Poetul Ioan Dragoș, membru al Uniunii Scriitorilor, împlinește jubiliara vârsta de 70 ani! La mulți și fericiți ani!

Detalii

Categorie: Cultura

Publicat: Duminică, 14 Septembrie 2025 08:58

Scris de Gelu DRAGOȘ

Accesări: 102

Triunghiul domesticit şi viziera trasă
 
„am înţeles
călătorul stă pe platforma din spate
a ultimului vagon
şi nu vede pe unde trece
decât după ce a trecut deja
primeşti răspuns numai la întrebările
pe care nu le rostești
în grădină înveți
civilizația mişcărilor mărunte
printre numeroase mustăți
de mărar
şi melcul se încurcă pe drumul lui
spre infinit
două vorbe şi o melancolie ocultă
nu se văd nicăieri
doar foșnesc

IOAN ROMEO ROȘIIANU, Litanii pentru ultimă uitare, Editura ECREATOR, Colecția POESIS, Baia Mare, 2025

Detalii

Categorie: Cultura

Publicat: Luni, 18 August 2025 07:46

Scris de OLIMPIA MUREȘAN

Accesări: 141

Motto: „Eu te iubesc cum n-am iubit vreodată
iubita mea cu alb ascuns la tâmple
aș  vrea să-ți fiu iubit și sigur frate
și  depărtarea să nu se întâmple...
eu te iubesc cum n-am iubit frumos/ că mai frumos de-atâta nu se poate/ hangerul morții s-a înfipt în os/ durerea mi s-a cuibărit în coaste...”
(Ultima declarație de dragoste)

Poet, publicist, editor, animator cultural - Ioan Romeo Roșiianu scrie un volum de poezii având aceeași tematică: relația cu Dumnezeu, cu semenii și cu moartea.
Moartea fiind subiectul principal al versurilor apare ca un personaj prezent, permanent în aura poetului gânditor în versuri nostalgice:  „Dac-ar fi o despărțire, pe primul plan ar fi mama poetului: „mama mea în zare-i depărtarea/ prin păduri mai mișună tăceri/ tu mi-ai fost în viață toată zarea/ și mi-ai dat putere din puteri/  îmi e dor de jalea mea de dus/ dar mi-e liniștea pocal de nori/ mama mea tu în apus te-ai dus/  să m-aștepți la margine de sori...”
(Mama mea mi-e dorul)

Litaniile mȃhnitului protosinghel Romeo | Despre “Litanii pentru ultima uitare”

Detalii

Categorie: Cultura

Publicat: Sâmbătă, 26 Iulie 2025 10:40

Scris de Ică Săliṣteanu

Accesări: 128

Motto: “Tristețea mea aude nenăscuții câini
Pe nenăscuții oameni cum îi latră”
                          Nichita Stănescu
Ioan Romeo Roṣiianu îṣi completează isprava litaniilor  (“Litanii pentru sufletul gol”, “Litanii pentru inima surdă”) săvȃrṣind într-o vecernie a iertării ṣi “Litanii pentru ultima uitare”.
    Cele trei “litanii” întregesc o lepădare  din prea mare risipă a trăirii ṣi de acută deznădejde a suferinţei din dragoste
    Cȃnd a venit invitaţia să scriu despre“Litanii pentru ultima uitare” m-am simţit ca un cavaler medieval trimis în luptă fără zale, fiindcă empatizarea cu simţirea ṣi suferinţa lui Romeo m-a făcut aproape complice ṣi parte la trăirea lui, mai ales că Romeo este poetul care aude ṣi tristeţea florilor (“am auzit mirosul florilor plȃngȃnd”) de la care împrumută parfumul spre a se face plăcut lui Dumnezeu pe care-l roagă să-i nemurească slovele pe care vrea să i le ṣoptească la cină (vezi “Cină cu Dumnezeu”) să-l îmbuneze să-ṣi ţină furia îndreptăţită la o parte, ca el poetul întristat aproape ireversibil să-ṣi poată strecura“într-un colţ de pagină de carte” toată emoţia (bună sau rea).  

Ștefan Jurcă, un scriitor de cursă lungă

Detalii

Categorie: Cultura

Publicat: Vineri, 25 Iulie 2025 06:32

Scris de Gelu Dragoș

Accesări: 74

Am primit recent, cu dedicație, cea mai „proaspătă” carte a scriitorului Ștefan Jurcă, este vorba de volumul de poezii „Alte poeme uitate”, editura „Grinta” Cluj Napoca, 2024, editor Gabriel Cojocaru.
Volumul debutează cu poezia „Livada”, un pastel filosofic din care aflăm faptul că: „,, Vară, vară  sfântă-i lumina/ Pentru ochiul bătrân/ Fluierul grangurului/ Oriolus-oriolus/Cele rele să se spele/ Prin roua de vară.”
Poet autentic, Ștefan Jurcă observă cu atenție mersul lumii și se inspiră în viața de zi cu zi din lumea necuvântătoarelor: „Am auzit porumbeii/ Iubindu-se noaptea/ Soseau dinspre copilărie/ Către zilele noastre” („Porumbeii din vis”).
Cât lirism, autoironie fină putem întâlni în poezia „Celălalt”: „Acum aflu abia/ Că scriu pentru Celălalt/ L-am văzut în oglinda/ Cea mare din copilărie/ Pentru el voi scrie:/ Rănile toamna/ Se vindecă greu/ La fel ca urmele/ Poemelor”.

Doi maramureșeni prezenți la „Școala de vară pentru profesori” de la Sinaia

Detalii

Categorie: Cultura

Publicat: Luni, 21 Iulie 2025 07:50

Scris de Laurențiu CRISTIAN

Accesări: 91

În perioada 15 – 19 iulie 2025, în frumoasa stațiune montană Sinaia a avut loc cursul „Școala de vară pentru profesori” organizat de către „Fundația Nouă ne pasă”, președinte Tudor VLAD, manager program Dorin AGAPIE. 
Au fost prezenți 69 de participanți, cadre didactice din 22 de școli din România iar din Maramureș au participat profesorii Antonela Bara și Gelu Dragoș de la Școala Gimnazială Mireșu Mare.
Au fost lecții intense, în fiecare zi, în intervalul de timp 09,30-12,30 și 14,00-18,00 în care mentorii și cursanții au împărtășit multe idei, păreri, experiențe profesionale iar obiectivul comun a fost acela de-a se perfecționa pentru anul școlar ce urmează, se pare nu sub cele mai bune auspicii. Trebuie să mulțumim răbdării, profesionalismului profesorilor de înaltă calitate umană: Sandra JITIANU, consultant în management, coach, lector la Bucharest International School of Management (BiSM) și Entrepreneurship Academy (EA); Dan BURLACU, trainer, consultant Ascendis; Matei Stănculescu, coach Transformațional și Mental Fitness Coach cu experiență în managementul schimbării, antreprenoriat și în industrii creative ca: televiziunea, muzica, educația, actoria și organizarea de evenimente.

Nicolae Dumitru ne „scurtcircuitează” cu o nouă carte de fabule și satire

Detalii

Categorie: Cultura

Publicat: Vineri, 11 Iulie 2025 05:40

Scris de Gelu Dragoș

Accesări: 134

Așa cum am scris în titlul acestui semnal editorial, scriitorul Nicolae Dumitru ne produce o stare de bine, ne face să zâmbim amar, uneori în hohote, sănătos,  ne conștientizează cât este de fragilă este viața, amendează defectele, răutățile oamenilor pe care le pune pe seama sărmanelor animale, păsări și insecte nevinovate, plante din lumea regnului vegetal, în fabule și satire de mare substanță poetică.
Volumul „Scurtcircuit literar (fabule și satire)” apărut la editura „Casa Cărților” Baia Mare, design copertă, corectură, ilustrație copertă - ing. Flaviu Claudiu Mihali, este cea de-a șasea carte de autor a profesorului de limba și literatura română Nicolae Dumitru, dacă nu mă înșel. Este structurat pe două mari secțiuni: Fabulă (70 la număr) și Satire (112 la număr).
Văzând titlurile fabulelor ne dăm seama că autorul lăpușan face vorbire despre defectele umane, satirizează cu curaj și fără teamă aceste greșeli și întotdeauna includ și o morală, uneori explicită, alteori de înțeles, printre rânduri.

Județul Maramureș a găzduit cea de-a treia întâlnire interregională a proiectului OpenRegioCulture

Detalii

Categorie: Cultura

Publicat: Miercuri, 02 Iulie 2025 06:29

Scris de Margareta Căpîlnean

Accesări: 120

În perioada 25–26 iunie 2025, Consiliul Județean Maramureș a organizat la Baia Mare cea de-a treia întâlnire interregională din cadrul proiectului OpenRegioCulture – Co-crearea unui climat de accesibilitate la resursele culturale pentru persoanele cu nevoi speciale, finanțat prin Programul Interreg Europe 2021–2027.
Evenimentul a reunit reprezentanți ai partenerilor internaționali din Polonia, Ungaria, Grecia, Franța, Letonia, Germania, Belgia și România, alături de factori interesați locali și internaționali, într-un dialog deschis privind bunele practici și provocările accesibilizării resurselor culturale și naturale pentru persoanele cu dizabilități și nevoi variate, inclusiv copii, persoane vârstnice și migranți.

Prezentări, bune practici și schimb de experiență

Evenimentul a fost deschis de Sandu Hotima, administrator public al județului Maramureș și de dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” din Baia Mare, instituție gazdă a activităților din prima zi.

Doi maramureșeni din Lucăcești, comuna Mireșu Mare, în revista de cultură „LITERE” a Societății Scriitorilor Tîrgovișteni

Detalii

Categorie: Cultura

Publicat: Marți, 01 Iulie 2025 06:40

Scris de Cristi SOMEȘAN

Accesări: 118

Cu bucurie semnalăm faptul că celebrul portar Constantin Miia (stabilit la Lucăcești) și profesorul Gelu Dragoș, jurnalist și profesor pentru învățământ primar, de peste două decenii la Mireșu Mare sunt amintiți în revista de cultură „Litere, Anul XXVI, Nr. 6 (303), iunie 2025, ce apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România la rubrica „Eternul Fotbal” al cunoscutului scriitor și ziarist sportiv Gabriel Degeratu.
Acesta face o radiografie și o paralelă a fotbalului dâmbovițean și românesc în perioada anilor 1980 și cel actual. Amintește de memorabilele partide dintre C.S. Târgoviște și echipa FC Baia Mare antrenată de „minunea blondă” Viorel Mateianu. Iată ce se scrie la pagina 162 a prestigioasei publicații lunare: „Fotbalul târgoviștean îmi amintește de echipa FC Baia Mare a lui Viorel Mateianu...acestea sunt rândurile scrise de profesorul Gelu Dragoș după ce a citit primele trei volume de „Fotbal sub Turnul Chindiei” oferite împrumut de Constantin Miia, fostul goalkeeper al Târgoviștei din perioada 1980-1984, stabilit de mult în Maramureș.

Nichita Stănescu și Maramureșul

Detalii

Categorie: Cultura

Publicat: Luni, 31 Martie 2025 18:27

Scris de Ioan Romeo Roșiianu

Accesări: 353

Nichita Stănescu (n. 31 martie 1933, Ploiești, România – d. 13 decembrie 1983, București, România, numele la naștere, Nichita Hristea Stănescu) a fost om de litere, poet, redactor literar, scriitor și eseist român, ales membru post-mortem al Academiei Române.
Este considerat de critica literară și de publicul larg drept unul dintre cei mai importanți scriitori de limbă română, pe care el însuși o denumea „dumnezeiesc de frumoasă.”.
Nichita Stănescu aparține, temporal și formal, neomodernismului românesc din anii 1960 - 1970, fiind considerat de către unii critici literari prestigioși, precum Alexandru Condeescu și Eugen Simion, un poet de o amplitudine, profunzime și intensitate remarcabilă, făcând parte din categoria foarte rară a inovatorilor lingvistici și poetici.
A fost laureat al Premiului Herder.

Scriitori morți pentru Eminescu

Detalii

Categorie: Cultura

Publicat: Vineri, 28 Martie 2025 06:45

Scris de Ioan Romeo Roșiianu

Accesări: 443

După ce s-a certat cu rabinul Moses Roses, scriitorul Pompiliu Marcea a fost găsit mort în Lacul Herăstrău

La fel de inexplicabil, în același context conflictual, alți doi susținători ai Operelor Complete ale lui Eminescu, au avut morți suspecte.
Poetul Ion Lotreanu a fost găsit spânzurat la data de 22 mai 1985, iar Alexandru Oprea, editorul Operelor lui Eminescu, a fost găsit mort în baie, "asfixiat", la vârsta de 52 de ani.
Pompiliu Marcea (n. 20 octombrie 1928, Colibași, județul Gorj – d. 27 martie 1985, București) a fost unul dintre susținătorii fervenți ai publicării Operelor Complete lui Mihai Eminescu sub egida Academiei Române, a fost un critic și istoric literar român, specialist în operele lui Ioan Slavici, Mihail Sadoveanu și Alexandru Sahia.

S-a născut în jud. Gorj ca fiu al țăranului Ion Marcea și al soției sale, Maria (n. Andronie).
A urmat școala primară în satul natal (1935-1942), Școala Normală de Învățători din Târgu Jiu (1942-1950) și apoi Facultatea de Filologie a Universității din București (1950-1954).
După absolvirea studiilor superioare, a urmat o carieră universitară la aceeași facultate, ajungând în cele din urmă profesor universitar și șef al Catedrei de istoria literaturii române.
În anul 1967 a devenit doctor în filologie.
A lucrat o perioadă ca redactor la Editura pentru Literatură, apoi a devenit director la Editura pentru Literatură Universală (1964) și activist în aparatul Comitetului Central al Partidului Comunist Român.
A predat temporar ca lector de limba română la universitățile din Paris (1963), Köln, Bonn, Aachen și Düsseldorf (1970-1973).
A fost decorat în 1964 cu Ordinul Muncii clasa a III-a „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul celei de a XX-a aniversări a eliberării patriei”.
Raportul final al Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România redactat în 2006 sub conducerea istoricului Vladimir Tismăneanu îl înscrie pe Pompiliu Marcea printre „exponenții protocronismului”, alături de Paul Anghel, Eugen Barbu, Corneliu Vadim Tudor, Doru Popovici, Ilie Purcaru, Ilie Bădescu, Ion Lăncrănjan, Dan Zamfirescu, Ion Dodu Bălan, Dinu Săraru, Adrian Păunescu, Mihai Ungheanu, Nicolae Dan Fruntelată și Artur Silvestri.
A fost unul dintre susținătorii fervenți ai publicării Operelor Complete lui Mihai Eminescu sub egida Academiei Române care publicase până în 1980 opt volume, dar care, prin volumele IX și X (publicat cu greu după câțiva ani, pe 15 iunie 1989, dar oprit de la difuzare) a atras critici extrem de virulente din partea Rabinului șef al României Moses Rosen care-l etichetase pe Eminescu ca fiind: „fascist, rasist, antisemit, dement, pornografic, mincinos, huligan și sifilitic", ceea ce a deranjat sensibilitatea mai multor scriitori români.
Conform documentelor securității aflate astăzi în custodia S.R.I., profesorul Marcea avea să capete în timpul controversei publice cu rabinul o „boală ciudată", fără diagnostic.
Tenul său avea o culoare stinsă, glasul îi era abia articulat, avea o incapacitate de a citi și o accentuată slăbiciune, care nu îi permitea să se deplaseze.
Soția sa, Florentina Marcea, care spunea că profesorul este „apatic, descurajat, slăbit, se mișcă ca un om accidentat, ținându-se de mobile și așezându-se cu greu în fotoliu", îl acuza pe rabin că apelase la «magia neagră» pentru a-i ucide soțul.
Consultat în secret (fără știrea oficialităților), de un medic din alt oraș al României a pus următorul diagnostic profesorului Marcea: „Este otrăvit, intoxicat, dar n-aș putea spune precis cu ce și cum. Simptomele și aspectele exterioare mă duc cu gândul la o otrăvire cu mătrăgună".
Din aceeași Notă Informativă a Securității reiese că fiica profesorului s-a plâns că ar fi fost acostată pe stradă de doi indivizi ce ar fi amenințat-o cu moartea dacă tatăl său nu încetează „acțiunile antisemite". (Arhiva S.R.I, fond D, dosar 10.966, vol.2, f.2)
La scurt timp, profesorul universitar Marcea a fost găsit înecat, într-un mod inexplicabil într-un lac din preajma Bucureștiului.
Profesorul Pompiliu Marcea a fost găsit înecat în lacul Herăstrău, iar circumstanțele morții sale au rămas neelucidate.
La fel de inexplicabil, în același context conflictual, alți doi susținători ai Operelor Complete a lui Eminescu, poetul Ion Lotreanu a fost găsit spânzurat la 22 mai 1985 iar Alexandru Oprea, editorul Operelor lui Eminescu, a fost găsit mort în baie, "asfixiat" la vârsta de 52 de ani.