Virgil Ștefan Nițulescu - președintele Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, d-nei lector dr. Natalia Lazăr - membră în Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, reprezentanților Administrației Militare de Stat a regiunii Transcarpatia și ai raionului Tiachiv, precum și a primarului comunei Solotvino, dl Vasile Iovdii.

Pe urmele obiceiurilor de altădată: „Crăciun în Satu' de pe Deal”


Doar câteva zile ne mai despart de debutul evenimentului „Crăciun în Satu' de pe Deal”, care anul acesta se va desfășura sub egida celei de-a XVI-a ediții a îndrăgitului „Crăciun în Maramureș”.

În perioada 16-20 decembrie, preșcolarii și școlarii care vesteau în mod tradițional Nașterea Domnului la sediile instituțiilor locale vor colinda la case simbolice din Muzeul Satului, unde gazde vor fi următoarele instituții: Consiliul Județean Maramureș, Primăria Municipiului Baia Mare, Instituția Prefectului - Județul Maramureș, Inspectoratul Școlar Județean Maramureș, Episcopia Ortodoxă Română a Maramureșului și Sătmarului, Spitalul de Pneumoftiziologie "Dr. Nicolae Rușdea" Baia Mare, Tribunalul Maramureș, Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureş, Baroul Maramureş, Inspectoratul pentru Situații de Urgență "Gheorghe Pop de Băsești" al Județului Maramureș, Inspectoratul de Jandarmi Județean "Pintea Viteazul" Maramureș, Ansamblul Folcloric Național "Transilvania", Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș, Centrul Județean pentru Promovarea și Conservarea Culturii Tradiționale "Liviu Borlan" Maramureș, Organizaţia de Management al Destinației Maramureș și Asociația Profesională Neguvernamentală de Asistență Socială – ASSOC Baia Mare.

Punți de prietenie Româno-Spaniole via Cicîrlău, de Ziua Constituției!


Într-o sală primitoare, îmbrăcată în straie de sărbătoare, la Biblioteca județeană „Petre Dulfu” Baia Mare, în Salonul Artelor și Sala de Conferințe a renumitei instituții băimărene a avut loc celebrarea Zilei Constituției, au vorbit despre semnificația acestei zile și despre personalitatea lui Antonie Iorgovan „părintele Constituției” - Juan Jose G. Garcia și cms. șef (r) Ioan Marchiș, Expoziția de pictură și sculptură a artiștilor cicîrlăuani Vasile Jurje, Vasile Știru și Horațiu Macarie, apoi lansarea revistei „Spania Literară”, trei numere, revistă culturală ce apare la Getafe prin grija scriitorului Juan Jose G. Garcia și poetul Vasile Muste, premierea de către Casa de Cultură Getafe a scriitorilor prof. Valeria Bilț, pr. Radu Botiș, bibl. Maria Gârbe, poeta Carmena Felicia Băințan și editorul și poetul Flaviu Claudiu Mihali.
În partea ultimă a manifestării, un adevărat maraton care a durat peste trei ore, a avut loc lansarea volumului de poezii „Pe urmele îngerilor mei”, editura „Casa Cărților”, al treilea al poetei Lucia Virginia Pop. Despre creația poetei dr. Doina Guriță scrie în „Prolog” următoarele: „Lucia Virginia Pop vorbește despre anotimpuri nu doar ca despre cicluri naturale, ci ca simboluri ale etapelor vieții.

Persoanele cu dizabilități au învățat despre tradiții în cadrul proiectului ”Diversitate prin tradiție”, care a ajuns la final


În 31 octombrie a avut loc o ultimă acțiune din proiectul ”Diversitate prin tradiție”
al Asociației Esperando, finanțat în cadrul Programului pentru finanțarea nerambursabilă din
bugetul județean a programelor, proiectelor și acțiunilor în domeniul cultură.
Persoanele cu dizabilități implicate în activitățile proiectului au primit câte un pachet cu
produse care să le stimuleze să își continue activitatea artistică: acuarele și obiecte de pictat, dar și
câte un tricou personalizat.

Declarație a Uniunii Editorilor din Republica Moldova


     Uniunea Editorilor din Republica Moldova este îngrijorată de consecințele imixtiunilor străine în alegerile prezidențiale și referendumul constituțional. Credem că doar alegerile libere și corecte, cu respectarea pluralismului, pot asigura un viitor prosper, alături de națiunile civilizate. Valorile umaniste, cărțile, cultura și educația arată că intelectul prevalează în fața forței brute.
     Societatea noastră își aliniază standardele la țările dezvoltate, căutând să-și depășească trecutul totalitar. Rusia, investind resurse considerabile, exploatează slăbiciunile unei democrații în formare, pentru a-și impune favoriții în funcții publice și pentru a devia ascensiunea europeană a statului nostru.
     Noi optăm pentru rațiune, umanism, civilizație și libertate, susținând progresul și alinierea cu valorile lumii civilizate.
     Ne declarăm adeziunea pentru Maia Sandu, candidatul pe care îl susține întreaga lume liberă și prosperă.


Despre cum să faci văzut nevăzutul


O carte despre cum să faci văzut nevăzutul este cea pe care ne-o propune dr. Gheorghe Mitrofan, un om ce a făcut dintr-un serviciu o misiune de onoare și viață.
Un amestec inedit de jurnal și (re)evocări a ascuns într-o consistentă carte despre lumea televiziunii românești, o poveste ce-a început pentru el încă din data de 1 aprilie 1961.
N-a fost, nu este și nu va fi o farsă istorică acest adevăr cioplit meșteșugit pe albul unei hârtii ce-i rămâne datoare confesării.
E ca un balerin ce merge pe vârfuri Gheorghe Mitrofan, unul ce se teme cumva să nu tulbure liniștea lemnului ce-a nemurit greutăți, poveri și amintiri.
La vârsta de 30 de ani deja scria o istorie tehnică pentru TVR, iar tânărul rebel și visător a fost cel care-a inovat titratea cu caracter transparent sau peliculă transparentă, premieră mondială altfel.
Ca om care a trăit aproape trei decenii în studiourile de televiziune, ca reporter, redactor, realizator sau moderator știu mirarea vederii la televizor, reținerea uimirii între ce se vede de acasă din fotoliu și ce meșteresc tehnicienii de platou și nu numai.

LITANIILE MȂHNITULUI PROTOSINGHEL ROMEO


Ioan Romeo Roşiianu trece de la condiţia epistolarului voit suprem la cea de sacerdot (hierofant) şi zămisleşte litanii  (“Litanii pentru sufletul gol”  şi “Litanii pentru inima surdă”)  şi  autopsiază  inima surdă, pentru a-i înţelege tristeţea (melancolia) ca stare existenţială.
Ioan Romeo Roşiianu a fost zămislit într-o zodie complicată, în care insatisfacţiile sau satisfacţiile întârziate l-au îmbolnăvit grav cu tristeţe aproape iremediabilă ṣi pe care şi-o camuflează mai mereu în exuberanţă şi-n veselie de moment.
Viaţa (nepotrivită sau potrivită) pe care-o trăieṣte cu felul său de a fi, îl determină pe Ioan Romeo Roṣiianu, asemenea lui Socrate, să-ṣi bea pȃnă la fund paharul amărăciunii ṣi pentru asta are-n dotare pocalul pe care după golire, îl umple cu vorbe ṣi nu cu vinul euharistic, miruind în felul lui pe cei care-i apreciază poezia.
Nu este “Poetul morţii” ṣi de aceea Ioan Romeo Roṣiianu este preţuit pentru esenţa poeziei sale pȃnă ṣi de luntraṣul Charon, care uimit de litaniile sale îi refuză bănuţul ṣi trecerea peste Styx.

(RE)TRANSCENDEREA LITANIEI ÎN ARTA CREAȚIEI LITERARE


         Litaniile-poem din cartea lui Ioan Romeo Roşiianu, LITANII PENTRU INIMA SURDĂ, pot da imaginea unor referințe poetice excelente pe marginea trăirilor şi frământărilor sale sufleteşti ṣi intelectuale, a litigiilor sale cerebrale, însă fondul lor rămâne unul unic şi adânc, lăsând să se întrevadă o mare coerență artistică, dedusă dintr-o experiență bogată şi nemijlocită cu faptele de trăire ṣi simțire, sau de imaginație, al căror aspect divers, nu ne poate înşela asupra acelor linii de mare forță intelectuală care traversează subtextul cărții, unindu-i înțelesurile şi făcând-o superior delectabilă.
        Am spus şi cu altă ocazie faptul că Ioan Romeo Roşiianu a fost şi a rămas un poet în inima şi-n simțirea căruia totul prinde nuanță liturgică căpătând un pronunțat iz de sfântă împărtăşanie, armonizăndu-se perfect cu trăirile şi simțirile sale interne, cu dorurile şi ofurile sale atât de felurite în care, pe prim plan se află moşii şi strămoşii săi, în primul rând părinții, tata şi mama, din care descinde direct.

Manifestare de prestigiu a rutenilor în Baia Mare


Orice poveste începe cu... a fost o dată ca niciodată!
Să știți că în Baia Mare chiar a fost... o dată și odată!
În data de 13 mai, la Muzeul de Arheologie și Istorie Maramureș s-a (tot) petrecut petrecerea lansării nobiliare a cărții înnobilatoare a dr. Gheorghe Firczak – președintele Uniunii Culturale a Rutenilor din România - despre îndelung înnobilatul Avram Iancu.
Au susținut și întreținut manifestarea și atmosfera dr. Viorel Rusu, directorul Muzeului, dr. Ilie Gherheș, exdirector, Ioan Romeo Roșiianu, absolvent al Facultății de Istorie, director al revistei și al editurii Ecreator.
Dincolo de eleganța și noblețea momentului, a cântat poetul și rapsodul Florin Dragomir, iar Ansamblul folcloric „Cernova Ruja – Bujorul Roșu” din Bistra a reușit să reducă la tăcere și să oblige la inspirație și meditație sala arhiplină.

Avram Iancu, simbolul REVOLUȚIEI ROMÂNE(1848-1849)


Cartea ”AVRAM IANCU CARACTERUL EUROPEAN AL REVOLUȚIEI ROMÂNE din 1848-1849” scrisă de doctor în științe istorice Gheorghe Firczak a fost tipărită la Editura Cetate Deva, în anul 2024 și aduce în prim plan cititorului, punctele de cotitură care au antrenat în organizarea și începerea revoluției din 1848-1849 la nivel european, revoluție la care s-au afiliat Moldova, Țara Românească și Transilvania, alături de alte popoare ale continentului.
Gheorghe Firczak s-a născut la 10. 06. 1955 în municipiul Lupeni, județul Hunedoara și este absolvent al  Universității Babeș-Bolyai din Cluj Napoca, Facultatea de Istorie-Filozofie, Secția istorie-filozofie.
Dragostea pentru istoria acestei țări, alături de pasiunea pentru filozofie, l-au determinat pe domnul Gheorghe Firczak să aloce un timp prețios studiului istoriei,  pentru a readuce în inimile românilor evenimentelor politice, culturale și naționale.

The best bookmaker bet365

Free Premuim Templates by BIGTheme

Copyright © 2009-2021  StirileMM.ro