The Best bookmaker bet365 Bonus

Fermierii români renunță la muncitori și aduc roboţi făcuţi în Franţa sau Suedia


Cererea pentru roboţi care să se ocupe de anumite sarcini într-o fermă de animale, cum ar fi spălarea şi dezinfectarea sa, scarificarea aşternutului ori monitorizarea mediului din adăpost, este în creştere la nivel naţional, în lipsa forţei de muncă, mai ales a celei calificate.
„Cererea este tot mai mare, la fel şi inte­resul pe care îl arată clienţii pentru roboţi, deoarece rezolvă câteva probleme, iar lipsa for­ţei de muncă este una dintre ele. Se poate renunţa la un muncitor necalificat, care se spele într-o fermă, pentru că muncitori necalificaţi, spun fermierii, nu se găsesc sau se găsesc greu. O altă problemă pe care o rezolvă robotul este creşterea bunăstării animalelor prin crearea unui mediu mai proprice şi alta este creşterea productivităţii, căci în cazul spălării, nu doar că este un consum redus de apă, ci ştii exact cât se con­sumă şi în cât timp se derulează procesul“, a spus Mihai Rognean, director general şi administrator al Flextim Industry, companie specializată în distribuţia de echipamente pentru zootehnie, într-un interviu acordat pentru Ziarul Financiar.

Românii cumpără deja vacanțe pentru 2023. Care sunt cele mai populare destinații?


Românii cumpără pachete cu zbor charter pentru Turcia, Grecia şi Spania pentru 2023. Rezervările early-booking dispăruseră odată cu izbucnirea pandemiei.
Românii încep deja să îşi cumpere vacanţele pentru sezonul de vară de anul viitor, ceea ce înseamnă că se poate observa o revenire a rezervă­rilor de tip early-booking, efectuate cu câteva luni înainte de începerea sejurului, scrie ZF.
Reprezentanţii agenţiei de tu­rism Eximtur spun că deja observă solicitări din partea turiştilor pentru pachetele pentru Turcia, Grecia şi Spania, destinaţii de vară.

Câți copii din România încep noul an școlar cu haine și încălțăminte noi?


Românii au cheltuit în medie 540 lei pentru fiecare copil cu pregătirile pentru începerea școlii, rezultă dintr-un sondaj realizat de CEC Bank în parteneriat cu comparatorul bancar FinZoom.ro.
Conform datelor obținute în cadrul sondajului, cei mai mulți dintre respondenți (33,23%) au alocat bugete între 300 și 500 de lei, 31,2% au alocat între 500 și 1 000 de lei, iar la polul opus doar 8,11% au declarat că au alocat peste 1.000 lei.
La întrebarea dacă bugetul alocat pentru cumpărăturile de școală se va reduce sau va crește, 47,74% dintre respondenți au declarat că bugetul va crește cu circa 30% și doar 12,17% au menționat că va fi similar cu anul trecut.

Când încep românii să investească și care este suma medie alocată lunar?


500 de lei este suma minimă pe care sunt dispuși să o economisească sau investească, lunar, majoritatea românilor participanți la studiul despre ”Economisire inteligentă”, realizat de Mercury Research, la inițiativa Asociației Administratorilor de Fonduri din România.
Aceștia consideră că 10 ani este un interval de timp rezonabil în care își pot atinge obiectivele prin economisire sau investire. Potrivit cercetării, cei mai mulți consideră potrivit să înceapă să economisească de la 20 de ani, să investească de la 25 de ani, dar acționează, în sensul de a investi bani, în jurul vârstei de 30 de ani.
Cercetarea despre economisire inteligentă, derulată ca proiect al AAF, în luna mai a acestui an, și-a propus să analizeze modul în care văd românii economiile și investițiile, cât de mult cunosc produsele de economisire și investire, cu ce scop investesc dar și care sunt așteptările ori temerile lor atunci când vine vorba despre a pune banii să lucreze pentru ei. Studiul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ format din 1.241 de persoane active, investitori și non-investitori, din mediul urban, cu vârste cuprinse între 25 și 60 de ani, care obțin lunar venituri de peste 3.500 de lei. Studiul a luat în considerare o marjă de eroare de ±4.0%.

Campania “Sprijinul tău este un pas spre normalitate" se încheie


Asociația Esperando a inițiat în anul 2020 o campanie de strângere de fon-duri, prin amplasarea de urne în diferite locații de pe raza Municipiului Baia Mare.
În urmă cu un an, conform posibilității oferite de lege, s-a solicitat prelungi-rea campaniei pentru încă 12 luni.

Pe parcursul celor doi ani de campanie s-a strâns suma de 6.525,06 RON.
Suma donată va fi utilizată pentru îmbunătățirea serviciilor, condiţiilor şi activităţilor oferite persoanelor cu afecțiuni/ dizabilități fizice, care urmează programe de recuperare în Centrul Esperando.
Sedințele de kinetoterapie, psihoterapie, fizioterapie, educație adaptată etc. sunt foarte necesare în procesul de recuperare al fiecărui beneficiar și trebuie urmate continuu.

România şi Bulgaria, cele mai ieftine ţări din UE. Preţuri cu 44% sub media europeană


Preţurile bunurilor şi serviciilor au variaţii semnificative la nivelul UE, cele mai scumpe ţări fiind Danemarca şi Irlanda, ambele cu 40% peste media europeană, iar cele mai mici niveluri fiind în România şi Bulgaria, cu 44% sub medie, arată datele Eurostat.
Indicele preţurilor din România se află la un nivel apropiat de cel din Polonia, aflată la 40% sub media UE, şi din Serbia, ţară non-UE în care preţurile se află tot la 40% sub media Uniunii.
La polul opus se află Luxembourg (132%), Suedia (128%) şi Finlanda (126%), unde bunurile şi serviciile au preţuri mult peste media europeană, scrie Mediafax.
Cele mai mari diferenţe au fost observate la hoteluri şi restaurante, unde preţurile din ţările scumpe sunt de peste 3 ori mai mari decât în ţările ieftine. Astfel, preţurile variază de la 46% din media UE în Bulgaria, 54% din medie în ROmânia şi 62% în Ungaria, la 155% în Danemarca şi 137% în Suedia.

Consecințele războiului declanșat de Rusia. Economia SUA va încetini, iar Europa riscă recesiunea


Într-o primă încercare de a evalua impactul economic al invaziei din Ucraina, analiștii spun că SUA vor crește mai lent, cu o inflație mai mare, economia Europei va cocheta cu recesiunea, iar Rusia va intra într-un declin profund, de două cifre, scrie CNBC.
CNBC Rapid Update, media a 14 previziuni pentru economia americană, estimează o creștere a PIB-ului de 3,2% în acest an, o modestă reducere de 0,3% față de previziunile din februarie, dar totuși o creștere peste tendință, în condițiile în care SUA continuă să își revină după Omicron. Inflația pentru cheltuielile de consum personal, indicatorul preferat al Fed, este văzută în creștere cu 4,3% în acest an, cu 0,7 puncte procentuale mai mare decât în februarie.

Piața criptomonedelor ar putea fi reglementată în România


Deputatul Sebastian Burduja vrea o lege care să reglementeze criptomonedele în România. Parlamentarul a participat la o întâlnire la care a fost invitat și fondatorul Fundației Bitcoin, Brock Pierce.
România ar putea reglementa piața criptomonedelor. Deputatul PNL Sebastian Burduja vrea un proiect de lege care să reglementeze modul în care pot fi făcute plățile cu Bitcoin, Ether sau eGold, anunță Aleph News.
Vineri, la București s-au adunat mai mulți lideri din industria criptomonedelor împreună cu reprezentanți ai Autorității de Digitalizare a României, care au discutat despre avantajele reglementării. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a fost și el invitat, însă nu a participat.

Gheorghe Șimon, deputat PSD: ”Nu respingem nicio soluție care ar putea aduce beneficii populației sau economiei!”


Partidul Social Democrat a propus, încă de acum o lună, scăderea taxei pe valoare adăugată (TVA) la energie, propunere menită să  protejeze românii aflați în criză. Propunerea PSD a fost primită de liberali dar premierul nu a prezentat încă nimic concret deși a făcut turul televiziunilor, susținând că are soluții. Asta, în timp ce românii sunt disperați după ce au primit facturi aberante, care sfidează orice logică umană sau a bunului simț.
    „Florin Cîțu trebuie să prezinte coaliției propunerile sale și să le susțină cu analize clare de impact, așa cum presupune orice discuție serioasă. În absența unei asemenea analize, orice paradă online sau la televiziuni cu asemenea cifre este un simplu exercițiu de imagine, de parcă liderul PNL ar conduce un partid aflat în opoziție, nu la putere.

Ce urmează după explozia preţurilor la energie? Criza îngrăşămintelor şi costul produselor agricole


Criza gazelor naturale şi a energiei au avut impact direct şi puternic asupra producţiei de îngrăşăminte, astfel că preţurile acestora au crescut de 3-4 ori într-un an şi producţia a fost limitată.

„Urmează un an al incertitudinilor. Acum avem emoţii din cauza crizei îngrăşămintelor, dar o parte din noi (fermierii – n.red.) ne-am asigurat necesarul de îngrăşăminte pentru anul acesta. Problemele sunt pentru partea care nu şi-a achiziţionat dinainte şi sunt semne în piaţă că ar putea exista o penurie a îngrăşămintelor în prima parte a anului”, spune Dragoş Telehuz, preşedinte al Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice Ialomiţa, o asociaţie cu 250 de ferme care lucrează de la 5 hectare la peste 4.000 de hectare.

The best bookmaker bet365

Free Premuim Templates by BIGTheme

Copyright © 2009-2021  StirileMM.ro