Ucrainenii de la noi au trădat și România și Ucraina

Detalii

Categorie: Editorial

Publicat: Joi, 22 Mai 2025 05:44

Scris de Ioan Romeo Roșiianu

Accesări: 230

INIMAGINABIL dar... adevărat!
Chiar înainte de începerea turului doi de la aceste alegri, c-o seninătate de „muiere” – am citat din protejatul și din cel susținut de ei, anume George Simion – ucrainenii de la noi și-au vândut sufletul.
În timp ce toată coaliția de la guvernare - inclusiv Grupul Minorităților Naționale din care fac parte – anunța susținerea cuiva, ei au anunțat că-l vor vota pe George Simion.
30 de arginți  a costat trădarea, dar mirosul valutei le-a întunecat mintea.
Pariez că atunci când au decis să susțină Guvernul au cerut și au primit!
N-a contat nici faptul că același Guvern îi susține pe refugiații ucraineni, că n-am auzit cazuri ca ei să dea dovadă de umanitate.

Mulți ucraineni fac trafic de băuturi și țigări cu „frații lor” din zona de război. E singurul lor... sprijin.
Guvernul a donat bani, medicamente, ajutoare și arme. Ei n-au mișcat un deget!
NOI, ROMÂNII am plătit TOT! Ei... NIMIC!
Nu m-aștept ca acest semnal de alarmă să aibă vreau efect asupra nesimțirii și lipsei de bun-simț... Nici măcar în ultimul ceas!
Măcar oamenii să știe cu cine au de-a face!

Ucrainenii (în ucraineană Українці) sunt al treilea grup etnic minoritar din România ca mărime, numărând 50.900 de persoane conform recensământului din 2011 (61.350 de persoane conform recensământului din 2002), adică 0,3% din totalul populației.
Ucrainenii trăiesc mai ales în nordul țării, în zonele din apropierea graniței cu Ucraina.
Mai mult de jumătate din ucrainenii din România se află în Județul Maramureș, unde sunt 6,67% din totalul populației județului.
Un număr semnificativ de ucraineni se găsesc și în Județul Suceava (8.506 persoane) și Județul Timiș (7.261 persoane). În județul Tulcea au fost numărați 1.279 ucraineni. În 12 comune din România, ucrainenii dețin majoritatea.
Ca minoritate etnică recunoscută oficial, ucrainenii au un scaun asigurat în Camera Deputaților. Ștefan Tcaciuc a ocupat această poziție din 1990 până la moartea sa în 2005, când a fost înlocuit de către Ștefan Buciuta.
În urma alegerilor parlamentare din 09.12.2012 locul de deputat al minorității Ucrainene l-a ocupat avocatul Ioan Maricico. Liceul "Taras Șevcenko" din Sighetu Marmației este dedicat minorității ucrainene, aici se predă în limba ucraineană.
În unele regiuni, ucrainenii dețin denumiri alternative: "rusini","ruteni" (în Maramureș, Bucovina, Banat și Crișana), "huțuli" (în zona muntoasă a Bucovinei) sau "haholi" (în Dobrogea).
În trecut erau deseori numiți "ruși" sau "rusnaci" (nu în sens peiorativ! ), denumire acordată în general slavilor răsăriteni.
Astfel, unele localități din nordul Carpaților Răsăriteni poartă toponime care derivă din cuvântul "rus": Ruscova, Rus, Câmpulung Rusesc, Rușii-Munți, Rușii-Mănăstioara etc.
Personalități ucrainene în România
    • Anna Lesko - cântăreață, pictoriță, textieră
    • Eusebius Mandyczewski - compozitor, dirijor de cor și muzicolog
    • Emil Bodnăraș (născut Bodnarenko) - lider comunist român, general al Armatei Române
    • Vasile Luțac - muzician, profesor
    • Ștefan Tcaciuc - deputat, poet, traducător
    • Ștefan Buciuta - politician, deputat
    • Nicolae-Miroslav Petrețchi - politician, deputat
    • Natalia Pancec-violonista
    • Codrea Elvira-Ministru al Educatiei
    • Alexandru Ivan Greceniuc - membru al Consiliului de Tineret al Presedintelui Ucrainei
    • Nicolae Tcaciuc-Albu - traducător, istoric literar
    • Miroslava-Olga Șandru (născută Copaciuc) - etnografă și folcloristă
    • Iuliana Marciuc - prezentatoare TV