The Best bookmaker bet365 Bonus

Lucăcești - file de istorie, de Gelu Dragoș


      Am  avut plăcerea  să citesc acest volum „Lucăceşti, file de istorie”, Editura „Gutinul” Baia Mare, cu adevărat interesant prin unghiul de vedere al autorului, care  ne demonstrează că și localitățile mici sau sate unde trăiește „Talpa țării” - cum minunat i-a numit academicianul Rebreanu, dar dintr-o anumită inconștiență îi disprețuim.
    Acest volum, este a patra carte a  autorului, carte care vine ca un protest pentru acei oameni din sate, de la care ne mulțumim doar cu voturile lor și în rest  conducătorii se bucură  că nu le dau dureri de cap.     Satele de lângă Someș, care sunt exemplificate de autor, au aparținut  Cetății Chioarului - Cetatea de Piatră, cetate considerată cel mai puternic bastion în fața cotropitorilor ce-și doreau Ardealul. Fiind donat ținutul Chioarului familiei Teleky, aceștia au dinamitat-o folosind ei, apoi alții, ca materiale de  construcție.  
    Spuneam că domnul profesor Dragoș Gelu este un mare patriot, care  nu s-a afișat cu astfel de pretenții, dar educă masele de copii, pe care -i învață să fie lucăceni și români și să nu uite că străbunicii lor au fost un corp de armată a lui Mihai Viteazul, dar nu erau numai luptători ci ei au donat și hrană, pentru armata lui, ei au fost folosit chiar în luptele de la Târgoviște și București.

La Târgu Lăpuș a avut loc cea de-a XIX-a ediție a Festivalului – Concurs ”Horea în grumaz”


Duminică, 20 octombrie 2019 a avut loc cea de-a XIX ediție a Festivalului – Concurs ”Horea în grumaz”. Evenimentul s-a desfășurat la Casa de Cultură ”Vasile Latiș” din Târgu Lăpuș și a fost organizat de Primăria și Consiliul Local Târgu Lăpuș, în parteneriat cu Consiliul Județean Maramureș.
Horea lungă din grumaz este un element esențial al culturii tradiționale din Țara Lăpușului și este transmisă cu mândrie din generație în generație. Acest lucru îl demonstrează faptul că participanții la acest festival – concurs au avut vârstele cuprinse între 9 și 75 de ani. ”Horea este un cântec de dor, de singurătate și foarte rar de revoltă. Ea exprimă jalea, suferința, întristarea, iubirea neîmplinită sau trădată. A nu se confund cu hora, care denumește un dans”, a declarat președintele juriului, profesor doctor Grigore Leșe.
Evenimentul a fost deschis de Alexandra Țițoc, câștigătoarea ediției precedente. Au urcat apoi, pe scenă, cei 12 concurenți înscriși în competiție. Aceștia au prezentat câte două hore și fost împărțiți în două secțiuni: vocal și instrumental. În timp ce juriul delibera, publicul spectator s-a bucurat de recitalurile artiștilor locali, Marcela Latiș, Onișor Pop, Ansamblul ”Horitoarele din Lăpuș”, Ansamblul ”Țibleșul”, Ansamblul ”Tradiții Lăpușene”, și Orchestra Casei de Cultură ”Vasile Latiș” din Târgu Lăpuș.

Expoziţie personală Olimpia Mureşan la Satulung


În cadrul şedinţei Cenaclului literar "Petre Dulfu" Satulung din 12 octombrie 2019, cu ocazia aniversării poetului-baladist Ioan Voicu la împlinirea a 70 de ani, a avut loc şi vernisajul expoziţiei doamnei Olimpia Mureşan din localitate. Picturi deosebit de reuşite, în culori care te atrag şi fascinează, picturi ce reliefează simplitatea de început a lucrurilor, aducând în faţa privitorului fapte, peisaje şi întâmplări din mediul rural. Cu atât mai mult este de apreciat efortul şi pasiunea doamnei învăţătoare pensionară Olimpia Mureşan, autodidact,  cu cât strădania dânsei se va materializa prin vânzarea picturilor iar cu banii rezultaţi va fi ajutată o mamă singură, cu un copil minor, în construirea unei căsuţe pentru cei doi. Cuvintele sunt de prisos. Mai jos aveţi secvenţe de la vernisaj şi câteva dintre picturile Olimpiei Mureşan din Satulung, continuatoarea şcolii de pictură naivă, deschizător de drum fiind Ioan Buciuman Spiridon! Pentru achiziţionare de picturi, sunaţi la numărul de telefon 0741082454.

CĂRŢILE ANULUI 2018 - Teodor Ardelean şi Ioan Ardeleanu Pruncu, marii câştigători


Într-o atmosferă sobră, toţi cei prezenţi regretând moartea eminentului Dragomir Ignat, s-au decernat premiile de anul acesta al cărţilor scrise cu mult har în 2018.

Juriul format din poetul şi editorul Mircea Petean, preşedinte, istoricul literar Săluc Horvat, criticul literar Ioan Papuc, poetul Ioan Dragoş şi profesorul universitar Gheorghe Glodeanu, Raluca Hăşmăşan, redactor la revista "Nord literar"au acordat, vineri, 27 septembrie, în sala de conferinţe a Bibliotecii Judeţene "Petre Dulfu" Baia Mare, următoarele premii:

PREMIUL CARTEA ANULUI

    Teodor Ardelean pentru coordonarea volumului "100 de personalităţi maramureşene care au făcut istorie";
    Ioan Ardeleanu-Pruncu pentru volumul "Maramureşul. Ziare şi ziarişti de la începuturi până în 1945";

Intre Chin si Amin – Premiera filmului la Baia Mare


Interact Baia Mare va invita la o premiera de gala a filmului „Intre chin si amin” la Baia Mare in data de 1 Noiembrie 2019 ora 18:00 la Teatrul Municipal Baia Mare, în prezența regizorului Toma Enache și a echipei de actori.
Între Chin și Amin", filmul independent al lui Toma Enache, este un omagiu adus tuturor oamenilor care au suferit în temnițele comuniste în perioada 1945-1989, o mărturie despre rezistență prin credință, despre onoare și iertare. În rolurile principale îi puteți vedea pe Kira Hagi, Vali V. Popescu și Constantin Cotimanis.
„Puține filme reușesc să surprindă adevărata dimensiune a răutății umane. Ultimul secol a fost marcat de cele mai negre episoade din istoria umanității, în care s-au petrecut lucruri oribile, greu de conceput de mintea umană. Oamenii însă au reușit să le facă față, devenind, uneori, chiar mai tari în credință. Un hibrid între dramă și film istoric, ÎNTRE CHIN ȘI AMIN, regizat de Toma Enache, este povestea, filmată cu măiestrie, a unui contrabasist care, după reîntoarcerea în țară, este arestat de regimul comunist și ținut captiv într-o închisoare în care deținuții sunt supuși unui proces de reeducare prin tortură. Personajul principal parcurge un adevarat Drum al Crucii, care, în loc să-i stârpească credința creștină, i-o întărește. Jocul actorilor este autentic iar distribuția, inspirat aleasă, reușește să redea fidel suferința personajelor. Imaginea și montajul sunt foarte bine realizate iar regia conferă filmului anvergura unei producții cu buget mare. S-a muncit mult pe partea de scenografie, unde decorul și costumele se evidențiază prin acuratețe și calitate. În concluzie, spectatorul se găsește în fața unui excelent film artistic, cu o valoare istorică incontestabilă, realizat cu gust, emoție și măiestrie, de un regizor regizor experimentat.” (Rome Prisma Independent Film Awards)

Altfel de etimologie pentru el şi ea


(Vasile Morar – „Cartea dragostei”, Ed. Eurotip, 2018)

             De oriunde ar fi din timp şi din lume, femeia iubită trebuie luată, nu mai trebuie lăsată să aştepte sau să umble brambura, după care nu mai trebuie să-i fie dat drumul. Acesta este rostul până şi destinul femeii iubite, de a fi luată şi ţinută fierbinte. Doar lui Dumnezeu I s-au mai adus atâtea elogii câte femeii iubite, e de altfel de înţeles pentru că fiecare bărbat îşi caută, îşi doreşte coasta smulsă de Dumnezeu ca pe o recuperare a întregului facerii sale dumnezeieşti.
             Vasile Morar este îndrăgostitul de serviciu, incorigibil şi incalculabil, el scrie „Cartea dragostei” precum o carte a creaţiei, îşi caută împlinirea tocmai pornind de la faptul biblic: „Coastele îmi stau de veghe iar/ fără de teamă/ fără de ruşine/ din una să se smulgă iar şi iar/ femeia/ şi să vină către mine// Şi nici nu ştiu ce-o să-mi fie ea/ şi mă întreb mereu de-o veşnicie/ soră sau fiică/ o străină poate// Nu aş putea pe ea s-o am soţie?// Alte-ntrebări/ eu/ Doamne/ nu mai am// Coasta-i aici mai albă ca de var// Femeia va sosi în zori de zi/ din coasta mea ca să se smulgă iar”” (Întrebare).

SESIUNEA ANUALĂ DE COMUNICĂRI ȘTIINȚIFICE 9-10 OCTOMBRIE 2019


În perioada 9-10 octombrie 2019, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș organizează Sesiunea Anuală de Comunicări Științifice.
Deschiderea sesiunii va avea loc miercuri, 9 octombrie 2019, ora 18.00, cu vernisajul expoziției temporare „Mari fotografi din Transilvania. Secolele XIX-XX” (ediția a II-a), organizată de Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș în colaborare cu Muzeul Naţional Brukenthal Sibiu, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei Cluj-Napoca, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, Muzeul Casa Mureşenilor Braşov, Muzeul Judeţean Satu Mare, Muzeul Oraşului Oradea – Complex Cultural și Muzeul de Istorie Sighişoara.
La realizarea expoziției și-au adus contribuția următorii colegi: Delia Voina (Muzeul Naţional Brukenthal Sibiu), dr. Melinda Mitu (Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei Cluj-Napoca), Ionela Simona Mircea (Muzeul Național al Unirii Alba Iulia), Ovidiu Savu (Muzeul Casa Mureşenilor Braşov), dr. Daniela Bălu, Diana Kinces (Muzeul Județean Satu Mare), dr. Ioan Ciorba (Muzeul Oraşului Oradea – Complex Cultural), Mihai Adonis, dr. Nicolae Teşculă (Muzeul de Istorie Sighişoara) și dr. Marius Câmpeanu (Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș).

Primele dovezi arheologice ale prezenței armatei romane în Maramureș


Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș, instituție publică de cultură aflată în coordonarea Consiliului Județean Maramureș, a organizat, în perioada 9-15 septembrie 2019, prima campanie de cercetări arheologice în localitatea Coștiui, punctul „Imaș” sau „Epreș” (comuna Rona de Sus, jud. Maramureș). Finanțarea a fost asigurată de către instituția muzeală, iar din colectivul de cercetare au făcut parte: dr. Marius Ardeleanu-responsabil științific de șantier, Raul Cardoș (ambii de la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș), Daria Dabal (Glamorgan Gwent Archaeological Trust, Marea Britanie) și Horațiu Cociș (Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău).
Săpăturile arheologice au fost determinate de semnalarea recentă, în literatura de specialitate, a unei fortificații romane de tip castru roman de marș. Prin realizarea acestor cercetări arheologice s-a urmărit stabilirea stratigrafiei sitului, identificarea unor complexe arheologice şi confirmarea existenţei unui eventual sistem de fortificaţie roman. În acest sens, pe latura nordică, în colțul sud-estic și latura vestică au fost deschise și cercetate patru suprafețe, denumite convențional S.I-S.IV. În urma acestor cercetări putem spune că zona a fost fortificată cu un val de pământ și șanț ce închideau o suprafață rectangulară, puțin trapezoidală, de aproximativ 3,6 ha. Sistemul de construcție al valului și șanțului identificat arheologic, forma și dimensiunile fortificației au analogii directe doar în lumea romană, de unde se cunosc sute de astfel de fortificații.

Academicianului Emil Burzo îi va fi acordat titlul de Cetățean de Onoare al Județului Maramureș


Joi, 26 septembrie 2019, în ședința ordinară a Consiliului Județean Maramureș care a avut loc la Hotelul Mirage din Vișeu de Sus, consilierii județeni au aprobat proiectul de hotărâre pivind acordarea titlului de „Cetățean de Onoare al Județului Maramureș” academicianului Emil Burzo. Ședința a fost condusă de președintele Gabriel Zetea, alături de care s-au aflat vicepreședinții Ioan Doru Dăncuș și George Moldovan, dar și secretarul Județului, Aurica Todoran.
Grupul de inițitivă care a propus acordarea acestui titlu este compus din reprezentanții ”Gazetei de Maramureș”, respectiv jurnaliștii Dan Pârcălab, Mircea Crișan și Ioana Lucăcel, care au depus o muncă grea dar frumoasă pentru a realiza toată documentația necesară în vederea adoptării acestui proiect. Totodată, cuvinte speciale pentru academicianul Emil Burzo a avut și directorul Bibliotecii Județene ”Petre Dulfu” Baia Mare, consilierul județean Teodor Ardelean. În urmă cu câțiva ani acesta a scris o carte, iar în debutul volumului să găsește un laudațio adresat academicianului Emil Burzo. Cuvinte de laudă au adresat și consilierii județeni Gheorghe Mihai Bârlea și Anton Rohian, aleșii arătând faptul că este o mândrie ca județul Maramureș să aibă ca și cetățeni de onoare doi vicepreședinți ai Academiei Române.
Născut la 30 iulie 1935 și descendent al unor familii de nobili maramureșeni, academician profesor dr. Ing. Emil Burzo a absolvit Facultatea de Mecanică din cadrul Universității Tehnice Cluj-Napoca în anul 1958, Facultatea de Fizică a Universității Babeș-Bolyai în anul 1969 și a obținut titlul de doctor, în cadrul Universității din Timișoara în anul 1970.

Cercetări arheologice în Munții Maramureșului


În perioada 16-22 august 2019 s-a desfăşurat o nouă campanie de cercetări arheologice în cadrul proiectului ,,O arheologie a muntilor din Maramures”, proiect derulat de către Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș din Baia Mare în colaborare cu Institutul de Arheologie ,,Vasile Parvan” din Bucuresti. Din colectivul de cercetare au făcut parte: Marius Ardeleanu şi Dan Pop (Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie), Radu-Alexandru Dragoman, Alexandru Ciornei şi Cătălin Nicolae (Institutul de Arheologie ,,Vasile Parvan” din Bucuresti), voluntar: Raluca Pop.
Menționăm că, în perioada 2012-2018, în Munţii Maramureşului – zona Pasului Prislop (Borşa) au fost identificate, în urma cercetărilor, mai multe staţiuni arheologice: Vârful Ştiol la altitudinea de 1.540 m, Pasul Prislop -pârtia de schi la altitudini cuprinse între 1.395-1.456 m, Poaiana Știol – stâna Ştiol la altitudinea de 1.520 m, la Podul Prelucilor la altitudinea de 1.568 m, Coasta Plaiului – stâna Gropşoare la 1.568 m, Gura Obcinii la 1.475 m altitudine, Tarniţa Sălăşimuri / Sălăşinuri altitudinea de 1.540 m, Dealul Corobaia la 1.230 m, Preluca Căprioarei la altitudinea de 1.601 m şi Valea Ursului sau Izvorul Ursului la 1.380 m. În toate staţiunile menţionate mai sus au fost descoperite exclusiv piese litice (piatră) care au fost confecţionate în cea mai mare parte din silicolit nodular din calcar cu diferite culori, cel mai frecvent fiind silicolitul negricios, dar şi din silex de Prut/Nistru. În lipsa unor piese specifice-directoare, acestea pot fi încadrate cronologic într-o perioadă relativ lungă de timp, în epoca paleolitică şi/sau mezolitică (circa 20.000 – 8000 î.Chr.).

The best bookmaker bet365

Free Premuim Templates by BIGTheme

Copyright © 2009-2021  StirileMM.ro