SUPERIMUNITATE PENTRU BARONI. Primarii şi şefii de CJ, puşi la adăpost de ANI şi DNA

Detalii

Categorie: Politica

Publicat: Duminică, 27 Aprilie 2014 00:14

Scris de GN

Accesări: 1445

În septembrie 2013, Gabriela Firea şi Darius Vâlcov, senatori PSD, au iniţiat un proiect legislativ devenit între timp lege prin care primarii au dreptul de a-şi delega integral atribuţiile. Actul normativ a modificat legea 215/2001, a administraţie publice, fiind introduse următoarele articole:

„Art. 65. Primarul poate delega atribuţiile ce îi sunt conferite de lege şi alte acte normative viceprimarului, secretarului unităţii administrativ-teritoriale, conducătorilor compartimentelor funcţionale sau personalului din aparatul de specialitate, precum şi conducătorilor instituţiilor şi serviciilor publice de interes local, în funcţie de competenţele ce le revin în domeniile respective.

(7) Preşedintele consiliului judeţean poate delega, prin dispoziţie, atribuţiile prevăzute la alin. (6) vicepreşedinţilor, conducătorilor compartimentelor funcţionale sau personalului din aparatul de specialitate, precum şi conducătorilor instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean"

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat cameră decizională pe 11 februarie. Legea a fost promulgată pe 13 martie de preşedintele Traian Băsescu. Reamintim că pe 10 decembrie 2013 în ceea ce a fost denumit generic drept ”marţea neagră” parlamentul a votat două proiecte de lege prin care senatorii şi deputaţii nu mai putea fi cercetaţi pentru corupţie şi nici nu mai putea fi acuzaţi de conflict de interese.

CONSULTĂ AICI PROIECTUL DE LEGE ŞI TRASEUL DIN PARLAMENT

Primarii şi preşedinţii de Consilii Judeţene scapă de conflictul de interese

O analiză realizată de experţii în legislaţia conflictelor de interese şi incompatibilităţi spune că primarii şi şefii de CJ-uri nu vor mai putea fi acuzaţi de conflicte de interese. Astfel că, dacă primarul deleagă semnarea unui contract al cărui beneficiar este o companie la care fiica sa este asociată, acesta nu va mai putea fi acuzat de conflict de interese.

Citeşte mai jos analiza privind impactul legii pe cazurile de conflict de interese:

• Prin noua prerogativă instituită, respectiv aceea de delegare a atribuţiilor de către primari/preşedinţi consilii judeţene şi către serviciile publice de interes local, aleşii locali nu vor mai încălca dispoziţiile art. 87 din Legea nr. 161/2003, prin participarea în cadrul Adunărilor Generale ale societăţilor tip RAJA, deoarece atribuţiile autorităţilor publice pot fi exercitate în mod direct de către prestatorii de servicii publice. În acest fel, consiliul judeţean/local nu va mai emite mandate convenţionale de numire a aleşilor locali în AGA de natură să genereze o situaţie de incompatibilitate, ci prestatorii de servicii pot exercita în mod direct chiar atribuţiile pe care ar fi trebuit să le exercite autorităţile administraţiei publice locale.
• Ceea ce este de subliniat este că, prin această delegare pot fi încheiate contracte de către subiecţii de drept supuşi regimului juridic privind conflictul de interese, plătite din fonduri publice, cu evitarea conflictului de interese.
• Astfel, în situaţia în care conflictul de interese presupune luarea deciziei sau participarea la luarea acesteia de către alesul local, răspunderea fiind una personală, prin posibilitatea acestuia de a delega atribuţiile nu numai către viceprimar/vicepreşedinte consiliu judeţean, aşa cum era şi în vechea formă dar şi către persoane terţe, este extrem de dificil de identificat şi prin urmare imposibil de sancţionat un potenţial conflict de interese.
• Astfel, se pot genera situaţii în care vor fi încheiate contracte de către autorităţile publice cu societăţi comerciale controlate de aleşii locali. Alesul local poate să delege atribuţii care presupun încheierea de contracte unor persoane care nu au interese personale cu privire la respectivele contracte, dar alesul local să aibă un interes personal sau un avantaj patrimonial din încheierea acestora.

Practicienii din sistemul judiciar au explicat pentru gândul că prin această modificare primarii şi şefii de Consilii Judeţene scapă de anchetele penale. „Dacă el nu semnează pe document nu poate fi tras la răspundere”, a explicat un expert din sistemul judiciar. Astfel că în cazul licitaţiilor, a retrocedărilor primarul sau şeful de CJ poate delega sarcinile către un funcţionar. Astfel că în cazul unui dosar de corupţie clasic în care un primar favorizează o firmă de partid la câştigarea unui contract, el va fi aproape imposibil de tras la răspundere dacă pe contract nu apare numele său. Procurorii vor fi obligaţi să demonstreze că primarul l-a obligat pe funcţionar să dea contractul acelei firme. Altfel chiar dacă procedura de achiziţie este viciată cel responsabil va fi doar primarul. Altfel spus primarii şi şefii de CJ nu vor mai putea fi cercetaţi pentru infracţiuni precum cele de abuz în serviciu.

Cei doi senatori au solicitat ca legea să fie votată în procedură de urgenţă. În motivarea proiectului cei doi reprezentanţi ai PSD s-au limitat la a spune că delegarea atribuţiilor este folosită de către autorităţile din Franţa sau Belgia. ”Spre exemplu în Belgia, o parte din atribuţiile ce se găsesc la noi în sarcina primarului, sunt în competenţa unui colegiu municipal. În Bruxelles acest colegiu este format din 10 membri, ficare fiind specializat într-un anumit domeniu. În Franţa este utilizată lar delegarea de competenţă, sarcinile şefului autorităţii locale putând fii delegate numai adjunctului acestuia, dar şi la nivele inferioare”, se arată în expunerea de motive.

Până acum potrivit legislaţiei primarul putea delega către administratorul public calitatea de ordonator de credite şi o parte din atribuţii către viceprimar:

j) îndrumă şi supraveghează activitatea gardienilor publici, conform angajamentelor contractuale;

m) controlează igiena şi salubritatea localurilor publice şi produselor alimentare puse în vânzare pentru populaţie, cu sprijinul serviciilor de specialitate;

p) asigura repartizarea locuinţelor sociale pe baza hotărârii consiliului local

r) exercita controlul asupra activităţilor din târguri, pieţe, oboare, locuri şi parcuri de distracţii şi ia măsuri pentru bună funcţionare a acestora

v) răspunde de inventarierea şi administrarea bunurilor care aparţin domeniului public şi domeniului privat al comunei sau al oraşului

x) organizeaza evidenţa lucrărilor de construcţii din localitate şi pune la dispoziţie autorităţilor administraţiei publice centrale rezultatele acestor evidenţe;

y) ia masuri pentru controlul depozitării deşurilor menajere, industriale sau de orice fel, pentru asigurarea igienizării malurilor cursurilor de apă din raza comunei sau a oraşului, precum şi pentru decolmatarea văilor locale şi a podeţelor pentru asigurarea scurgerii apelor mari.

Potrivit noii legi, acum primarii vor putea delega toate atribuţiile în plus se lărgeşte şi plaja celor cărora le pot fi delegate atribuţiile. Astfel că cei care vor putea prelua atribuţiile primariilor sunt: „secretarul unităţii administrativ-teritoriale, conducătoriii compartimentelor funcţionale sau personalului din aparatul de specialitate, precum şi conducătorii instituţiilor şi serviciilor publice de interes local”

Senatorul Darius Vâlcov a declarat că nu a dorit să îi scape pe primari de dosarele de corupţie. „Prin acest proiect nu s-a dorit exonerarea primarilor de răspunderea penală. Am dorit ca primarii să nu mai facă acea muncă de rutină de semnare a mii de acte, multe dintre ele semnându-le ca primarul cum se zice. Un exemplu ar fi dosarele pentru acordarea asistenţei sociale. Sunt foarte multe. Sunt chiar şi mii de cazuri pe săptămână. Acele anchete sociale pe care primarii le semnează dar ei nu participă la aceste anchete. De ce trebuie şi semnătura primarului? Discutând cu asociaţiile de profil am considerat că acolo unde primarul consideră poate delega atribuţiile. În proiectul de lege nu se vorbeşte de răspundere”, a explicat senatorul

Senatorul spune că prin acest proiect vor fi responsabilizaţi şi funcţionarii şi că aşa este normal. „Dacă într-un astfel de dosar se comite o eroare credeţi că primarul o poate identifica din birou când are mii de dosare? Până la urmă trebuie să fie şi directorii şi şefii de instituţii responsabili la fel ca primarul el oricum răspunde chiar dacă îşi deleagă atribuţiile”, a declarat senatorul

Darius Vâlcov susţine că, de fapt, legea a venit să corecteze o situaţie nefirească. „Până acum primarul putea să delege să zicem semnarea unui contract pentru administratorul public, dar nu permitea să delege această responsabilitate viceprimarului care este şi el ales. Era o scăpare a legii”, a mai explicat Vâlcov.

Senatorul a explicat că este logic ca primarii să nu răspundă totuşi în cazul în care funcţionarii din subordine cărora le-a delegat atribuţiile încalcă legea. „Să zicem că în dacă se face o hoţie pe un contract public nu vi se pare normal să răspundă cine a făcut hoţia şi nu primarul dacă nu a ştiut de ea? Totuşi primarul sau şeful de CJ sunt reprezentanţii legali, reprezentarea legală nu se deleagă. Dacă primarul nu participă la vreo manevră nu trebuie să răspundă. Credeţi că în primăriile mari primarul ştie toate licitaţiile?”, spune Darius Vâlcov.

Totuşi, cazuistica DNA arată că licitaţiile sunt trucate de şefii de CJ sau de primari, fondurile publice sunt deturnate de şefii acestor instituţii, şi nu de către funcţionari. „Cel delegat va şti că este răspunzător. Acum să luăm în calcul că primarul are un om de paie care semnează ca nebunul şi intră la închisoare pentru primar. Asta e singura variantă pe care o văd. Nu ştiu dacă oamenii sunt aşa de inconştienţi. Eu am văzut partea bună a legii şi nici partea asta în care ei ar scăpa. Răspunderea le rămâne pentru că sunt reprezentanţii legali ai instituţiei. Nu am făcut legea ca să-i îi scăpăm, ci să-i ajute în activitate sa nu mai semneze mii de acte pe care nu le citesc”, a mai declarat Vâlcov

Expert anticorupţie: Funcţionarii vor deveni acarii Păun

Pe de altă parte Laura Ştefan, expert anticorupţie cea care a semnalat prima dată intrarea în vigoare a acestei legi a explicat pentru gândul că resposabilitatea legală se mută de la primar la funcţionarul public. „Să luăm cazul unei autorizaţii de constrcuţie. Până acum ea era semnată de primar şi în cazul unui dosar el răspundea. Acum primarul va putea delega acestă atribuţie către un şef de departament care să semneze şi să răspundă”, spune Luara Ştefan.

Factual însă decizia râmâne tot în mâna primarilor şi a şefilor de CJ-uri, spune expertul anticorupţie. Astfel că ne vom afla în situaţia în care primarii şi şefii de CJ-uri vor lua deciziile dar pe documente vor semna funcţionarii publici care vor fi cei care la o adică răspund penal, mai susţine Laura Ştefan. „Că primarul sau şeful de CJ este cel care decide şi are controlul total al instituţiei o ştim din numeroasele stenograme publicate de presă din care reiese că nimic nu se face fără dispoziţia lor. Este puţin probabil să vedem funcţionari care se vor opune dispoziiţiilor date de un primar sau şef de CJ. Astfel că ei vor deveni acarii Păun ”, a mai declarat Laura Ştefan.

În plus, reprezentantul Expert Forum a mai atras atenţia că prin delegarea atribuţiilor de la primar la funcţionar se schimbă şi competenţa de anchetare. Adică până acum dosarele cu primari sunt anchetate de DNA. Dacă este delegată atribuţia către un funcţionar atunci competenţa va reneni unei structuri inferioare, un parchet local, spre exemplu.

DNA a trimis în judecată 125 de primari

În 2013, DNA a trimis în judecată 4 şefi de Consilii Judeţene, 25 de primari şi 9 viceprimari. Din 2006 până acum au fost trimişi în judecată de DNA peste 125 de primari şi viceprimari şi 8 şefi de CJ-uri. Până în 2012 au fost condamnaţi definitiv 25 de primari şi viceprimari.

Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş, Constantin Nicolescu are cel puţin trei dosare penale. În două dintre ele este judecat tocmai pentru că a fraudat fondurile publice. Constantin Nicolescu a fost trimis în judecată în 2011, într-un dosar penal în care a fost acuzat că a primit mită 66.000 de lei de la omul de afaceri Cornel Penescu, din Piteşti, şi că ar fi acordat 900.000 euro din fonduri europene către firma Zeus SA, pentru reabilitarea unor şcoli din Argeş. Nicolescu a fost condamnat în acest dosar la 3 ani şi patru luni de închisoare cu executare, însă sentinţa a fost atacată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Decizia instanţei supreme a fost ca magistraţii Curţii de Apel Bucureşti să rejudece dosarul.

În alt dosar penal, Nicolescu a fost trimis în judecată pentru că a acordat ilegal contracte pe fonduri europene de aproximativ 1 milion de euro, tot pentru firma Zeus SA, pentru a reconstrui două poduri din judeţul Argeş. Justificarea era că podurile fuseseră afectate de inundaţii, însă acest lucru este nereal, susţin procurorii. Nicolescu ar fi primit mită un spaţiu comercial în Piteşti. Acest dosar se află în judecată la Curtea de Apel Bucureşti.

Nu este singurul exemplu de şef de instituţie trimis în judecată. Spre exemplu fostul primar PDL din Râmnicu Vâlcea, Mircea Gutău, a fost condamnat definitiv pentru fraudarea fondurilor publice.

Dragnea: De ce să răspundă primarul?

Ideea exonerării de răspundere penală a primarilor şi şefilor de CJ a fost intens promovată de vicepremierul Liviu Dragnea. Într-un interviu pentru gândul Dragnea spune că lucrează la un proiect de lege care în esenţă să exonereze primarii de răspunderea penală. „Dacă arhitectul semnează în dreapta, acea semnătură îi spune primarului că toate prevederile legale din domeniul disciplinei în construcţii, urbanismului sunt în regulă şi toate condiţiile au fost îndeplinite. Atunci primarul are decizia de oportunitate şi poate semna acea autorizaţie având legitimitatea dată de comunitate că da, acea construcţie se poate realiza. Dacă ulterior, din diferite motive, apare o cercetare sau o reclamaţie că acea autorizaţie a fost emisă într-un fel sau altul sau nelegal, în opinia mea, primarul nu trebuie să răspundă. El nu trebuie să aibă capacitatea, expertiza necesară pentru a verifica dacă toate documentele sunt legale. Este un subiect foarte important şi plecând de la subiectul competenţelor în construcţii se poate extinde. Am discutat mult cu reprezentanţii autorităţilor locale şi reclamă de ani de zile acest lucru. Dacă funcţionarii publici care vin la serviciu şi au dat concurs pe anumite domenii de specialitate trebuie să îşi asume şi răspunderea. Dacă toate structurile din primărie îi spun că este în regulă, atunci de ce trebuie să răspundă primarul?”, a declarat Dragnea pentru gândul.

http://www.directproprietar.ro/SUPERIMUNITATE-PENTRU-BARONI--Primarii-i-efii-de-CJ--pui-la-adpost-de-ANI-i-DNA--Senator-PSD