The Best bookmaker bet365 Bonus

Revista Tribuna, cea mai titrată publicație culturală din România, își serbează 134 de ani de existență la Cluj-Napoca


Revista Tribuna, cea mai titrată publicație culturală din România, își serbează 134 de ani de existență la Cluj-Napoca.
„Tipic, autoritățile române au uitat că este singura revistă făuritoare a Marii Uniri care mai apare în format material, dar și cea mai buna revistă culturală a țării. Va fi omisă la a fi decorată cu ocazia Centenarului!
În timp ce tot felul de ipochimeni care își spun oameni de cultură, în frunte cu Ministrul Culturii PSD, se înscriu la a primi tot felul de decorații și onoruri pe care, cert, nu le merită, la Cluj-Napoca, în perioada 9-13 noiembrie 2018 va avea loc manifestarea „Zilele Tribuna” cu participarea a numerosi oameni de cultură din țară și străinătate.

Așa cum suntem obișuiți de către vajnicele și competentele noastre autorități culturale, Tribuna, revista înființată de Ioan Slavici și care a făcut istorie în lupta ei pentru Marea Unire, nu va fi, în ciuda calității excepționale a acesteia, odată cu preluarea ei de către Mircea Arman actualul director al publicației, luată la masa sărbătoriților Centenarului de către tot felul de funcționărași semidocți sau chiar analfabeți din Ministerul Culturii.

Sesiune ştiinţifică de comunicări pe tema Centenarului Marii Uniri


„Centenarul Unirii 1918-2018. Maramureşul înainte şi după Marea Unire a Românilor” este unul dintre proiectele organizate de Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş în cooperare cu Consiliul Judeţean Maramureş, finanțat de Ministerul Culturii şi Identităţii Culturale. Acesta presupune realizarea unor studii și comunicările științifice care au ca subiect contribuțiile locale, unele dintre ele cu rol hotărâtor în luarea deciziilor istorice.
Sesiunea științifică de comunicări s-a desfășurat vineri, 2 noiembrie, în două etape, deschiderea oficială a acesteia având loc la sediul Consiliului Județean Maramureș, la care au participat vicepreședintele CJ, Ioan Doru Dăncuș, dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Județene Petre Dulfu, Marius Câmpeanu, Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş și alți oaspeți din mediul academic, reprezentanți din toate ținuturile istorice din Transilvania. Scopul acestui proiect constă în evidențierea contribuției importante a ținuturilor istorice Chioar, Codru, Lăpuș și Maramureșul istoric, la făurirea României Mari precum și a rolului personalităților locale în desfășurarea evenimentelor de acum 100 de ani.

Expoziție documentar-istorică organizată în incinta Casei memoriale „George Pop de Băsești”


Proiectul cultural George Pop de Băsești și Marea Unire a Românilor se înscrie între proiectele dedicate Centenarului Marii Uniri (1918-2018), depuse de către Consiliul Județean Maramureș și aprobate de Guvernului României prin Comitetul Interministerial pentru Centenar. Proiectul cultural desfășurat în perioada 1 august - 30 octombrie 2018 a fost finanțat de către Ministerul Culturii și Identității Naționale.

Expoziția documentar-istorică George Pop de Băsești și Marea Unire a Românilor, realizată de Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș, este deschisă publicului vizitatoror, în incinta Casei memoriale „George Pop de Băsești”, începând cu data de 30 octombrie 2018.

Expoziția documentară George Pop de Băsești și Marea Unire a Românilor oferă publicului vizitator informații cu privire la procesul istoric de formare a României Mari, context în care este scos în evidență rolul important pe care George Pop de Băsești (1835-1919), lider politic al românilor din Transilvania, l-a avut în lupta pentru unitatea națională.

LA TABĂRA PRIETENEI LITERARE – DE AMICITIAE – SEBEŞ 2018 POEZIA S-A REDESCOPERIT ÎNDRĂGOSTITĂ DE POEȚI


Există o taină care ne unește, în spirit al poeziei care cotropește.
Să vii din toată țara românească – Oltenia, Dobrogea, București, din Ardeal, din Anglia, Suedia, Austria, Republica Moldova, la Sebeș, la o tulnicare de pace și prietenie trimisă cu dragoste spre cei care mai trăiesc încă în continentul iubirii de poezie, în plină vară toridă, 25-29 iulie 2018, este semn de frumusețe și noblețe spirituală. Și pentru că trebuie să se jertfească cineva în numele iubirii de creatori și creație, de cunoaștere a ființei omenești, creatoare de divină stare de poezie, literatură, scriitoarea Mariana Moga, membră a Uniunii Scriitorilor de Limbă Română, din al cărui Consiliu de Administrație face parte, având ca parteneri Asociația „Astra” – Despărțământul „Vasile Moga” Sebeș, Mangalia Media TV, Clubul artelor „ Solteris” Mangalia, Asociația „ Românca” din Londra, Radio TV „Unirea” Austria și Cercul Cultural Româno-Austriac din Wiener Neustadt – Austria, organizatoarea și inițiatoarea acestui proiect, ne-a demonstrat că și visele mari se realizează uneori.
Și după multe ore de călătorie, unii cu experiența primei ediții de colecție, se spunea mai apoi, ne-am regăsit la Sebeș. Ne-am cunoscut și recunoscut prieteni în lumina sacră a cuvântului scris ori șoptit, o grupare de taină și dor, la Sebeș-Alba, pentru ca apoi să pornim spre localitatea Petrești, la vreo 6 km de Sebeș, către locul care ne-a găzduit timp de patru zile. (...)

Memoria lui Iuliu Maniu a fost evocată prin dezvelirea unui monument comemorativ


Un eveniment înălțător dedicat memoriei lui Iuliu Maniu a avut loc vineri, 26 octombrie 2018, în Baia Mare. Monumentul comemorativ Iuliu Maniu a fost dezvelit într-un cadru solemn de PS Vasile Bizău, episcop eparhial al Maramureșului și Ioan Alin Stoica, președintele Asociației sălăjenilor din Maramureș „Porolissum”. Bustul acestui important artizan al Marii Uniri a fost realizat de artistul Ioan Marchiș cu ocazia Centenarului Marii Uniri, la inițiativa Asociației sălăjenilor din Maramureș „Porolissum”, cu sprijinul Consiliului Județean Maramureș și al Primăriei Baia Mare. Evenimentul comemorativ a debutat cu o slujbă religioasă, iar după dezvelirea bustului a fost săvârșit parastasul de pomenire.
Acest edificiu simbolizează renașterea marelui Iuliu Maniu. La temelia monumentului a fost așezată o piatră din casa eroului de la Bădăcini, ca un simbol apropiat sufletului său. Importanța acordată acestui eveniment de comemorare a atras oameni ai mediului academic și oficialități județene și locale. Alături de academicianul prof. dr. ing. Emil Burzo, președintele Filialei Cluj a Academiei Române a participat și președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea, dar și primarul municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheș, precum și reprezentanții unităților administrativ – teritoriale din județ, ai instituțiilor deconcentrate și cadre militare.

Scrisori despre dragoste, durere, îmbătrânire, disperare şi linişte


În „Scrisoare şi destin”, Ioan Romeo Roşiianu şi Alina Florica îşi aşează în poeme trăirile la limită în cheie romantică, religioasă ori epică.
Poveste după poveste se deapănă - din „pagină de carte” în „pagină de carte” - conturând o lume a nondialogului în care scrisoarea, „cartea”, poate fi decelată doar din foamea de adresare cu care începe fiecare poem: „iubito”, „iubite”.
Într-o lume ambiguă, poemele par a fi ancore ale (re)întoarcerii existenţiale pe un pământ solid, când în jur totul se (s)curge către un destin implacabil.
„Iubito, de-a lungul vieţii mele am recucerit zâmbete în mulţi ochi trişti/am lăsat multe cuvinte în inima celor din jur dar au fost şi cuvinte care-au nemurit în sufletul meu amintiri/ cu toate astea cea mai frumoasă privire blândă era tot a mamei… ” (Scrisoare despre dorul adânc şi mama mea Maria).
Tărâmul solid în care lucrurile şi viaţa capătă contur ţine de prezenţa „mamei amintire”!
Ca „figură tutelară” a vieţii, mama amintire oferă… amintire despre o lume în care s-ar fi putut trăi fără sufocare.

Cronica şedinţei Cenaclului Ligii Scriitorilor Maramureş


Sâmbătă, 13 octombrie a.c. a avut loc la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”o nouă întâlnire a membrilor Ligii Scriitorilor, filiala Maramureş, şedinţă prezidată de către poeta Carmena Felicia Băinţan, Invitatul de onoare a fost poeta Petronela Apopei-Ignat, de loc din Gheorghieni, judeţul Harghita, doctorand în studii literare al Universităţii „Petru Maior” din Tg. Mureş. A citit din volumul „Iubită în albastru”, Colecţia debut, Editura „eCreator” Baia Mare. Autoarea a fost prezentată de către scriitorul Ioan Romeo Roşiianu, care a spus printre altele: „Petronela Apopei-Ignat este o voce distinctă şi puternică, una de o frapantă rectitudine morală”. Prozatorul Milian Oros ne spune despre viitorul număr al revistei „Freamăt” iar poeta Carmena Felicia Băinţan face o scurtă radiografie a activităţii literare din acest an a LSR MM.
În partea a doua a întâlnirii citesc toţi cei prezenţi în număr important, poezie sau proză: Ioan M. Lazar, Raisa M., Maria Focze, Aurelia Oancă, Elena Borcuti, Ioan Romeo Roşiianu, Carmena Băinţan, Milian Oros, Toma Gross Rocneanu, Nicolae Şerban, Ioan Potop, Vasile E. Lupşe, Valentin Tudor Ignat şi subsemnatul. A fost prezentă şi pictoriţa Carmen Coca, care a avut recent două expoziţii iar numărul viitor al revistei „Freamăt” va fi ilustrată cu lucrări din creaţia Domniei sale.
La finalul întâlnirii au fost înmânate diplome a Premiilor „Freamăt”, ediţia I-a şi s-a ascultat muzică şi socializat, vremea de afară făcându-ne veseli şi bucuroşi de o nouă întâlnire scriitoricească.

AVANGARDA LITERARĂ XXII, EDIŢIA A VII-A, BACĂU - 2018


 Duminică, 23 septembri a.c., invitaţii la cea de a VII-a ediţie a Festivalului-Concurs Naţional de Creaţie Literară „Avangarda XXII” au fost întâmpinaţi, la Bacău (Hotelul „Podu’ cu lanţuri” ) de bacovianul „amurg de toamnă violet”, dar frigul şi capriciile vremii au fost compensate de lumina interioară a poeziei şi, mai ales, de ospitalitatea mereu nedezminţită, a scriitorului Victor Munteanu, preşedintele Fun-daţiei Culturale „Georgeta şi Mircea Cancicov” şi directorul Festivalului.
La buna desfăşurare a evenimentului au contribuit: Direcţia Judeţeană pentru Cultură Bacău, Parohia „Sfântul Ioan”, Asociaţia Culturală „Familia Lecca (Bucureşti), Centrul de Cultură „George Apostu” şi Inspectoratul Şcolar Judeţean. Parteneri media: „Viaţa băcăuană”, Radio-TV „Trinitas”, „Ziarul de gardă (ediţiade Bacău), „Televi-ziunea Literară”
Printre primii sosiţi, „debarcaţi”, după repartizarea camerelor pe terasa coche-tului hotel, situat la ieşirea din Bacău spre Piatra Neamţ (o locaţie dominată de sime-triile arhitecturii nordice, luminată de roşul garoafelor curgătoare, la care se adaugă păstrăvăria, făbricuţa de bere din incintă, care te face să te simţi puţin... neamţ, şi moara pe apă), sau aflat: Simona Graţia Dima, din partea conducerii USR (Bucureşti), poetul Nichita Danilov (Iaşi), Gellu Dorian (Botoşani - directorul revistei „Hype-rion”), criticul ieşeanm şi directorul Teatrului „Luceafărul” Ioan Holban, poetul Gri-gore Chiper (Chişinău),

Schimbă-te, dar să rămâi așa


Imaginați-vă o halbă de bere, al cărei conținut este dominat de albul spumos, aromat și apetisant, care din prea plinul efervescenței sale dă puțin peste margini, devenind astfel și mai atrăgătoare.
În toată această închipuire încercați să introduceți câteva zeci de oameni, adică tot atâtea entuziasme înșirate pe o diagonală românească a creației trecând prin Maramureș, cu un capăt în Cremona Italiei și altul în Anenii noi ai Moldovei de dincolo de Prut, femei și bărbați, tineri și vârstnici, cu zâmbetele, vorbele și privirile aferente, cu mirări și limpeziri, cu încețoșări și înseninări, cu așteptări și deziluzii, zile și nopți la rând, într-un început de octombrie (3-9 pare-mi-se) luminos ca speranțele lor înnobilate de frumos, adăugați câteva mănăstiri și biserici, un cimitir vesel și un muzeu al suferinței, emblematicele porți maramureșene și țipuriturile horincii în horele vorbelor de duh, nostalgii și năzăriri, nazuri și neînțelesuri, înțeles și subînțeles, acces și interzis, drumuri și popasuri, verdele încins cu arămiu, puteți chiar presăra orice alt ingredient pe care îl credeți necesar a conferi gust mai bun și culori mai frumoase unui amalgam de voioșie liberă și, totuși, controlată.

Maramureș – județul Unirii pentru scriitori toată țara


Centenarul Marii Uniri a României oferă prilejul județului Maramureș de a promova valorile autentice ale culturii românești, ale personalităților care au marcat istoria noastră și a Europei din perioada interbelică prin mai multe acțiuni cultural-artistice, în localitățile istorice ale Maramureșului. De asemenea, Maramureșul a devenit un județ al Unirii din prisma faptului că joi, la Consiliul Județean Maramureș, un număr semnificativ de scriitori din localități precum Vâlcea, Sibiu, Iași, Piatra Neamț, Călimănești, Bălcești, Horezu, Roșiorii de Vede, Bacău, Bușteni, București și Câmpina dar și din județul Maramureș, inclusiv din Republica Moldova și Italia, au fost primiți de președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea și de prefectul județului, Vasile Moldovan, în cadrul acțiunii „Maramureșul Unirii”. Evenimentul este organizat de Asociaţia Social – Cultural – Creştină „eCreator” –director Ioan Romeo Roșiianu și redactor-șef Marian Ilea. În cadrul întâlnirii de joi, 4 octombrie, atât președintele Gabriel Zetea, cât și prefectul Vasile Moldovan, au primit câte o diplomă și titlul de „Ambasadori ai Maramureșului” din partea conducerii revistei ”eCreator”.

The best bookmaker bet365

Free Premuim Templates by BIGTheme

Copyright © 2009-2018  -  powered by DSdata