The Best bookmaker bet365 Bonus

Războiul din Ucraina, rezultatul inerent al necumințeniei omului


Deși cu toții știm că războiul a fost, este și va fi expresia apocaliptică a absurdului politico-militar, cu consecințe dezastruoase (morți, răniți, uriașe distrugeri materiale, incalculabile traume psiho-mentale, nenumărați dezrădăcinați și refugiați) nu pentru mizerabilii cu puteri discreționare (alde Hitler, Putin etc.), care fac tot ce le stă în putință să demareze conflictele și apoi să le justifice necesitatea (!), ci pentru masa oamenilor de rând, totuși, de la încheierea oficială a celui de-al doilea război mondial (sub forma războiului rece acesta s-a prelungit încă vreo câteva decenii, pentru ca acuma să răbufnească) n-a trecut nici măcar o zi fără conflicte militare pe micuța noastră planetă. E drept, doar războaie regionale, de-ar fi să le amintim pe cele din Coreea, Vietnam, Afganistan, Iugoslavia, Irak și Siria.

O Primăvară în refrenul Iubirii


„Ziua în care Dumnezeu a creat speranța a fost probabil și cea în care a zămislit primăvara.” (Bern Williams) și se pare că atunci când Ioan Romeo Roșiianu a conceput celebrele sale antologii, a oferit o oază de speranță și de primăvară în literatura română actuală.
„Pot oare cuvintele să descrie mireasma suflării poeziei?” (se întreba Neltje Blanchan), iar creatorul antologiei „Primăvara Iubirii” dă un răspuns pe măsură prin conținutul acesteia.
Maestru al Cuvântului, dar și al provocărilor scriiturii, Ioan Romeo Roșiianu pune la încercare 62 de autori de texte poetice sau în proză, pe care îi îndeamnă, cu un suflu primăvăratic, la creație de frumos, de trăiri, emoții și sentimente aflate sub auspiciile unei reale „primăveri” a „Iubirii”.

SUGESTIA ARTISTICĂ realizată de IOAN ROMEO ROȘIIANU-în volumul de versuri „SCRISORI DE DRAGOSTE IROSITĂ”


Motto: „Mai știi că ți-am spus că dacă am să pot muri/azi/ am să-ți las prin testament toate amintirile netrăite?”-Ioan Romeo Roșiianu

Suntem oare cu toții prizonieri ai cuvântului din această viață ascunsă-n simțiri?
S-ar putea răspunde afirmativ, dar și negativ.
Pentru cei care caută un răspuns plauzibil/ pozitiv-aș spune că toți oamenii sunt legați  între ei prin niște fire nevăzute cu ochiul liber și acestea ar fi energia empatică, cunoașterea senzitivă și energia pozitivă personală.
Volumul de poezii scris de Ioan Romeo Roșiianu având ca titlu „Scrisori de dragoste irosită” ne deschide universul poetic cu o copertă de carte închisă la culoare(sugerând probabil partea întunecată a existenței)-prin acest întuneric străbate lumina sinelui cu imaginea unui om(scriitorul)care fumează/ meditează orientat oblic față de imaginea de prim plan, chipul gânditor al omului este îndreptat spre viitor, la fel și reflexia luminii pe cămașa de un alb strălucitor ce atinge vestimentația  gânditorului , ai cărui ochi nu se văd. Totuși lumânarea din josul imaginii ar putea să -i lumineze fața, la fel pana scriitorului să-i picteze în alb viitorul (astfel ochii ar străluci, ar transmite ceva, fie și acel ceva, deocamdată trist).

Scrierea cu diacritice: indicator al gradului de cultură şi de profesionalism. Condiţie esenţială pentru elaborarea, interpretarea şi aplicarea corectă a textelor legale și religioase


 „Cunoaşterea cuvintelor conduce la cunoaşterea lucrurilor”. (Platon, citatecelebre.eu).
 „Gândeşte ca un înţelept, dar comunică în limba oamenilor”. (William Butler Yeats).

Cuprins:
1. Semnele diacritice.
2. De ce este importantă scrierea cu diacritice.
3. Măsuri ce se impun a fi luate pentru a asigura scrierea cu diacritice.
4. Într-un cuvânt, o singură literă scrisă fără diacritice, conduce la un alt cuvânt, cu un sens şi cu un conţinut diferit de cel iniţial, fie cu consecinţe negative imprevizibile, fie cu conotaţii pornografice.
Anexa nr. 4/1. Exemplele de modul în care scrierea fără diacritice schimbă radical sensul şi conţinutul unui cuvânt şi pe cel al întregii propoziţii, fraze, articol de lege care conţine cuvântul respectiv.
Anexa nr. 4/2. Exemplele de modul în care o singură literă schimbă radical sensul şi conţinutul unui cuvântul şi pe cel al întregii propoziţii, fraze, articol de lege care conţine cuvântul respectiv.
5. Bibliile scrise fără diacritice redau eronat „Cuvântului lui Dumnezeu”, fiind o blasfemie.
6. Topica este foarte importantă.

Ucrainenii stabiliți în România și diacriticele


Pentru ucrainenii stabiliți în România, atunci când învață să scrie în limba română, prima condiție este să înceapă cu cunoașterea și cu folosirea diacriticelor. În caz contrar ajung în situația în care, fără să-și dea seama, mulțumirile lor, în scris, fără diacritice, să fie mulțumiri PENTRU … PUTIN, precum în următorul exemplu:
Mulțumesc frumos.
1. Răspuns, folosind diacriticele:    PENTRU PUȚIN.
2. Răspuns, nefolosind diacriticele:  PENTRU PUTIN.

Despre "Cuvinte pentru eternitate" de DANIELA MICU


Dacă  "La început era Cuvântul şi Cuvântul era Dumnezeu şi Dumnezeu era Cuvântul", înseamnă că de atunci cuvântul a fost eternitate şi pentru eternitate.
    Daniela Micu este ambiţioasă când îşi propune ca zicerile sale să fie pentru eternitate, fiindcă ne propune "Cuvinte pentru eternitate" pentru a dezvălui  (în faţa noastră)  porţia sa de dumnezeire .
    Artista Daniela Micu care-i şi poetă şi pictoriţă este puternic frământată de marile probleme ontologice şi de aceea prin poezie de subtilă percepţie încearcă să elucideze misterul fiinţei umane ca unitate şi contradicţie între spirit şi trup, unde părţile se restricţionează  reciproc .
    Trupul prin pulsiunile (voluptăţile) generate de simţuri poluează acurateţea spiritului dedicat scopurilor sfinte, iar spiritul prin penitenţe şi asceze are menirea să restricţioneze exagerările hedonice ale voluptăţii.
    Este preocupată la modul cel mai serios de problema sufletului pe care-l vede ca fiind o fereastră spre veşnicie ("Sufletul este fereastra / spre veşnicie"  şi ca singur element care înlesneşte legătura noastră cu lumea de dincolo) prin gândul care este firul cu care se leagă adevărul nostru de adevărul celest ("gândul  / e firul / ce leagă sufletul / la adevărul / din cer").

Postașul care aduce primăvara!


Luna martie în  Canada înseamnă încă zăpadă! Multă zăpadă! În suflet ne înmuguresc speranțe de  primăvară căci  razele soarelui  își intensifică puterea, dar  nu suficient încât să topească munții de zăpadă adunați pe marginea drumului, prin parcări și prin grădini!
Nu l-am văzut de la Crăciun pe poștașul care îmi aducea corespondența de peste mări și țări  și  nu era zi să nu mă uit pe geam  sperând să-l văd  venind și pe la casa mea!  Astăzi,17 martie   în sfârșit  a sosit și la mine!  Câtă bucurie! El nici nu cred că știe ca mi-a adus primăvara!
L-am văzut de la distanță, m-am încălțat rapid și  alergând pe trepte  mi-am îmbrăcat paltonul  din mers fără să-l închei. Pe când  am ajuns afară deja stătea în dreptul porții  cu un pachet mare în mână și cu un zâmbet larg pe față, știa că îmi aduce bucurie, dar nu știu dacă realiza cât de mult îl așteptasem! I-am mulțumit politicos și m-am întors rapid și  am ajuns într-o clipită  înapoi în casă, nerăbdătoare să-mi  deschid pachetul!

Tradiții maramureșene


Cercetarea tradițiilor populare din nordul țării noastre, mai precis din județul Maramureș, a reprezentat pentru etnologul teleormănean Iordan Datcu o constantă timp de patru decenii. De aceea, a decis să adune într-o singură carte, Tradiții din Maramureș (Editura „Grai și Suflet — Cultura Națională”, București, 2009) rodul celor mai importante cercetări ale domniei sale despre creația populară maramureșeană. Lucrarea aceasta, binevenită în spațiul cultural românesc, se impune din start ca element indispensabil pentru orice bibliografie respectabilă despre etnocultura maramureșeană.
    Autorul își amintește cu nostalgie că în localitatea maramureșeană Berbești, unde s-a născut preotul și folcloristul Ion Bârlea, a debutat în 1967 ca cercetător și culegător al folclorului maramureșean, având asupra sa  doar „o recomandare a profesorului Mihai Pop și un magnetofon al Institutului de Etnografie și folclor”. Pe lângă culegerea de folclor, respectiv tipărirea unor colecții de folclor inedite aparținând cercetătorilor locali, I. Datcu mai precizează în Argument-ul cărții sale: ,„în Dicționarul etnologilor români, ediția a treia, din 2006, figurează 40 de articole despre culegători și exegeți localnici ori născuți pe alte meleaguri românești, ai folclorului maramureșean, și câteva articole despre publicații periodice de specialitate apărute în Maramureș.”. (p. 6).

Ziua Mondială a Scriitorilor tuturor formelor de literatură


Anual, pe 3 martie este marcată Ziua Internaţională a Scriitorului.
Decizia sărbătoririi scriitorilor în această zi a fost adoptată la cel de-al 48-lea Congres internaţional PEN Club, care s-a desfăşurat în perioada 12-18 ianuarie 1986.
PEN Club a fost înfiinţat în anul 1921, la Londra.
Denumirea acestei organizaţii, abrevierea PEN, se descifrează prin: Poets – poeţi, Essayists — eseişti, Novelists — romancieri.
Ideea înfiinţării Clubului respectiv aparţine scriitoarei engleze C.A. Dawson Scott, iar primul preşedinte al PEN Club a fost John Galsworthy.
PEN Clubul Român a fost creat in 1923 si l-a avut printre iniţiatori pe Liviu Rebreanu.

Ipostaze ale creativității lui Bogdan Petriceicu Hasdeu


I. Poetul

Acel „geniu de o înspăimântătoare vastitate”, cum îl numea Mircea Eliade în prefața la ediția scrierilor sale din 1937, Bogdan Petriceicu Hasdeu (n. 16 februarie 1836, com. Cristinești, jud. Hotin — m. 25 august 1907, București) este practic omul care a lucrat la o singură carte: opera sa. Cele zece ipostaze principale ale creativității în care îl aflăm pe magul de la Câmpina sunt: 1. poet; 2. prozator; 3. dramaturg; 4. comparatist literar; 5. gazetar și ctitor de publicații literare și științifice; 6. folclorist; 7. lingvist; 8. istoric; 9. om politic; 10. ocultist.
Pe Hasdeu îl putem situa, ca și pe Heliade, tot în paradigma romantismului înalt, după cum afirmă N. Manolescu în Istoria critică a literaturii române: „După Heliade Rădulescu, Hasdeu și Eminescu pot fi considerați singurii reprezentanți la noi ai H.R., iviți, ei, foarte târziu și după ce generația pașoptistă, de altfel mult mai la unison cu spiritul european al vremii, se cantonase în Biedermeierul dominant.”1
Ca poet, Bogdan Petriceicu Hasdeu a publicat doar două volume de versuri în timpul vieții: Poezii (1873), respectiv Sarcasm și ideal (1897). Relativ mică din punct de vedere cantitativ, lirica lui Hasdeu, care, inițial, a început să scrie poezii în rusește, este ofertantă și astăzi din punct de vedere estetic.

The best bookmaker bet365

Free Premuim Templates by BIGTheme

Copyright © 2009-2021  StirileMM.ro