The Best bookmaker bet365 Bonus

La Consiliul Județean Maramureș a avut loc vernisajul expoziției ”România din căruțe”


În holul Palatului Administrativ a avut loc vernisajul expoziției de fotografie ”România din căruțe”, organizat de Consiliul Județean Maramureș, cu sprijinul Centrului Județean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiționale Maramureș. În fotografiile prezentate au fost transpuse momentele reconstituirii Drumului Unirii, drum care a fost parcurs în anul Centenarului, cu căruțele trase de cai, de către delegația maramureșenilor porniți spre Alba Iulia.
Vicepreședintele Consiliului Județean, Ioan Doru Dăncuș a făcut parte din acest convoi care a pornit din Sighetu Marmației, în 22 noiembrie 2018 și a ajuns orașul Marii Uniri, Alba Iulia, la 1 Decembrie 2018, fiind prezent alături de delegații din Maramureș în toate cele zece zile ale traseului. Vicepreședintele CJ a mulțumit reprezentanților inspectoratelor de poliție, serviciilor județene de ambulanță și inspectoratelor județene de jandarmi din județele Maramureș, Sălaj, Cluj și Alba prezenți la eveniment, precum și participanților la reconstituirea Drumului Unirii. De asemenea, a mulțumit și primarilor localităților prin care a trecut convoiul de căruțe, pentru căldura și patriotismul cu care au fost întâmpinați.

Prefectura Maramureș a lansat cartea ”Instituția Prefectului – Județul Maramureș la Centenar


Joi, 20 decembrie 2018, în sala ”Bogdan Vodă” a Consiliului Județean Maramureș a avut loc lansarea cărții ”Instituția Prefectului – Județul Maramureș la Centenar”. Evenimentul a fost organizat de Instituția Prefectului Județul Maramureș și i-a avut ca oaspeți de seamă pe cei care au cârmuit această instituție județeană de-a lungul anilor. În deschidere a fost intonat imnul de stat de către corurile reunite ale structurilor aparținând Ministerului Afacerilor Interne. Cuvântul de bun venit a aparținut prefectului Vasile Moldovan care a făcut referire la faptul că, acum o sută de ani, maramureșenii au hotărât să-și exprime voința de unire cu țara mamă, România, prin participarea la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, la 1 decembrie 1918. ”Materialul tipărit în anul Centenarului Marii Uniri este unul omagial, dar și o mărturie că Instituția Prefectului Județul Maramureș reprezintă cea mai importantă instituție administrativă la nivel județean” a mai adăugat Vasile Moldovan.

Expoziţia itinerantă comună: „SEMNELE CERIULUI” si „CONSTELAŢII ROMÂNEŞTI TRADIŢIONALE”


„SEMNELE CERIULUI”- Expune : Ilie Tudorel, Baia Mare, judeţul Maramureş.
„CONSTELAŢII ROMÂNEŞTI TRADIŢIONALE”- Expune : Complexul Astronomic (PLANETARIUL), Baia Mare , judeţul Maramureş.

Expoziţia este dedicată: - CENTENARULUI Marii Uniri de la 1918,
- Anului European al Patrimoniului Cultural – 2018.

Această expoziţie itinerantă comună este închinata boltei cereşti, un subiect fascinant al tradiţiilor româneşti ce fac parte din patrimoniul material şi imaterial naţional.
Expoziţia a mai fost expusă la Satu Mare, Muzeul Cetăţii Oradea, Baia Mare, Muzeul Ţării Oaşului din Negreşti-Oaş, Muzeul Castelul Corvinilor din Hunedoara şi Muzeul Castelul Karolyi din Carei fiind vizionată până acum de câteva zeci de mii de vizitatori.
Expoziţia va fi expusă şi la Complexul Astronomic (PLANETARIUL) din Baia Mare în perioada 18 decembrie 2018 -31 ianuarie 2019 având vernisajul-eveniment în data de 18 decembrie 2018 orele 14.00 în cadrul Festivalului „Crăciun în Maramureş”- 2018.

Meşterul


La Baia Mare, un mare meşter zideşte o cetate de suflet care să dăinuiască peste timp. Sunt ziduri groase de cărţi eCreator, înălţate cărămidă cu cărămidă, care se deschid celor care vor să intre ca prieteni în cetate. Recenta trecere pe sub hăizaşul porţilor maramureşene în cadrul manifestării Maramureşul şi unirea minorităţilor şi Ediţia III-a a premiilor eCreator, proiect comun al Consiliului Judeţean şi Asociaţiei social-cultural-creştine eCreator, m-a purtat prin locuri încărcate de tradiţie, dar în aceeaşi măsură dăruite cu exuberantă tinereţe şi încredere în viitor.
În periplul nostru am întâlnit la Ruscova un sat cu cinci mii de locuitori ucraineni, un grup de liceence. Le-am luat cu noi în autobuz o parte din drum. Purtau cu mândrie straiele specifice locului. Frumoasele rutence se foiau şi sporovăiau ca nişte cinteze. vorbeau curat în româneşte, în ucraineană, în ungureşte, în germană şi în engleză. Erau cu siguranţă copii europeni şi aşteptau zilele de sărbători ale Crăciunului ca să colinde la Viena.
În biserică unde ne-au întâmpinat cu cântece dumnezeieşti, glasurile lor ne-au umplut inimile de bucurie şi optimism. Le scânteiau privirile precum florile de mină la Baia Mare (într-o altă vizită), scoase din adâncuri şi aduse ofrandă la picioarele Maicii Domnului, într-o biserică din centrul vechi.

O seamă de cuvinte din latina vulgară fosilizate în graiul arhaic maramureșean


Cu privire la apariția creștinismului la români, în planul ipotezelor cred că putem accepta, fără prea mari rezerve, următoarele principii stabilite de mai multă vreme de către istoricii Bisericii: (1) Poporul român s-a creștinat în primele veacuri, primind mai întâi revelația divină în limba latină zisă Vulgata, transmisă prin păturile de jos ale societății, soldați, negustori, sclavi sau funcționari ai administrației imperiale; (2) Limba slavonă a devenit limbă de cult la românii nord-dunăreni mult mai târziu, în chip fortuit, după așezarea unor populații slave la sud de Dunăre și închegarea unor organizări politice și militare ale acestora, populații slave care au primit mai târziu religia creștină (în secolele IX – X). În acest interval de aproximativ șapte veacuri, dintre secolele III – X, protoromânii (sau vlahii, cum mai erau numiți), au avut o limbă de origine latină și a fortiori o formă de viață religioasă creștină bazată pe aceasta; (3) Românii au avut o continuitate de viețuire pe teritoriul vechii Dacii până în nordul provinciei, la izvoarele Tisei. Pentru primul mileniu de după Christos în care, după cum spun unii istorici, documentele scrise tac, avem altfel de documente care vorbesc, avem documentele vii ale limbii vorbite, o limbă cu un substrat evident latin. De notat că, din punct de vedere cantitativ, avem mai multe acoperiri în arhaismele limbii române de azi din limba latină vulgară, în care a fost tradusă Biblia, decât din limba latină literară.

Consiliul Județean- partener al acțiunii „Maramureșul și unirea minorităților”


În perioada 7 – 11 decembrie 2018, Asociația Social-Cultural-Creștină eCreator și Consiliul Județean Maramureș organizează manifestarea „Maramureșul și unirea minorităților”. Acordul de cooperare încheiat între instituția județeană și eCreator a fost aprobat de aleșii județeni în ședința ordinară din 27 noiembrie 2018, condusă de președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea, care a subliniat buna colaborare între cele două instituții, de-a lungul timpului.
Acțiunea culturală, care este finanțată cu suma de 25.000 de lei de către CJ Maramureș se va realiza în 18 localități din județ cu populație de etnie maghiară, ucraineană, huțulă, ruteană sau rusă, respectiv în localitățile Baia Mare, Coltău, Baia Sprie, Ocna Șugatag, Sighetu Marmației, Ulmeni, Seini, Crăciunești, Repedea, Poienile de sub Munte, Câmpulung la Tisa,Teceu Mic, Berchez, Dămăcușeni, Bistra, Rona de Sus, Valea Vișeului și Crasna Vișeului.
”În cadrul acestui eveniment vor fi organizate întâlniri culturale cu personalități marcante din țară, conducători de reviste literare împreună cu scriitori aparținând minorităților, care sub auspiciile Marii Uniri, să dea ca exemplu aportul acestor minorități la înfăptuirea dezideratului de secole al poporului român, prin sublinierea valorilor culturale, de cult sau artistice ale acestor minorități.

”Ne unim cu patria mamă” este titlul tabloului donat de un maramureșean instituției Consiliului Județean


Joi, 29 noiembrie 2018, în preambulul evenimentelor dedicate Centenarului Marii Uniri a României, președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea l-a primit în cabinetul său pe Radu-Ioan Tărțan, un maramureșean patriot care a dorit ca, în An Centenar, să ofere instituției județene un tablou care va rămâne pentru posteritate.
”Am ales să donez un tablou Consiliului Județean Maramureș numit ”Ne unim cu patria mamă” și semnat de un pictor pe care special îl admir și îl stimez în mod special, N.D. Cabadaief. Tabloul a fost realizat de marele pictor când săliștenii s-au pregătit să plece la Marea Unire de la Alba Iulia, din 1918. Eu am achiziționat lucrarea cu aproximativ două decenii în urmă, de la Lidia, fiica lui Cabadaief, cu care pot spune că, în timp, am legat o strânsă prietenie. Mai mult, tabloul pe care l-am donat Consiliului Județean, în semn de apreciere și pentru a cinsti cum se cuvine Centenarul Marii Uniri este autentificat de fiica artistului, în partea stângă, sub ramă. Nu pot spune că atunci când l-am cumpărat m-am gândit vreun moment că îl voi dona, fiind, prin definiție, și un mic colecționar de artă, iar între lucrările pe care le dețin, Cabadaief este, de departe, cel mai vizibil. Acum însă mă bucur că am ales să fac acest lucru pentru că apreciez în mod special omenia celor care conduc județul azi, așa cum apreciez și ajutorul pe care l-au oferit pentru organizarea taberei ”Culori Unite în Maramureș”. Am simțit că, acum, locul acestui tablou este în cabinetul președintelui Consiliului Județean Maramureș”, a arătat colecționarul Ioan Radu Tărțan.

1 DECEMBRIE 1918 - Maramureșenii au spus la Alba Iulia DA pentru UNIRE


În urmă cu 100 de ani, în ziua de 1 Decembrie 1918, s-a desfăşurat momentul astral al istoriei neamului românesc, desăvârşirea unităţii naţionale prin unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei, Sătmarului și Maramureșului cu România. Evenimentul măreţ desfăşurat în străvechea cetate Alba Iulia a fost posibil datorită conjuncturii favorabile create de participarea Românei la Primul Război Mondial, considerat războiul reîntregirii pentru români, de unirea Basarabiei (27 martie/9 aprilie 1918) şi a Bucovinei (15/28 noiembrie 1918) cu România. În Transilvania, teritoriu încorporat la acea dată Monarhiei austro-ungare, nucleul de organizare l-a constituit Consiliul Naţional Român Central înfiinţat la începutul lunii noiembrie 1918. Potrivit programului elaborat de acest organism coagulant al idealurilor naţionale româneşti, pe teritoriul actualului judeţ Maramureş s-au constituit două structuri locale: Consiliul Naţional Comitatens Satu Mare, în oraşul Baia Mare la 12 noiembrie 1918, respectiv Consiliul Naţional Comitatens Maramureş, în Sighet, la 22 noiembrie 1918. La 11 noiembrie 1918, în Apelul de constituire a Consiliului Naţional Comitatens Maramureş se afirma: „Fraţi români maramureşeni! Au căzut lanţurile robiei de veacuri, a sosit ceasul măreţ al eliberării. O lume nouă îşi ia astăzi fiinţa din ruinele trecutului şi soarele dreptăţii a răsărit biruitor pe cerul nostru...”.

Revista Tribuna, cea mai titrată publicație culturală din România, își serbează 134 de ani de existență la Cluj-Napoca


Revista Tribuna, cea mai titrată publicație culturală din România, își serbează 134 de ani de existență la Cluj-Napoca.
„Tipic, autoritățile române au uitat că este singura revistă făuritoare a Marii Uniri care mai apare în format material, dar și cea mai buna revistă culturală a țării. Va fi omisă la a fi decorată cu ocazia Centenarului!
În timp ce tot felul de ipochimeni care își spun oameni de cultură, în frunte cu Ministrul Culturii PSD, se înscriu la a primi tot felul de decorații și onoruri pe care, cert, nu le merită, la Cluj-Napoca, în perioada 9-13 noiembrie 2018 va avea loc manifestarea „Zilele Tribuna” cu participarea a numerosi oameni de cultură din țară și străinătate.

Așa cum suntem obișuiți de către vajnicele și competentele noastre autorități culturale, Tribuna, revista înființată de Ioan Slavici și care a făcut istorie în lupta ei pentru Marea Unire, nu va fi, în ciuda calității excepționale a acesteia, odată cu preluarea ei de către Mircea Arman actualul director al publicației, luată la masa sărbătoriților Centenarului de către tot felul de funcționărași semidocți sau chiar analfabeți din Ministerul Culturii.

Sesiune ştiinţifică de comunicări pe tema Centenarului Marii Uniri


„Centenarul Unirii 1918-2018. Maramureşul înainte şi după Marea Unire a Românilor” este unul dintre proiectele organizate de Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş în cooperare cu Consiliul Judeţean Maramureş, finanțat de Ministerul Culturii şi Identităţii Culturale. Acesta presupune realizarea unor studii și comunicările științifice care au ca subiect contribuțiile locale, unele dintre ele cu rol hotărâtor în luarea deciziilor istorice.
Sesiunea științifică de comunicări s-a desfășurat vineri, 2 noiembrie, în două etape, deschiderea oficială a acesteia având loc la sediul Consiliului Județean Maramureș, la care au participat vicepreședintele CJ, Ioan Doru Dăncuș, dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Județene Petre Dulfu, Marius Câmpeanu, Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş și alți oaspeți din mediul academic, reprezentanți din toate ținuturile istorice din Transilvania. Scopul acestui proiect constă în evidențierea contribuției importante a ținuturilor istorice Chioar, Codru, Lăpuș și Maramureșul istoric, la făurirea României Mari precum și a rolului personalităților locale în desfășurarea evenimentelor de acum 100 de ani.

The best bookmaker bet365

Free Premuim Templates by BIGTheme

Copyright © 2009-2018  -  powered by DSdata