The Best bookmaker bet365 Bonus

Nichita Stănescu și Maramureșul


Nichita Stănescu (n. 31 martie 1933, Ploiești, România – d. 13 decembrie 1983, București, România, numele la naștere, Nichita Hristea Stănescu) a fost om de litere, poet, redactor literar, scriitor și eseist român, ales membru post-mortem al Academiei Române.
Este considerat de critica literară și de publicul larg drept unul dintre cei mai importanți scriitori de limbă română, pe care el însuși o denumea „dumnezeiesc de frumoasă.”.
Nichita Stănescu aparține, temporal și formal, neomodernismului românesc din anii 1960 - 1970, fiind considerat de către unii critici literari prestigioși, precum Alexandru Condeescu și Eugen Simion, un poet de o amplitudine, profunzime și intensitate remarcabilă, făcând parte din categoria foarte rară a inovatorilor lingvistici și poetici.
A fost laureat al Premiului Herder.

Scriitori morți pentru Eminescu


După ce s-a certat cu rabinul Moses Roses, scriitorul Pompiliu Marcea a fost găsit mort în Lacul Herăstrău


La fel de inexplicabil, în același context conflictual, alți doi susținători ai Operelor Complete ale lui Eminescu, au avut morți suspecte.
Poetul Ion Lotreanu a fost găsit spânzurat la data de 22 mai 1985, iar Alexandru Oprea, editorul Operelor lui Eminescu, a fost găsit mort în baie, "asfixiat", la vârsta de 52 de ani.
Pompiliu Marcea (n. 20 octombrie 1928, Colibași, județul Gorj – d. 27 martie 1985, București) a fost unul dintre susținătorii fervenți ai publicării Operelor Complete lui Mihai Eminescu sub egida Academiei Române, a fost un critic și istoric literar român, specialist în operele lui Ioan Slavici, Mihail Sadoveanu și Alexandru Sahia.



S-a născut în jud. Gorj ca fiu al țăranului Ion Marcea și al soției sale, Maria (n. Andronie).
A urmat școala primară în satul natal (1935-1942), Școala Normală de Învățători din Târgu Jiu (1942-1950) și apoi Facultatea de Filologie a Universității din București (1950-1954).
După absolvirea studiilor superioare, a urmat o carieră universitară la aceeași facultate, ajungând în cele din urmă profesor universitar și șef al Catedrei de istoria literaturii române.
În anul 1967 a devenit doctor în filologie.
A lucrat o perioadă ca redactor la Editura pentru Literatură, apoi a devenit director la Editura pentru Literatură Universală (1964) și activist în aparatul Comitetului Central al Partidului Comunist Român.
A predat temporar ca lector de limba română la universitățile din Paris (1963), Köln, Bonn, Aachen și Düsseldorf (1970-1973).
A fost decorat în 1964 cu Ordinul Muncii clasa a III-a „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul celei de a XX-a aniversări a eliberării patriei”.
Raportul final al Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România redactat în 2006 sub conducerea istoricului Vladimir Tismăneanu îl înscrie pe Pompiliu Marcea printre „exponenții protocronismului”, alături de Paul Anghel, Eugen Barbu, Corneliu Vadim Tudor, Doru Popovici, Ilie Purcaru, Ilie Bădescu, Ion Lăncrănjan, Dan Zamfirescu, Ion Dodu Bălan, Dinu Săraru, Adrian Păunescu, Mihai Ungheanu, Nicolae Dan Fruntelată și Artur Silvestri.
A fost unul dintre susținătorii fervenți ai publicării Operelor Complete lui Mihai Eminescu sub egida Academiei Române care publicase până în 1980 opt volume, dar care, prin volumele IX și X (publicat cu greu după câțiva ani, pe 15 iunie 1989, dar oprit de la difuzare) a atras critici extrem de virulente din partea Rabinului șef al României Moses Rosen care-l etichetase pe Eminescu ca fiind: „fascist, rasist, antisemit, dement, pornografic, mincinos, huligan și sifilitic", ceea ce a deranjat sensibilitatea mai multor scriitori români.
Conform documentelor securității aflate astăzi în custodia S.R.I., profesorul Marcea avea să capete în timpul controversei publice cu rabinul o „boală ciudată", fără diagnostic.
Tenul său avea o culoare stinsă, glasul îi era abia articulat, avea o incapacitate de a citi și o accentuată slăbiciune, care nu îi permitea să se deplaseze.
Soția sa, Florentina Marcea, care spunea că profesorul este „apatic, descurajat, slăbit, se mișcă ca un om accidentat, ținându-se de mobile și așezându-se cu greu în fotoliu", îl acuza pe rabin că apelase la «magia neagră» pentru a-i ucide soțul.
Consultat în secret (fără știrea oficialităților), de un medic din alt oraș al României a pus următorul diagnostic profesorului Marcea: „Este otrăvit, intoxicat, dar n-aș putea spune precis cu ce și cum. Simptomele și aspectele exterioare mă duc cu gândul la o otrăvire cu mătrăgună".
Din aceeași Notă Informativă a Securității reiese că fiica profesorului s-a plâns că ar fi fost acostată pe stradă de doi indivizi ce ar fi amenințat-o cu moartea dacă tatăl său nu încetează „acțiunile antisemite". (Arhiva S.R.I, fond D, dosar 10.966, vol.2, f.2)
La scurt timp, profesorul universitar Marcea a fost găsit înecat, într-un mod inexplicabil într-un lac din preajma Bucureștiului.
Profesorul Pompiliu Marcea a fost găsit înecat în lacul Herăstrău, iar circumstanțele morții sale au rămas neelucidate.
La fel de inexplicabil, în același context conflictual, alți doi susținători ai Operelor Complete a lui Eminescu, poetul Ion Lotreanu a fost găsit spânzurat la 22 mai 1985 iar Alexandru Oprea, editorul Operelor lui Eminescu, a fost găsit mort în baie, "asfixiat" la vârsta de 52 de ani.

View the embedded image gallery online at:
https://stirilemm.ro/cultura.html#sigFreeId9d991cf974

Florica BUD - Contesa elegantă și incisivă a cuvintelor!


Scriitoarea Florica Bud, conduce cu pricepere și dragoste de 14 ani Cenaclul Scriitorilor din Maramureș. A fost  alegerea potrivită, pentru care peste 40 de membri ai acestui cenaclu au dorit să fie prezenți la lansarea volumului de pamflete (panoramă a societății românești de după 1990) de peste 500 pagini, numit sugestiv „Umbre pe oglinda lumii”, editura „Actaeon Books” Baia Mare, director Daniela Sitar-Tăut. Moderatorul evenimentului a fost seniorul Săluc Horvat iar despre carte au vorbit elogios prof. dr. Daniela Sitar Tăut (Baia Mare), prof. dr. Valeria Bilț (Țara Lăpușului) și poetul Gheorghe Mihai Bârlea (Maramureșul istoric). Au mai luat cuvântul: Loredana Știrbu,  dr. Terezia Filip, Vasile Leschian, ș.a. A recitat din volumul doamnei Florica Bud actorul Ștefan Florian, o gazdă primitoare, atentă și prietenă cu majoritatea celor prezenți, care la final a primit aplauzele cuvenite de cei care i-au „călcat” bătătura!
Președinta Florica Bud, poet și prozator consacrat,  o adevărată Doamna a Literaturii Românești se dovedește a fi o scriitoare de succes numai dacă ne gândim la premiile naționale primite, la Târgurile de carte la care participă de ani buni, și la faptul că volumele dumneaei se vând ca pâinea caldă! Azi, 22 martie 2025 ne-a dăruit o parte din dragostea dumneaei!

Angela Buciu a primit titlul de Cetățean de Onoare al Județului Maramureș


Consiliul Județean Maramureș a acordat, în cadrul unei ceremonii emoționante, titlul de Cetățean de Onoare al județului Maramureș uneia dintre cele mai îndrăgite și apreciate interprete de muzică populară din România, Angela Buciu.
Președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea a declarat: ”Este o onoare pentru noi să oferim acest titlu unei personalități de o asemenea anvergură, unui simbol al folclorului maramureșean. Angela Buciu a purtat cântecul și portul nostru tradițional pe cele mai mari scene ale lumii, promovând cu mândrie valorile autentice ale Maramureșului. Acest titlu este un gest de recunoaștere pentru întreaga sa activitate, dar și un semn de respect și apreciere din partea tuturor maramureșenilor.”

Împreună pentru accesibilitate - A doua întâlnire a factorilor interesați din județul Maramureș în cadrul proiectului OpenRegioCulture


Marți, 11 martie, a avut loc cea de-a doua întâlnire a factorilor interesați din județul Maramureș în cadrul proiectului OpenRegioCulture - „Co-crearea unui climat de accesibilitate la resursele culturale pentru persoanele cu nevoi speciale”, implementat de Consiliul Județean Maramureș, în calitate de partener. Liderul de parteneriat este Regiunea Malopolska din Polonia, iar partenerii sunt Institutul de Cultură Malopolska din Cracovia (Polonia), Județul Maramureș (România), Județul Hajdu-Bihar (Ungaria), Regiunea Sterea Ellada (Grecia), Colectivitatea Corsica (Franța), Regiunea Zuid-Limburg (Regatul Țărilor de Jos), Regiunea de planificare Riga (Letonia), Regiunea Culturală Frankfurt Rhein Main (Germania), precum și Centrul de politici KMOP (Belgia).
Agenda acestei întâlniri a cuprins prezentarea stadiului implementării proiectului, inclusiv rezultatele sondajului „Îmbunătățirea accesibilității persoanelor cu nevoi variate la medii culturale din Maramureș”, prezentarea instrumentului de politică al proiectului, prezentări de bune practici privind accesibilitatea arhitecturală, digitală și în domeniul comunicării și informării, diseminate în cadrul celei de-a doua întâlniri interregionale care a avut loc la Debrecen, exemple de bune practici privind componenta de co-creare, precum și propuneri privind agenda întâlnirii interregionale care va fi găzduită de județul Maramureș în luna iunie.

La cât mai mulți, Dragos Gelu!


Ieri a împlinit niște ani frumoși poetul, jurnalistul și criticul Dragos Gelu!
Am bucuria trăirii și conlucrării timp de aproape trei decenii, el fiind unul dintre cei mai statornici colaboratori ai Revistei eCreator și al ziarelor mele, „Necenzurat” și „ȘtiriMM”.
Împreună am realizat multe, lângă mine a performat ca ziarist și s-a șlefuit ca și comentator critic.
Am străbătut vremuri și timpi, cu bune și rele!
Tot cu bune și rele ne-am (în)semnat trecerea printre oameni și fapte.
La mulți ani, prietene!

S-a născut pe 22 februarie 1967, în localitatea Lucăcești, comuna Mireșu Mare, județul Maramureș.
Este profesor pentru învățământ primar la Școala Gimnazială Mireșu Mare.  

O antologie minunată despre Toamnă, marca „eCreator” Baia Mare


N-am dorit să treacă 2024 fără să consemnez apariția  antologiei „Literele toamnei noastre”, editura „eCreator” Baia Mare, colecția „Antologica”, 2024.
Antologia „Literele toamnei noastre” propusă de către scriitorul, antalogatorul și editorul Ioan Romeo Roșiianu, ilustrată cu lucrări deosebite  ale pictoriței Carmen Mihaela Coca este deja arhicunoscută, atât prin design, concepția grafică, format și valoarea intrinsecă a materialelor publicate. În această antologie de toamnă semnează un număr de patruzeci și doi de autori.
Ca de fiecare dată, pentru a nu stârni orgolii (scriitorii au acest defect!) sau motive de nemulțumire, editorul  Ioan Romeo Roșiianu i-a așezat în ordine alfabetică, ca-n catalogul electronic al clasei de elevi și bine a făcut.
Poetul Gheorghe Apetroae își îndeamnă iubita: „Să vii, eu, cu cerneala sidefie a iubirii tale,/ din călimara vieții mele, am ținut să-ți scriu/ pe jumătatea inimii ce-am despicat-o stea/ cu har, să-mi cazi, în sângele de-atunci, să vii...!”.
Poeta Rodica Ioana Bândilă suferă din dragoste: „Agonie și extaz, moarte și-nviere,/ Am renăscut din propria durere,/ să clădim un nou început/ din propriul sfârșit,/ din propriul trecut”.

„Nord Literar” – număr dublu pe noiembrie-decembrie


A apărut numărul dublu, pe noiembrie-decembrie, al revistei de cultură „Nord Literar”, cu același cuprins bogat și variat ca de fiecare dată.
Irina Petraș abordează un subiect despre care s-a vorbit și s-a scris mult: soarta revistelor literare, afirmând că „în orice vremuri revistele de cultură sunt bune la ce e bună oricând Cultura”.
Ion Papuc aduce în atenție personalitatea lui Adrian Marino, eminentul istoric literar și fost deținut politic.
Gheorghe Glodeanu continuă cu partea a treia a cronicii dedicate romanului lui Octavian Soviany „Casa din Strada Sirenelor”, iar Ovidiu Pecican cu partea a treia a eseului „Scurta cronică în piatră a lui Radu de la Afumați”.
„Unde sunt poezia și rugăciunea în această epocă? Mai sunt ele purtătoare de duh, sens, suflet, așa cum sunt definite dintotdeauna?” – se întreabă Adrian Alui Gheorghe într-un splendid eseu publicat în paginile revistei.

Participarea la celebrarea acordării titlului de ”Tezaur uman viu” violonistului Ivan Shiman din Solotvino


         În data de 12 decembrie 2024, o delegație a Consiliului Județean Maramureș a participat la prezentarea solemnă a titlului de ”Tezaur  uman viu”, acordat de Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial al României violonistului virtuoz Ion Shiman, pentru contribuția lui în conservarea patrimoniului cultural intangibil., la invitația Comunității Teritoriale Solotvino.
    La eveniment au participat consilierii județeni Vlad Duruș, Adrian Vlad și Pop Călin însoțiți de un reprezentant al  Serviciului Diasporă și Relații Internaționale, pentru a prezenta mesajul de felicitare și placheta cu distincția de excelență oferită domnului Ion Shiman, un adevărat ambasador al folclorului maramureșean în regiunea Transcarpatia, Ucraina și în alte țări din Europa.
      Ceremonia de prezentare a titlului de Tezaur uman viu a avut loc în sala de festivități a Casei de cultură din Biserica Albă, reabilitată de curând, în prezența ES Alexandru Victor Micula - Ambasadorul României la Kiev, d-lui Grațian Pârvu – Consulul României la Solotvino, d-lui dr. Virgil Ștefan Nițulescu - președintele Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, d-nei lector dr. Natalia Lazăr - membră în Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, reprezentanților Administrației Militare de Stat a regiunii Transcarpatia și ai raionului Tiachiv, precum și a primarului comunei Solotvino, dl Vasile Iovdii.

Pe urmele obiceiurilor de altădată: „Crăciun în Satu' de pe Deal”


Doar câteva zile ne mai despart de debutul evenimentului „Crăciun în Satu' de pe Deal”, care anul acesta se va desfășura sub egida celei de-a XVI-a ediții a îndrăgitului „Crăciun în Maramureș”.

În perioada 16-20 decembrie, preșcolarii și școlarii care vesteau în mod tradițional Nașterea Domnului la sediile instituțiilor locale vor colinda la case simbolice din Muzeul Satului, unde gazde vor fi următoarele instituții: Consiliul Județean Maramureș, Primăria Municipiului Baia Mare, Instituția Prefectului - Județul Maramureș, Inspectoratul Școlar Județean Maramureș, Episcopia Ortodoxă Română a Maramureșului și Sătmarului, Spitalul de Pneumoftiziologie "Dr. Nicolae Rușdea" Baia Mare, Tribunalul Maramureș, Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureş, Baroul Maramureş, Inspectoratul pentru Situații de Urgență "Gheorghe Pop de Băsești" al Județului Maramureș, Inspectoratul de Jandarmi Județean "Pintea Viteazul" Maramureș, Ansamblul Folcloric Național "Transilvania", Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș, Centrul Județean pentru Promovarea și Conservarea Culturii Tradiționale "Liviu Borlan" Maramureș, Organizaţia de Management al Destinației Maramureș și Asociația Profesională Neguvernamentală de Asistență Socială – ASSOC Baia Mare.

The best bookmaker bet365

Free Premuim Templates by BIGTheme

Copyright © 2009-2021  StirileMM.ro