The Best bookmaker bet365 Bonus

CÂND AMATORISMUL ÎMBRACĂ HAINĂ DE GALĂ!


Am văzut şi nu mi-a venit să cred!
Poeta Camelia Florescu şi poetul Viorel Birtu Piraianu se laudă pe paginile lor de Facebook că au fost premiaţi de Daniela Toma, poet şi director al Editurii Art Creativ din Bucureşti.
La fel şi poeta Silvana Andrada Tcacenco, poetă căreia i-am acordat Premiul de debut la Ediţia I a Premiilor ECREATOR, poetă care a scos sub sigla ECREATOR un volum, „Eu tind spre fericire”, căruia i-am făcut prefaţa, ca şi volumului de debut „Adoptă-mă, pădure!”.
Şi... cine ştie câţi vor mai fi primit astfel de „premii”?!
Aceasta, cică după o îndelungă deliberare - DEŞI ANUL ABIA A ÎNCEPUT DE CÂTEVA ZILE! - le-a acordat PREMIUL PENTRU CEA MAI BUNĂ POEZIE DE DRAGOSTE A ANULUI 2018.

Cele trei litere din limba română pe care le folosim cel mai puţin. Au apărut în alfabet abia în 1982


Alfabetul român actual este bazat pe alfabetul latin. Până în anii '60 ai secolului XIX, în spaţiul românesc se folosea alfabetul chirilic.
Alfabetul român din prezent conţine 31 de litere: a, A (a); ă, Ă (ă); â, Â (î din a); b, B, (be); c, C (ce); d, D (de); e, E (e); f, F (fe); g, G (ghe); h, H (he); i, I (i); î, Î (î din i); j, J (je); k, K (ca); l, L (le); m, M (me); n, N (ne); o, O (o); p, P (pe); q, Q (kü sau chǐu); s, S (se); ş, Ş (şe); t, T (te); ţ, Ţ (ţe); u, U (u); v, V (ve); w, W (dublu ve); x, X (ics); y, Y (i grec); z, Z (ze).
Din 1860 şi până în 1982 a inclus 27 de litere. Odată cu apariţia primului Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române (DOOM), în 1982, grafia română s-a îmbogăţit cu literele q, w, y ca urmare a apariţiei mai multor neologisme care începeau cu aceste litere.

Ioan Romeo Roşiianu şi „eCreator” – invitaţi de onoare la Colocviile Revistei „Teleormanul Cultural”


Data de 15 ianuarie este o zi în care celebrăm ”Luceafărul” poeziei românești, dar și o zi de reflecție asupra culturii române, în genere, a esenței românismului din sufletul oricăruia dintre noi.
Aceasta a fost declarată  Ziua Culturii Naţionale prin Legea nr. 238 din 7 decembrie 2010 și reprezintă data naşterii poetului  Mihai Eminescu (1850-1889). Există precedente pentru această sărbătoare şi în alte ţări europene. Astfel, în Spania, Ziua Culturii a fost aleasă în ziua morţii lui Miguel de Cervantes, iar în Portugalia, în ziua în care s-a născut Luis de Camoes. Şi autorităţile din Republica Moldova au hotărât ca ziua de naştere a lui Mihai Eminescu să devină Ziua Culturii Naţionale.


Cu această ocazie, Biblioteca Județeană “Marin Preda” Teleorman, instituție aparținând Consiliului Județean Teleorman, organizează luni, 15 ianuarie 2018, ora 10, la Sala de lectură a instituției o serie de activități culturale. Astfel, vor fi vernisate următoarele expoziții:

Crăciunul pe rit vechi


Potrivit vechiului calendar Iulian, sărbătoarea Naşterii Domnului Iisus Hristos este stabilită pe 7 ianuarie. Aceasta este data în care și rutenii din Maramureș sărbătoresc Crăciunul, care se face potrivit obiceiurilor moştenite din generaţie în generație. În Ajunul Crăciunului se mănâncă de post, iar tradiţia cere ca pe masă să fie aşezate douăsprezece feluri de mâncare, în numele apostolilor. Compotul de prune afumate, grâul fiert cu nucă, sarmalele de post cu hribi, ciupercile cu usturoi, ciorba de hribe cu ceapă sau peștele, sunt mâncărurile care anunţă marea sărbătoare.
    Imediat după servirea cinei, încep să apară colindătorii. Aceștia colindă pe la casele rudelor şi prietenilor, în cete, pentru a aduce vestea cea bună a Naşterii Pruncului Sfânt. Drept răsplată, aceștia primesc colăcei, nuci sau bani. Nelipsiți în aceste zile de poveste sunt cele două grupuri de colindători formate doar din bărbați: Viflaimul și Colinda Bătrână, care sunt prezenți în fiecare zi în Biserică, iar după aceea umblă din casă în casă pentru a vesti marea minune.
    În cele trei zile de Crăciun, toată lumea se strânge dimineața la Biserică, iar după slujbă, oamenii se invită unii pe alții la colindat și așa petrec frumoasa sărbătoare în voie bună, colinde și râsete.

Trecând prin Săcel


Ultima noastră vizită în Maramureş, în 20 septembrie 2003, a fost scurtă: la notar şi la cimitir. La notar am semnat actele. La cimitir am aprins lumânări, am aşezat flori în vază, am depănat amintiri. Dacă tata ar fi trăit, în acea zi ar fi împlinit nouăzeci de ani. Sora mea nu i-a supravieţuit decât un an, iar mama a urmat-o la câteva zile.
Am zăbovit o vreme în casa părintească, alegând câteva cărţi, acte, notiţe şi fotografii.
Ne-am luat rămas-bun de la rudele care rămâneau în Vişeu şi am plecat. Voiam să urcăm Dealul Moiseiului cât timp mai era lumină. Drumul are multe curbe, unele destul de strânse, şi multe chiar în pantă. Aveam maşină doar de doi ani şi eram a patra oară cu maşina proprie pe acel traseu.
După ce, în Săcel, am trecut pe sub linia ferată, am cotit la stânga, spre Dealul Ştefăniţei. Dacă până atunci am vorbit puţin, acum mi s-a dezlegat limba:

Iubire cu doi i la mijloc


Sunt doar câțiva ani de când l-am întâlnit prima dată. Dar când ne-am văzut parcă am fi fost prieteni de o viață întreagă. Poate și pentru că îl cunosc din scris, i-am remarcat de mai multă vreme originalitatea, profunzimea, anvergura preocupărilor și grija pentru limba română. Apoi, îl mai știam dintr-o mulțime de povești, unele dintre acestea fiind adevărate legende despre munca și pasiunile sale. Auzindu-le, îmi părea că am de-a face cu un clocotitor vulcan de creativitate, un crater plin cu magmă aflată perpetuu în incandescență, gata oricând să dea pe alături. Un vulcan care a izbucnit și izbucnește în adevărate valuri de lavă a frumosului, îmbrăcând o sumedenie de ipostaze.
Publicist remarcabil, ctitor de publicații și de edituri, poet talentat și critic literar cu acut simț al valorii, el este înainte de toate un altruist.

Ambasadorii Maramureșului și Premiile „eCreator”, ediţia a II-a, 2017


În perioada 18-20 decembrie 2017, Complexul Hotelier Seneca, din Baia Mare, a fost gazda unei mulțimi de scriitori, veniți din toate colțurile țării, pentru a participa la o serie de întâlniri literare, conferințe și simpozioane, prezentări de reviste și lansări de carte, toate reunite sub genericul „Ambasadorii Maramureşului”.

În cadrul acestei manifestări, organizată cu sprijinul Consiliului Judeţean Maramureş și al Consiliului Municipal Baia Mare, luni, 18 decembrie 2017, în Sala de Conferinţe a Complexului Hotelier Seneca, din Baia Mare, au fost lansate cele două antologii eCreator: „Ambasadorii Maramureşului” (490 de pagini) şi „Baia Mare şi Unirea” (de „numai” 340 de pagini).

CULTURĂ ŞI TRADIŢII – eCreator şi normalitatea culturală


„Ambasadorii Maramureşului” şi „Baia Mare şi Unirea” sunt două antologii eCreator lansate pe piaţa literară judeţeană în această săptămână. De asemenea, scriitorii invitaţi de către eCreatorii locului au primit premiile literare aflate la a doua ediţie în acest an. eCreator a devenit în doi ani şi jumătate un reper cultural preţuit în lumea literară.

„Focul viu” al acestui demers este Ioan Romeo Roşiianu. E suficient să spun/ scriu că doar noile apariţii editoriale cuprind aproape 1.000 de pagini de creaţie literară (poezie, proză, teatru, eseu, cronică literară), texte de analiză şi culegeri de folclor excelente, grupate sub sigla „Tradiţii”.

Monoteismul, sfinţii, fantasmele şi creştinismul


Toate izvoarele scrise de după moartea lui Hristos şi până-n prezent au ca bază direct mărturisirile şi scrierile apostolilor care au intrat în contact cu Mântuitorul, cel care a venit să împlinească (pre)zicerile despre întreaga sa viaţă şi despre o credinţă într-un singur Dumnezeu, aşa cum şi stă scris în Cele 10 porunci.
Biblia în largul ei vorbeşte clar despre acest lucru, poate cele mai cunoscute şi importante dintre aceste scrieri fiind cele patru Evanghelii, laolaltă cu Apocalipsa lui Ioan.

„Îndurare” de Németh László şi cât de mult contează ultima impresie


Romanul scriitorului născut la Baia Mare în 1901 şi decedat la Budapesta în 1975 m-a făcut să mă gândesc dacă nu cumva vechea noastră zicală „prima impresie contează” n-ar putea fi reformulată în „ultima impresie contează”.

Acţiunea se desfăşoară pe mai multe  planuri: întoarcerea lui Kertész János după 7ani de prizonierat în Siberia, cu încercarea de readaptare la societatea pe care o găseşte schimbată, relaţiile tensionate cu soţia sa şi evoluţia fiicei sale Ágnes ca medicinistă şi în viaţa ei privată. E interesant de observat că romanul are o desfăşurare care începe cu o plimbare între Ágnes şi Halmi Feri, şi el student la medicină şi se încheie cu aceleaşi două personaje. Între cei doi era o legătură numai de ei ştiută.

The best bookmaker bet365

Free Premuim Templates by BIGTheme

Copyright © 2009-2018  -  powered by DSdata