The Best bookmaker bet365 Bonus

Alfabetul latin. Cum a apărut cel mai folosit sistem de scriere din lume?


Alfabetul latin, numit și alfabetul roman, este cel mai folosit sistem de scriere alfabetică din lume, fiind scrierea standard a limbii engleze și a majorității limbilor europene.
Inspirat din alfabetul etruscilor cândva în jurul anului 600 î.e.n., alfabetul latin poate fi identificat prin scrierile etruscilor, grecilor și fenicienilor până la alfabetul semitic de nord folosit în Siria și Palestina în jur de 1100 î.e.n. Cele mai vechi inscripții în alfabetul latin apar pe Fibula din Praeneste, o fibulă care datează din secolul VII î.e.n. și care arată „MANIOS MED FHEFHAKED NUMASIOI” (în latina clasică: Manius me fecit Numerio) ceea ce înseamnă „Manius m-a făcut pentru Numerius”.
O altă inscripție, datată aproximativ în aceeași perioadă, este situată pe o coloană de la Forumul Roman, iar inscripția Duenos de pe o vază găsită în apropiere de Dealul Quirinal din Roma datează probabil din secolul VI î.e.n.

Amprenta condeiului pe albul hârtiei (Mărturii Maramureșene)


    ,,Patriotismul nu este ( un ) moft, patriotismul este (o) necesitate" spune Radu Botiș în motto-ul de pe coperta revistei Mărturii Maramureșene, An lll, Nr.8-9, toamnă-iarnă 2021, revistă de cultură tradiție și atitudine civică. Aș adăuga la acest motto și cuvântul ,,datorie", având în vedere jertfa  strămoșilor noștri care au plătit cu sângele lor în lupta pentru libertate, libertate pe care puțini dintre noi știu să o aprecieze și cui se datorează. Astăzi avem o libertate inviolabilă; libertatea de exprimare prin viu grai și scris, libertatea la opinie, la gândire și creare, libertatea de a crede în Creator și diverse forme ale cultului religios etc...
    Tot pe prima pagina a revistei, se află o fotografie în decor autumnal din Baia Mare, cu o impozantă statuie care reprezintă pe marele politician George Pop de Băsești, născut la 1 august 1835 în comuna Băsești, județul Maramureș și decedat la 23 februarie 1919.
,,În 1872, George Pop a fost ales deputat în Parlamentului Ungariei din partea cercului electoral Cehu Silvaniei, pe care l-a reprezentat până în 1881. A reprezentat pentru 9 ani interesele burgheziei românești din Transilvania în parlamentul de la Budapesta. La 9 august 1880 a propus, într-o conferință ținută la Turda, unirea tuturor românilor din Transilvania și Ungaria într-un singur partid național.

Pomenire târzie pentru Constantin (Tică) Ardeleanu


Toamna care acum mai bine de 72 de ani încuvinţase să găzduiască clipa de început a lui Constantin (Tică) Ardeleanu, acum nici măcar nu l-a mai amăgit ṣi a făcut pact cu nefiinţa ṣi s-a hotărȃt să fie ultima pentru uriaṣul om ṣi scriitor care a fost Constantin Ardeleanu.
    A făcut-o nemilos, cu răutate chiar, fiindcă n-a mai vrut să fie urmată de alta ṣi s-a oprit din numărătoare la 72.
    Făcȃnd-o, pentru mine, a suprimat esenţa zilelor de marţi (cȃnd ne întȃlneam) pe care a pustiit-o de prezenţa (ṣi exuberanţa cu umor devastator) lui Tică, ṣi de atunci ceasornicul cu care măsuram prietenia a devenit un instrument aberant care nu indică decȃt o viaţă lepădată prea devreme.
    Pentru mine personal, trecerea în lumea de dincolo a uriaṣului prieten care mi-a fost Tică (Constantin) Ardeleanu, nu înseamnă doar doliu, ci chiar împuţinarea mea ca om.

„Școala băimăreană de poezie” s-a născut în... Roșiorii de Vede


Când zici Baia Mare, nemijlocit spui Maramureș!
Când zici Baia Mare, nemijlocit spui „Școala băimăreană de pictură”!
Ei bine, ca unul ce s-a stabilit aici definitiv în anul 1997 – deși am flirtat cu locul încă de prin 1992 – 1993, când am și lucrat la Cotodianul „Clipa” făcut de Radu G. Țeposu - în deplină cunoștință de cauză vă spun că, adeseori, oamenii simpli și autoritățile își coafează memoria cotidiană numai vorbind despre acești merituoși înaintași.
Pentru mine demersul lor de haită a fost, este și va fi unul sărac cu duhul și chiar jignitor.
Baia Mare ARE, A AVUT și VA AVEA și în continuare și altfel de artiști!
Cea mai bună dovadă a faptului că doar se împăunează cu vorbe goale este că Muzeul Județean de Artă „Centrul Artistic Baia Mare” NU DEȚINE DECÂT puțin peste 250 de lucrări semnate de 90 de artiști plastici care-au activat în celebra școală, din anul 1896 și până-n prezent!

Pomenire târzie pentru Doru Dinu Pavel Glavan


    Ḯncepi să te întrebi cu ce ai greṣit cȃnd 40 de ani dintr-o biografie a ta (mobilată de-o personalitate covȃrṣitoare, etalon de omenie, bunătate ṣi solicitudine, aṣa cum a fost Doru Dinu Pavel Glăvan  -„Pavel din Banat, cel mai fain fecior”) dispar (fiindcă n-ai cu cine să-i mai rememorezi) pur ṣi simplu, fără ca nenorocirea să fi fost în vreun fel anunţată de vreun indiciu de boală grea (altceva decȃt mediatizatul COVID-19).
    Am rămas încremenit la aflarea veṣtii ṣi n-am putut să scriu nimic, atunci (la cald cum se zice) de aceea fac acum această pomenire tȃrzie.
    M-a învăţat să fiu ordonat, să nu duṣmănesc ṣi să-mi respect adversarii chiar ṣi atunci cȃnd îi biruiesc.
    L-am preţuit ṣi iubit ca pe un membru al familiei mele, aṣa cum în tinereţe alături de el i-am iubit ṣi pe alţi reṣiţeni (el reṣiţean prin adopţiune, ca ṣi mine) valoroṣi ṣi năbădăioṣi ca Ion Chichere ṣi Traian Baia.
    Mi-a fost model aproape ṣi-n felul în care a trebuit să-mi arăt admiraţia ṣi  preţuirea pentru sexul frumos, ca să mă bucur apoi de osteneala unor voluptăţi pe care niṣte adevărate preotese ale iubirii mi le-au dăruit.

Despre dorul care doare


Mi-e dor de tu, Ion Toma Ionescu!
M-am trezit devreme-n dimineața asta ca să mă bucur de faptul că putem vorbi numai noi doi, ca-n (alte) vremuri.
Toți aplaudacii și in(di)vidioșii doarme acum, deci e mai ușor să ne auzim gândurile vorbind - pe noi tăcând - într-o lume improprie visului și reveriei.
Căutând fotografii cu tine mi-am dat seama cât de mult s-au bucurat sufletele noastre de multe întâlniri, dar și cât de însărăciți suntem că n-am mijlocit să fie mai multe.
Mulți ne sunt prietenii comuni, prea puțini față de cât merităm amândoi!
Am revăzut fotografii, am retrăit emoții, dar starea de gol a crescut mai repede decât dorul de tine.
N-am cum opri timpul în loc, nici vremi de dat înapoi!
Lumea dă ceasuri înapoi, dar o oră e prea puțin pentru mine atunci când îmi este dor de tu!
Timpul trecere repede, prietene, eu nu mai am mult la îndemână, dar mă bucur că tu ai apucat să rupi atât de multe file din călindar!

Teatrul – ca viață


Federico Garcia Lorca afirma că „teatrul este poezia ce se desprinde din carte și devine omenească”, iar D. Delcă susține că „teatrul este comunicarea ridicată la rangul de artă”. Tratând cele două afirmații ca pe niște ecuații aflate în raport de egalitate se observă că teatrul este sinonim cu poezia, omenescul din ea, dar și comunicarea văzută ca artă.
Având aceste premise, neobositul călător dinspre suflet înspre suflete, Ioan Romeo Roșiianu realizează o nouă revistă „eCreator”, „Scena tinerilor” (4/2021/10/anul IV) adunând în paginile acesteia texte despre teatru și teatrologie, experiențe de viață și profesionale ale colaboratorilor permanenți ai revistei sau ale cadrelor universitare din Academia de Arte și Teatru din Târgu Mureș și Facultatea de Teatru și Film din Cluj-Napoca (în urma parteneriatelor avute).
Împătimit al frumosului, al împărtășirii luminii cu care a fost înzestrat, Ioan Romeo Roșiianu creează minunății ale Cuvântului, nu doar prin lirica poemelor sale sau a celebrelor „Scrisori”, ci și prin capacitatea de a fi prietenul prieteniilor, reușind să adune, de fiecare dată în antologiile și revistele pe care le realizează, nume cu greutate, dar și doritori de împărtășire a frumosului, aflați la porțile scriiturii.

Despre singurătate, însingurare și vina de a fi ROMÂN


Indiscutabil, îndeosebi în astfel de vremuri improprii reveriei sunt momente în care ai nevoie doar de tine însuți și în care nu vrei pe absolut nimeni în preajma ta.
Este situația în care te simți chiar neînțeles, născut într-un univers paralel, vrei liniște și atât.
Este situația în care te poți simți singur în mijlocul lumii, este situația în care în atelierul de lucru fiind, deși singur numai, să te simți înconjurat de o lume întreagă.
Este linia ce demarchează singurătatea de însingurare.
Atunci ai nevoie să fii doar tu cu tine, ca să îți poți pune ordine în gânduri, să inventariezi nedreptăți, decizii politice care-ți marchează viețuirea și care-ți îngrădesc ușor libertăți pentru care alții s-au jertfit cu adevărat.
E vremea să faci curat printre oameni sau doruri, și să plângi chiar, dacă asta simți și vrei, fără să te temi că te vor vedea și apoi batjocori.

SEMNAL EDITORIAL - Cartea de critică MOARA LUI GELU


Apărut la Editura eCreator, Colecția Critica, Baia Mare, 2021, 158 p., ISBN 978-606-9719-40-4, volumul primit cu „dedicație și iscălitură", de la autor, este încă o izbândă literară a acestui an, 2021, după volumul de versuri, Singurătatea poetului, ce poarta semnătura prof. Gelu Dragoș.

Știam despre această apariție editorială și de promisiunea editorului, și mărturisesc faptul că acest volum, era așteptat și de autor și de cititori. Felicit autorul pentru apariția volumului și felicit pe cei care sunt cuprinși în acest volum. În ordinea includerii în volum, iată, recenziile, postfețele sau prefețele de carte, semnate de către prof. Gelu Dragoș:

- Constanța Abălașei-Donosă, cea care „ne propune 31 de stampe poetice!";

- Vasile Bele & Gheorghe Ursan, și cele „100 de sfaturi utile pentru tinerii căsătoriți";

„Litere de pandemie”


Confucius spunea: „Cuvintele sunt vocea inimii”, iar omul de cultură Ioan Romeo Roșiianu, urmându-și inima, lucrează cu Cuvântul, în spiritul Cuvântului, dăruindu-se pe sine drept jertfă pe un altar ce merită să fie plin de iubire.
În marea sa iubire pentru oameni, Dumnezeu își revarsă zilnic bunătatea prin cei pe care i-a înzestrat cu mai multă Lumină pentru a fi faruri călăuzitoare pentru semeni.
Dovedind această măreață calitate de a fi „far”, Ioan Romeo Roșiianu oferă sufletul său oamenilor, nu doar prin poezia sa, ci și prin antologiile și revistele pe care le realizează în marea sa iubire de Cuvânt, pentru că într-adevăr „cuvintele sunt cărările faptelor” (Sfântul Ioan Gură de Aur), iar el este un deschizător de drumuri în literatură, jurnalistică, în cultură.
O nouă apariție în peisajul literaturii contemporane este revista „Litere de pandemie” (2 / 2021 / 8 / anul IV), revistă care beneficiază de un colectiv de redacție de excepție,  condus de: director – Ioan Romeo Roșiianu, redactor-șef – Marian Ilea, secretar general de redacție – Cristian Gabriel Moraru (colectivul redacțional: Petronela Apopei, Ioan Pavel-Azap, Mioara Bahna, Zorin Diaconescu, Nicolae Dina, Florin Dochia, Vasile Muste, Nicolae Toma) în care neobositul creator de frumos, a cuprins 73 de nume din arealul scriitoricesc contemporan (ponderea cea mai mare reprezentând-o nume din Maramureș), unii cu renume, alții abia ivindu-se la porțile afirmării.

The best bookmaker bet365

Free Premuim Templates by BIGTheme

Copyright © 2009-2021  StirileMM.ro