The Best bookmaker bet365 Bonus

15 Ianuarie – Ziua Culturii Naționale


La 15 ianuarie – data la care s-a născut Mihai Eminescu - România celebrează, începând cu anul 2011, Ziua Culturii Naționale. În acest an, se împlinesc 175 de ani de la nașterea poetului național român, Mihai Eminescu, astfel că anul 2025 a fost declarat Anul Mihai Eminescu. În contextul celebrării culturii naționale, Departamentul pentru Relații Interetnice împreună cu Uniunea Elenă din România au organizat, în 15 ianuarie, la sediul Uniunii Elene din Bucuresti, un eveniment cultural dedicat lui Eminescu, poeziei, culturii, dar și unor scriitori reprezentativi pentru minoritățile naționale din România.
Evenimentul a fost deschis de Dragoș Gabriel Zisopol, președintele și deputatul Uniunii Elene din România, gazda acestei acțiuni, precum și de Dincer Geafer, subsecretar de stat în cadrul Departamentului pentru Relații Interetnice, partener în realizarea evenimentului.

În continuarea evenimentului, a fost realizată o prezentare generală a participanților precum și o scurtă prezentare a momentului artistic pregătit de fiecare comunitate. Totodată, cei prezenți la eveniment au vorbit despre contribuția minorităților naționale din România la promovarea patrimoniului cultural national, a diversității culturale și a dialogului intercultural. Uniunea noastră a fost reprezentată la eveniment de Svetlana Mureșan și Francisc Gal. În cadrul primei părți a evenimentului, Francisc Gal a prezentat succinct activitatea culturală și organizatorică desfășurată pe parcursul anului 2024 precum și planurile pentru anul 2025, subliniind importanța acestui an prin organizarea la București a celui de-al XVIII-lea Congres Mondial al Rutenilor precum și al celui de-al XII-lea Forum Mondial al Tineretului Rutean. Acestea sunt posibile ca o recunoaștere internațională a activității noastre susținute, depuse în acești ani pe tărâm cultural și științific, de promovare a tradițiilor, culturii și spiritualității rutene. Cu prilejul discuțiilor, a fost pus un accent deosebit pe importanța colaborării interetnice și a dialogului cultural pentru consolidarea unității în diversitate.
Un moment deosebit l-a constituit recitarea unor poezii ale lui Mihai Eminescu, omagiind astfel opera poetului national al României. Svetlana Mureșen a recitat atât în limba română cât și în ruteană câteva strofe din poezia Glossă, una dintre capodoperele eminesciene, în traducerea și adaptarea doamnei prof. Maria Saghin.
La finalul activității culturale, gazda evenimentului, Uniunea Elenă din România, a pregătit participanților o surpriză. Toți cei prezenți au avut prilejul să se delecteze cu delicioasa prăjitură grecească Vasilopita. Vasilopita este o prajitura traditionala greceasca, pregatita de ziua Sf. Vasile cel Mare, aromata cu diverse mirodenii, ce aduce bucurie familiei si oaspetilor. De Anul Nou, grecii pregătesc Vasilopita, punând un bănuț înăuntru, iar cel care îl gasește are noroc tot anul. Anul acesta, norocos a fost reprezentantul Uniunii Culturale a Rutenilor din România – Svetlana Mureșan.
Ziua Culturii Naționale reprezintă pentru minoritățile din România un prilej de a celebra nu doar valorile culturale românești, ci și bogăția culturală adusă de fiecare minoritate națională în parte, deoarece considerăm că, împreună, formăm un mozaic unic care definește identitatea noastră ca națiune.

Глосса

Міхай Емінеску

 

Час минає, час надходе,

Всё старе і нове всё;

Що є зле і що є добре

Ти питай ся і поважуй;

Не надій ся і не бой ся,

Бо хвиля вирне ся хвилёв;

Хоть тя радит, хоть тя зве,

Ти за всё остань ся ледом.

 

Перед нами всё минає,

Много у наших ух звучає,

Хто то може памятати?

І хто слухати все хоче

Ти сідай собі на бік,

Сам себе шукаючі,

Коли у тім марнiм шумі

Час минає, час надходе.

 

Не б схіляла свій язик

Ледова вага думок

На минаючу мінуту

Для свойго щастя маскі

Роджена з своєй смерти

І тривати може хвілю;

То для тих хто знає ю

Всё старе і нове всё.

 

Як у театрі ся дивити

Ти на світі будиш снити:

Грає єдин за штирёх,

Але ти леце угадаєш,

І хоть плачет і сварит ся,

Ти на боку побуваєш

І з їх гри порозумівши

Що є зле і що є добре.

 

Настающий час і прошлий

На листку суть дві сторінці,

На краю видно начало

Кому то удало ся учіти;

Всё що було або буде

То для нас є всё теперь,

Але про ту марну річ

Ти питай ся і поважуй.

 

Бо законів тих самих

Слухає всё що на світі є,

Тисяч років до теперь був

Світ веселий і смутний;

Пэса та сама, а інші маскі,

Та же гама, інший голос,

Дуже згуста обманутий

Не надій ся і не бой ся.

 

Не дуфай перед мерзотних

Котрі на удачю мости строють,

Бо дурні тя переможуть

Хоть на челі зорю маєш;

Ти не бой ся бо знов будуть

Медже ними ся угнути

Ти не будь з ними товаріш:

Бо хвиля верне ся хвилёв.

 

Як сірени свої співи,

Блискучі мрії натягне світ;

На сцені акторів змінити,

Віхором тебе удурють;

Ти проходжуй лем боками,

Не берь на увагу нич,

Tи ідeш по твоєй стежці

Хоть тя радит, хоть тя зве.

 

На бік стой, як тя лапають,

Гавкати будуть, ти мовчай;

Твої поради кому потрібні,

Як ти знаєш їх розмір;

Най говорять всі що хочуть,

Світом проходже хто хоче ходити

А ти нич би не любив,

Ти за всё остань ся ледом.

 

Ти за всё остань ся ледом,

Хоть тя радит, хоть тя зве;

Бо хвиля верне ся хвилёв

Не надій ся і не бой ся;

Ти питай ся і поважуй

Що є зле і що є добре;

Всё старе і нове всё;

Час минає, час надходе.

 

Перекладала поезію на русиньский язик проф. Марія Сагін.

 

Glossă

Mihai Eminescu

 

Vreme trece, vreme vine,
Toate-s vechi și nouă toate;
Ce e rău și ce e bine
Tu te-ntreabă și socoate;
Nu spera și nu ai teamă,
Ce e val ca valul trece;
De te-ndeamnă, de te cheamă,
Tu rămâi la toate rece.

Multe trec pe dinainte,
În auz ne sună multe,
Cine ține toate minte
Și ar sta să le asculte?...
Tu așează-te deoparte,
Regăsindu-te pe tine,
Când cu zgomote deșarte
Vreme trece, vreme vine.

Nici încline a ei limbă
Recea cumpăn-a gândirii
Înspre clipa ce se schimbă
Pentru masca fericirii,
Ce din moartea ei se naște
Și o clipă ține poate;
Pentru cine o cunoaște
Toate-s vechi și nouă toate.

Privitor ca la teatru
Tu în lume să te-nchipui:
Joace unul și pe patru,
Totuși tu ghici-vei chipu-i,
Și de plânge, de se ceartă,
Tu în colț petreci în tine
Și-nțelegi din a lor artă
Ce e rău și ce e bine.

Viitorul și trecutul
Sunt a filei două fețe,
Vede-n capăt începutul
Cine știe să le-nvețe;
Tot ce-a fost ori o să fie
În prezent le-avem pe toate,
Dar de-a lor zădărnicie
Te întreabă și socoate.

Căci acelorași mijloace
Se supun câte există,
Și de mii de ani încoace
Lumea-i veselă și tristă;
Alte măști, aceeași piesă,
Alte guri, aceeași gamă,
Amăgit atât de-adese
Nu spera și nu ai teamă.

Nu spera când vezi mișeii
La izbândă făcând punte,
Te-or întrece nătărăii,
De ai fi cu stea în frunte;
Teamă n-ai, căta-vor iarăși
Între dânșii să se plece,
Nu te prinde lor tovarăș:
Ce e val, ca valul trece.

Cu un cântec de sirenă,
Lumea-ntinde lucii mreje;
Ca să schimbe-actorii-n scenă,
Te momește în vârteje;
Tu pe-alături te strecoară,
Nu băga nici chiar de seamă,
Din cărarea ta afară
De te-ndeamnă, de te cheamă.

De te-ating, să feri în laturi,
De hulesc, să taci din gură;
Ce mai vrei cu-a tale sfaturi,
Dacă știi a lor măsură;
Zică toți ce vor să zică,
Treacă-n lume cine-o trece;
Ca să nu-ndrăgești nimică,
Tu rămâi la toate rece.

Tu rămâi la toate rece,
De te-ndeamnă, de te cheamă;
Ce e val, ca valul trece,
Nu spera și nu ai teamă;
Te întreabă și socoate
Ce e rău și ce e bine;
Toate-s vechi și nouă toate:
Vreme trece, vreme vine.

Share

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

The best bookmaker bet365

Free Premuim Templates by BIGTheme

Copyright © 2009-2021  StirileMM.ro