The Best bookmaker bet365 Bonus

Concert de colinde la MIREŞU MARE


Concert de colinde susţinut de Corala "Armonia" din Constanţa, formaţie corală care a cucerit medalia de aur la secţiunea "Cel mai bun cor bărbătesc din lume" la Jocurile Mondiale Corale de la Riga, Letonia. Cei 30 de membri ai corului, cu vârste cuprinse între 24 şi 40 de ani, cântă atât muzică religioasă, cât şi muzică populară românească.
Vā asteptām cu drag!
                                               Cei 30 de membri ai Coralei Armonia:

Tenori primi: diacon Iulian Coman, arhidiacon Mihai Urzicana, arhidiacon Adrian Clinciu, arhidiacon Claudiu Banu, Ionuţ Boancheş, Silviu Vizan, Bogdan Alexiuc (dirijor secund), preot George Udrea

Scrierea cu diacritice: indicator al gradului de cultură şi de profesionalism. Condiţie esenţială pentru elaborarea, interpretarea şi aplicarea corectă a textelor legale și religioase


 „Cunoaşterea cuvintelor conduce la cunoaşterea lucrurilor”. (Platon, citatecelebre.eu).
 „Gândeşte ca un înţelept, dar comunică în limba oamenilor”. (William Butler Yeats).

Cuprins:
1. Semnele diacritice.
2. De ce este importantă scrierea cu diacritice.
3. Măsuri ce se impun a fi luate pentru a asigura scrierea cu diacritice.
4. Într-un cuvânt, o singură literă scrisă fără diacritice, conduce la un alt cuvânt, cu un sens şi cu un conţinut diferit de cel iniţial, fie cu consecinţe negative imprevizibile, fie cu conotaţii pornografice.
Anexa nr. 4/1. Exemplele de modul în care scrierea fără diacritice schimbă radical sensul şi conţinutul unui cuvânt şi pe cel al întregii propoziţii, fraze, articol de lege care conţine cuvântul respectiv.
Anexa nr. 4/2. Exemplele de modul în care o singură literă schimbă radical sensul şi conţinutul unui cuvântul şi pe cel al întregii propoziţii, fraze, articol de lege care conţine cuvântul respectiv.
5. Bibliile scrise fără diacritice redau eronat „Cuvântului lui Dumnezeu”, fiind o blasfemie.
6. Topica este foarte importantă.

O nouă întrunire a membrilor Ligii Scriitorilor din Maramureş


Sâmbătă, 16 noiembrie, de la ora 11, într-o autentică zi de toamnă, la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare, în sala de conferinţe (sala „Ion Burnar” este secţie de votare!) a avut loc o nouă şedinţă de cenaclu a membrilor Ligii Scriitorilor din Maramureş.
 Şedinţa a fost prezidată, ca de obicei, de către poeta Carmena Felicia Băinţan, care a urat bun venit noilor sosiţi în cadrul ligii. A vorbit despre lansarea reuşită a cărţii „Adiacente”, autor Maria Berciu dar şi câteva probleme organizatorice precum şi despre adunarea de materiale pentru un nou număr al revistei LSR MM „Freamăt”, care se doreşte a fi scosă pe piaţă de Sfintele Sărbători.
Editorul şi poetul Ioan Romeo Roşiianu i-a invitat pe toţi cei prezenţi să trimită materiale legate de tradiţia Crăciunului şi Anului Nou până la mijlocul lunii decembrie în vederea editării unei reviste-antologii care va fi lansată în data de 19 decembrie cu ocazia Ediţiei a V-a a Premiilor literare „ECREATOR”. Tot atunci va avea loc şi Tabăra naţională „Tradiţia Maramureşului” cu invitaţi de seamă din judeţ şi ţară!

Exponate ale Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Maramureș la Festivalul Internațional de Artă EUROPALIA


În perioada 19 octombrie 2019 – 26 aprilie 2020, la Muzeul Galo-Roman din Tongeren (Belgia), este deschisă expoziția ,,Dacia Felix. The Glorious Past of Romania”, o expoziție-eveniment dedicată patrimoniului istoric al României.
Organizată de Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), Institutul Cultural Român (ICR) și Muzeul Galo-Roman din Tongeren, cu sprijinul Ministerului Culturii și Identității Naționale și al Ministerului Afacerilor Externe, expoziția se dorește a fi un exercițiu de înțelegere a unei civilizații actuale, cea românească, din perspectiva raportării la un trecut comun european.
În cadrul proiectului expozițional sunt prezentate 298 de artefacte și seturi de piese antice, atât obiecte și cercetări arheologice mai vechi, cât și artefacte descoperite în ultimele două decenii pe teritoriul țării noastre, prezentat ca spațiu de interferență al civilizațiilor scitică, greacă, celtică, dacică, getică și romană. Pentru organizarea acestei expoziții internaționale, Muzeul Național de Istorie a României a colaborat cu 18 instituții muzeale din România, printre care și cu Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș din Baia Mare. Muzeul băimărean a contribuit la acestă expoziție cu piese din inventarul mormântului princiar celtic de la Ciumești (mormântul ,,cu coif cu pasăre”).

Lucăcești - file de istorie, de Gelu Dragoș


      Am  avut plăcerea  să citesc acest volum „Lucăceşti, file de istorie”, Editura „Gutinul” Baia Mare, cu adevărat interesant prin unghiul de vedere al autorului, care  ne demonstrează că și localitățile mici sau sate unde trăiește „Talpa țării” - cum minunat i-a numit academicianul Rebreanu, dar dintr-o anumită inconștiență îi disprețuim.
    Acest volum, este a patra carte a  autorului, carte care vine ca un protest pentru acei oameni din sate, de la care ne mulțumim doar cu voturile lor și în rest  conducătorii se bucură  că nu le dau dureri de cap.     Satele de lângă Someș, care sunt exemplificate de autor, au aparținut  Cetății Chioarului - Cetatea de Piatră, cetate considerată cel mai puternic bastion în fața cotropitorilor ce-și doreau Ardealul. Fiind donat ținutul Chioarului familiei Teleky, aceștia au dinamitat-o folosind ei, apoi alții, ca materiale de  construcție.  
    Spuneam că domnul profesor Dragoș Gelu este un mare patriot, care  nu s-a afișat cu astfel de pretenții, dar educă masele de copii, pe care -i învață să fie lucăceni și români și să nu uite că străbunicii lor au fost un corp de armată a lui Mihai Viteazul, dar nu erau numai luptători ci ei au donat și hrană, pentru armata lui, ei au fost folosit chiar în luptele de la Târgoviște și București.

La Târgu Lăpuș a avut loc cea de-a XIX-a ediție a Festivalului – Concurs ”Horea în grumaz”


Duminică, 20 octombrie 2019 a avut loc cea de-a XIX ediție a Festivalului – Concurs ”Horea în grumaz”. Evenimentul s-a desfășurat la Casa de Cultură ”Vasile Latiș” din Târgu Lăpuș și a fost organizat de Primăria și Consiliul Local Târgu Lăpuș, în parteneriat cu Consiliul Județean Maramureș.
Horea lungă din grumaz este un element esențial al culturii tradiționale din Țara Lăpușului și este transmisă cu mândrie din generație în generație. Acest lucru îl demonstrează faptul că participanții la acest festival – concurs au avut vârstele cuprinse între 9 și 75 de ani. ”Horea este un cântec de dor, de singurătate și foarte rar de revoltă. Ea exprimă jalea, suferința, întristarea, iubirea neîmplinită sau trădată. A nu se confund cu hora, care denumește un dans”, a declarat președintele juriului, profesor doctor Grigore Leșe.
Evenimentul a fost deschis de Alexandra Țițoc, câștigătoarea ediției precedente. Au urcat apoi, pe scenă, cei 12 concurenți înscriși în competiție. Aceștia au prezentat câte două hore și fost împărțiți în două secțiuni: vocal și instrumental. În timp ce juriul delibera, publicul spectator s-a bucurat de recitalurile artiștilor locali, Marcela Latiș, Onișor Pop, Ansamblul ”Horitoarele din Lăpuș”, Ansamblul ”Țibleșul”, Ansamblul ”Tradiții Lăpușene”, și Orchestra Casei de Cultură ”Vasile Latiș” din Târgu Lăpuș.

Expoziţie personală Olimpia Mureşan la Satulung


În cadrul şedinţei Cenaclului literar "Petre Dulfu" Satulung din 12 octombrie 2019, cu ocazia aniversării poetului-baladist Ioan Voicu la împlinirea a 70 de ani, a avut loc şi vernisajul expoziţiei doamnei Olimpia Mureşan din localitate. Picturi deosebit de reuşite, în culori care te atrag şi fascinează, picturi ce reliefează simplitatea de început a lucrurilor, aducând în faţa privitorului fapte, peisaje şi întâmplări din mediul rural. Cu atât mai mult este de apreciat efortul şi pasiunea doamnei învăţătoare pensionară Olimpia Mureşan, autodidact,  cu cât strădania dânsei se va materializa prin vânzarea picturilor iar cu banii rezultaţi va fi ajutată o mamă singură, cu un copil minor, în construirea unei căsuţe pentru cei doi. Cuvintele sunt de prisos. Mai jos aveţi secvenţe de la vernisaj şi câteva dintre picturile Olimpiei Mureşan din Satulung, continuatoarea şcolii de pictură naivă, deschizător de drum fiind Ioan Buciuman Spiridon! Pentru achiziţionare de picturi, sunaţi la numărul de telefon 0741082454.

CĂRŢILE ANULUI 2018 - Teodor Ardelean şi Ioan Ardeleanu Pruncu, marii câştigători


Într-o atmosferă sobră, toţi cei prezenţi regretând moartea eminentului Dragomir Ignat, s-au decernat premiile de anul acesta al cărţilor scrise cu mult har în 2018.

Juriul format din poetul şi editorul Mircea Petean, preşedinte, istoricul literar Săluc Horvat, criticul literar Ioan Papuc, poetul Ioan Dragoş şi profesorul universitar Gheorghe Glodeanu, Raluca Hăşmăşan, redactor la revista "Nord literar"au acordat, vineri, 27 septembrie, în sala de conferinţe a Bibliotecii Judeţene "Petre Dulfu" Baia Mare, următoarele premii:

PREMIUL CARTEA ANULUI

    Teodor Ardelean pentru coordonarea volumului "100 de personalităţi maramureşene care au făcut istorie";
    Ioan Ardeleanu-Pruncu pentru volumul "Maramureşul. Ziare şi ziarişti de la începuturi până în 1945";

Intre Chin si Amin – Premiera filmului la Baia Mare


Interact Baia Mare va invita la o premiera de gala a filmului „Intre chin si amin” la Baia Mare in data de 1 Noiembrie 2019 ora 18:00 la Teatrul Municipal Baia Mare, în prezența regizorului Toma Enache și a echipei de actori.
Între Chin și Amin", filmul independent al lui Toma Enache, este un omagiu adus tuturor oamenilor care au suferit în temnițele comuniste în perioada 1945-1989, o mărturie despre rezistență prin credință, despre onoare și iertare. În rolurile principale îi puteți vedea pe Kira Hagi, Vali V. Popescu și Constantin Cotimanis.
„Puține filme reușesc să surprindă adevărata dimensiune a răutății umane. Ultimul secol a fost marcat de cele mai negre episoade din istoria umanității, în care s-au petrecut lucruri oribile, greu de conceput de mintea umană. Oamenii însă au reușit să le facă față, devenind, uneori, chiar mai tari în credință. Un hibrid între dramă și film istoric, ÎNTRE CHIN ȘI AMIN, regizat de Toma Enache, este povestea, filmată cu măiestrie, a unui contrabasist care, după reîntoarcerea în țară, este arestat de regimul comunist și ținut captiv într-o închisoare în care deținuții sunt supuși unui proces de reeducare prin tortură. Personajul principal parcurge un adevarat Drum al Crucii, care, în loc să-i stârpească credința creștină, i-o întărește. Jocul actorilor este autentic iar distribuția, inspirat aleasă, reușește să redea fidel suferința personajelor. Imaginea și montajul sunt foarte bine realizate iar regia conferă filmului anvergura unei producții cu buget mare. S-a muncit mult pe partea de scenografie, unde decorul și costumele se evidențiază prin acuratețe și calitate. În concluzie, spectatorul se găsește în fața unui excelent film artistic, cu o valoare istorică incontestabilă, realizat cu gust, emoție și măiestrie, de un regizor regizor experimentat.” (Rome Prisma Independent Film Awards)

Altfel de etimologie pentru el şi ea


(Vasile Morar – „Cartea dragostei”, Ed. Eurotip, 2018)

             De oriunde ar fi din timp şi din lume, femeia iubită trebuie luată, nu mai trebuie lăsată să aştepte sau să umble brambura, după care nu mai trebuie să-i fie dat drumul. Acesta este rostul până şi destinul femeii iubite, de a fi luată şi ţinută fierbinte. Doar lui Dumnezeu I s-au mai adus atâtea elogii câte femeii iubite, e de altfel de înţeles pentru că fiecare bărbat îşi caută, îşi doreşte coasta smulsă de Dumnezeu ca pe o recuperare a întregului facerii sale dumnezeieşti.
             Vasile Morar este îndrăgostitul de serviciu, incorigibil şi incalculabil, el scrie „Cartea dragostei” precum o carte a creaţiei, îşi caută împlinirea tocmai pornind de la faptul biblic: „Coastele îmi stau de veghe iar/ fără de teamă/ fără de ruşine/ din una să se smulgă iar şi iar/ femeia/ şi să vină către mine// Şi nici nu ştiu ce-o să-mi fie ea/ şi mă întreb mereu de-o veşnicie/ soră sau fiică/ o străină poate// Nu aş putea pe ea s-o am soţie?// Alte-ntrebări/ eu/ Doamne/ nu mai am// Coasta-i aici mai albă ca de var// Femeia va sosi în zori de zi/ din coasta mea ca să se smulgă iar”” (Întrebare).

The best bookmaker bet365

Free Premuim Templates by BIGTheme

Copyright © 2009-2018  -  powered by DSdata