The Best bookmaker bet365 Bonus

Candidez. Pentru o Uniune a Scriitorilor în spirit european


Astăzi mi-am depus Programul de candidatură la președinția Uniunii Scriitorilor din România, pe care, iată, îl fac public. Să fie într-un ceas bun!
Program de candidatură la președinția Uniunii Scriitorilor din România
Până nu de mult, principalele probleme asupra cărora își concentra atenția Uniunea Scriitorilor din România erau creșterea statutului și vizibilității scriitorului în societatea românească actuală, stabilitatea financiară a USR și creșterea valorii noilor membri admiși.
În ultima vreme a apărut o problemă nouă care ne ține, din păcate, pe prima pagină a atenției publice: conflictele din Uniunea Scriitorilor!
În opinia mea, viitorul președinte al USR trebuie să facă din rezolvarea acestei situații o prioritate.

Mă gândesc la o rezolvare pe cale pașnică, prin dialog, care să nu ne expună, ca breaslă, mediatizării negative și deriziunii opiniei publice. Cu cât mai puține rufe în public, cu atât mai bine!
Prelungirea acestei stări de fapt face rău breslei în ansamblul său, Uniunii Scriitorilor ca organizație și întregii lumi culturale. Mai mult, prelungirea seriei de conflicte pune în pericol prestigiul și statutul scriitorului, precum și beneficiile financiare câștigate de-a lungul timpului de breasla noastră.
Voi explica de ce.
USR este principala instituție care apără drepturile și interesele scriitorilor, care îi reprezintă la nivel instituțional și social. Nu putem avea o imagine bună a scriitorului, dacă uniunea are o imagine proastă. Nu putem pretinde un statut social și instituțional solid al scriitorului, dacă uniunea care îi reprezintă nu se bucură de încredere și apreciere, deopotrivă în fața instituțiilor statului, în ochii cititorilor, dar și în interiorul lumii literare. Or, o uniune de creatori care exclude un număr semnificativ din proprii săi membri, printre care se numără unii dintre cei mai valoroși scriitori ai timpului nostru, o uniune din care își dau demisia un val de tineri critici literari și scriitori de toate vârstele, o uniune care nu reprezintă, din păcate, niciun fel de atractivitate pentru scriitorii tineri valoroși are o mare problemă legată de capital de încredere și de reprezentativitate.
În acest moment, USR se află în această situație delicată, iar viitorul președinte trebuie să ofere soluții. Avem nevoie de o uniune fără conflicte, stabilă financiar, cu imaginea publică bună, întinerită - dat fiind dezechilibrul generațional, modernizată, animată de un spirit european. Instituțiile și oamenii din afara USR nu au răbdarea și nici interesul concret să afle cine are dreptate, ei văd doar scandalurile legate de procese, citesc știrile despre excluderi și demisii, despre premii contestate și acuze de tot felul, iar toate acestea ne șubrezesc puternic credibilitatea. Avem nevoie de vizibilitate, dar nu de o astfel de vizibilitate.
Situația conflictuală a ajuns într-un punct extrem de periculos: cel în care riscăm să nu existe decât învinși, să pierdem cu toții. În acest moment, au de suferit înseși legitimitatea uniunii și reprezentativitatea sa pentru breasla noastră. Identitatea vulnerabilizată a uniunii, chiar și sub aspect juridic, prin șirul interminabil de procese, șicane administrative și declarații reciproc defăimătoare, intens mediatizate, pune în pericol beneficiile financiare câștigate de-a lungul timpului de membrii uniunii în mod individual sau de USR ca întreg. Tot ceea ce s-a obținut se poate și pierde, mai ales în contextul fragilizării organizației, a pierderii reprezentativității la nivelul percepției publice și al unui stat care mereu are de gestionat o criză financiară, pentru care orice resursă devine tentantă. Or, dimpotrivă, aceste beneficii trebuie întărite, iar rolul noului președinte este esențial în acest sens.
În contextul descris mai sus, principalele direcții de acțiune ale programului meu de candidatură sunt următoarele:
I. Prezervarea beneficiilor patrimoniale și financiare obținute de-a lungul timpului (suplimentul de pensie, indemnizațiile de merit, finanțarea revistelor) și multiplicarea surselor de finanțare a activităților și programelor uniunii. Stabilitatea financiară a organizației vine nu doar din cuantumul sumelor, ci și din pluralismul surselor. În acest sens, îmi propun următoarele:
A. Obținerea de finanțări directe, pe bază de parteneriat cu autoritățile publice locale, sau prin aplicații pe legea 350/ 2005 pentru proiectele și programele USR de nivel local/regional/național la primării și consilii județene (în cazul în care considerăm necesar, se poate înființa un birou de consultanță în cadrul USR pentru sprijin în întocmirea solicitărilor și documentațiilor);
B. Intrarea ca partener / promotor în proiecte europene din domeniul culturii sau adiacente, alături de ONG-uri puternice și credibile, care au capacitatea de a întocmi aplicații și gestiona proiecte mari.
C. Obținerea de facilități pentru membri USR de la operatori economici sau prestatori de servicii (după modelul sindicatelor sau în asociere cu un sindicat),
D. Proiectul ”Scriitori pentru scriitori”, adică organizarea de licitații cu manuscrise și obiecte ale scriitorilor (cu valoare de istorie literară), donate de către aceștia sau de către urmașii lor, sumele obținute fiind destinate burselor de creație, rezidențelor sau proiectelor de consolidare a memoriei culturale ori promovare a lecturii;
E. Încurajarea mecenatului cultural;
F. Nu în ultimul rând, gestionarea transparentă și profesionistă a patrimoniului (Casa Vernescu, Hotel Unique, Casa de la Neptun, apartamentul Constantin Țoiu ș.c.l. ) și sporirea acestui patrimoniu, colectarea eficientă a timbrului literar.
II. Căutarea soluțiilor pentru încetarea conflictului și începerea dialogului cu autorii excluși din Uniunea Scriitorilor, precum și cu cei care au demisionat din solidaritate cu aceștia. Restabilirea legitimității neproblematice de care se bucura USR înainte de acest conflict prelungit nepermis de mult și reconstrucția imaginii publice a uniunii.
În paralel, încurajarea programatică a tinerilor autori valoroși să devină membri ai USR.
III. Măsuri de asistență și protecție socială pentru membrii USR:
A. Înființarea la nivelul uniunii a unui fond de solidaritate, destinat ajutorării cazurilor sociale;
B. Colaborarea cu ONG-uri de profil pentru măsuri de asistență socială și/sau medicală în favoarea membrilor aflați în dificultate;
C. Cooperarea cu un sindicat / uniune sindicală, pentru apărarea unor drepturi, acces la baze de odihnă și tratament, alte facilități;
D. Nu în ultimul rând, intensificarea activității Comisiei sociale din cadrul USR.
IV. Continuarea marilor proiecte și programe culturale ale USR (Premiile anuale, Turnirul de poezie, Colocviul național de proză, Colocviul național al revistelor de cultură, Festivalul Internațional de Literatură FestLit, Scriitorul anului ș.a.). În același timp, ne propunem:
A. Sesiune de finanțare pentru proiecte culturale ale filialelor / membrilor USR, dintr-un fond comun special constituit, destinat încurajării inițiativei și diversificării tipurilor de proiect;
B. Realizarea unui sistem de rezidențe de creație pentru autori și traducători (singuri sau în parteneriat); conectarea la rețele de rezidență internaționale;
C. Realizarea unui sistem de burse de creație pentru autori cu un proiect în lucru;
D. Realizarea unui fond de mobilitate culturală pentru participarea membrilor uniunii la evenimente culturale internaționale.
V. Transparentizarea activității USR și profesionalizarea comunicării publice și interne.
VI. Consolidarea memoriei culturale și a statutului scriitorului în România contemporană
A. Continuarea proiectului de amplasare a plăcilor memoriale și extinderea lui la nivelul filialelor, ca proiect USR sau în parteneriat cu administrațiile locale;
B. Încurajarea și sprijinirea în documentare a unităților administrativ-teritoriale pentru înființarea de case memoriale ale scriitorilor;
C. Înființarea unui Muzeul al Avangardei Românești (în colaborare cu Federația Comunităților Evreiești din România, Ministerul Culturii și muzeele literaturii);
D. Realizarea unei campanii naționale de încurajare a lecturii în general și de promovare a scriitorilor români în special;
E. Diligențe pentru introducerea întâlnirilor sistematice ale elevilor cu scriitorii printre activitățile didactice; încurajarea cursurilor de scriere creativă pentru liceeni și demersuri pentru introducerea lor în universități.
F. Sprijinirea proiectelor de dezvoltare a turismului cultural, cu contribuții documentare pe parte literară (trasee, itinerarii, hărți interactive)
VII. Realizarea unei politici externe coerente a USR-ului (colaborări, schimburi, parteneriate, participarea cu stand de prezentare la târgurile internaționale de carte, înscrierea USR în rețele internaționale de rezidențe literare). Întărirea legăturii cu ICR și Ministerul Culturii. Dezvoltarea de proiecte cu institutele culturale străine din România.
Sunt convins că toată experiența managerială și capitalul social acumulate până acum - ca inițiator al Club-ului 8, co-fondator al Festivalului Internațional de Literatură și Traducere de la Iași (FILIT), director al Muzeului Național al Literaturii Române Iași și, în prezent, membru în Comisia pentru cultură și media a Senatului României - mă vor ajuta deopotrivă să duc la bun sfârșit acest proiect de candidatură și să apăr cu succes drepturile obținute de breasla noastră de-a lungul timpului.
În viziunea mea, USR este mai mult decât un sindicat sau o uniune a intereselor de breaslă, este un organism care contribuie la stimularea și protejarea creației libere. Nici caracteristicile individuale, nici sistemul politic și nici piața nu trebuie să condiționeze libertatea de creație. Atunci când USR acordă un ajutor social, văd în asta mai degrabă un mod de a proteja libertatea de creație – acesta e sensul fundamental al acțiunilor noastre. Pentru a crea condițiile creației libere, USR trebuie să fie o organizație tolerantă, iar pentru a fi eficientă trebuie să fie profesionistă.
Acesta este spiritul în care vreau să-mi duc la îndeplinire, dacă îmi veți acorda votul, programul meu de candidatură.
CV literar și experiență managerială
Dan LUNGU (n. 1969, Botoşani), scriitor, conf. univ. dr. la Universitatea „Al. I. Cuza“ din Iaşi, director al Muzeului Național al Literaturii Române Iași (2013-2017), senator USR, membru în Comisia de cultură și media a Senatului României. Co-fondator și manager al Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Iași - FILIT (2013-2016). Membru al Uniunii Scriitorilor din România. Romane ale sale au fost traduse în franceză, germană, engleză, italiană, spaniolă, poloneză, slovenă, croată, maghiară, bulgară, greacă, norvegiană, macedoneană şi turcă. În 2011, statul francez i-a acordat titlul de „Chevalier de l’Ordre des Arts et des Lettres” pentru contribuţii la îmbogăţirea patrimoniului cultural francez.
Studii postdoctorale de sociologie la Sorbona şi redactor al revistei Au Sud de l’Est (Paris). În 1996, iniţiază la Iaşi grupul literar Club 8. În 2001 şi 2002, redactor-şef al revistei de cultură Timpul. În 2005, face parte din grupul de scriitori români invitaţi la „Les belles étrangères“, Franţa.
La Polirom a publicat romanele Raiul găinilor (fals roman de zvonuri şi mistere) (2004, 2007, 2010, 2012), Sînt o babă comunistă! (2007, 2010, 2011, 2013; ecranizat în regia lui Stere Gulea; în 2010, premiera piesei de teatru Baba comunistă pe scena Teatrului Bouwkunde din Deventer, Olanda; în 2013, premiera maghiară la Teatrul „Katona József” din Budapesta, iar la Ateneul Tătăraşi din Iaşi premiera naţională a piesei ; în mai 2015, a avut loc la Teatrul de Balet din Sibiu premiera spectacolului de dans-teatru Sînt o babă comunistă!, iar în 2016 spectacolul a fost pus în scenă la Teatrul Naţional „Radu Stanca” din acelaşi oraş ; versiunea franceză a cărţii a fost dublu nominalizată la Premiile Europene Jean Monnet în 2008, iar versiunea poloneză a fost nominalizată la premiul pentru literatură central-europeană „Angelus” în 2011), Cum să uiţi o femeie (2009, 2010, 2011), În iad toate becurile sînt arse (2011, 2014) și Fetița care se juca de-a Dumnezeu (2015, 2016, 2018), volumele de proză scurtă Băieţi de gaşcă (2005, 2013) şi Proză cu amănuntul (2008) şi a coordonat, în colaborare, volumele Tovarăşe de drum. Experienţa feminină în comunism (2008), Str. Revoluţiei nr. 89 (2009), Cărţi, filme, muzici şi alte distracţii din comunism (2014) și Cartea Copilăriilor (2016).
I se montează piesele Cu cuţitul la os (Green Hours, Teatrul Luni, 2002), Nuntă la parter (spectacol-lectură la Teatrul Odeon, 2003; spectacol-lectură la Teatrul Luceafărul, Iaşi, 2006, în cadrul proiectului DramatIS) şi Vrăjitoarea pofticioasă (piesă pentru copii, Teatrul Luceafărul, Iaşi, 2008). Piesa La mulţi ani!, parcă aşa se spune, nu? a fost una dintre cîştigătoarele Bursei de texte noi Dramafest, ediţia 2008.
Este distins cu Premiul Societăţii Junimea pentru activitatea literară pe 1993, Premiul Editurii Nemira pentru proză scurtă (1997), Premiul USR, filiala Dobrogea, pentru debut în proză (1999), Premiul Goethe Zentrum pentru promovarea originalităţii, ca reprezentant al Clubului 8 (2001), Premiul USR, filiala Iaşi, pentru proză (2005), Premiul „Vasile Pogor“, al Primăriei Municipiului Iaşi, pentru activitatea literară (2007), Personalitatea culturală a anului (2009), Premiul USR, filiala Iaşi, pentru proză (2010), Premiul pentru proză la Colocviul Tinerilor Scriitori (Alba-Iulia, 2011), Premiul național de proză al Ziarului de Iași (2015).
Pentru experiența managerială este relevant bilanțul celor patru de directorat la Muzeul Național al Literaturii Române Iași, așa cum a fost publicat la sfârșitul mandatului:
”Patru puncte muzeale noi. 100 expoziții temporare. FILIT. Editura Muzeelor Literare (70 de titluri). Trei librării. 84% mai mulți vizitatori. 91 rezidenți (cel mai mare sistem de rezidențe din Europa de Est). 1.000 voluntari implicați în proiecte. Obținerea rangului de muzeu național
Timp de 4 ani, Muzeul Național al Literaturii Române Iași a trecut printr-un amplu proces de revitalizare și modernizare. Transformările din mandatul 2013-2017 au deschis muzeele literare către comunitate prin oferte culturale bogate și diversificate, iar instituția s-a repoziționat ca fiind dinamică și adaptată câmpului cultural contemporan.
Un mare succes înregistrat de instituție a fost obținerea rangului muzeu de importanţă naţională, fapt ce a declanșat noi energii în dezvoltarea activităţii muzeale, noi oportunităţi în stabilirea unor parteneriate cu instituţii culturale şi reţele muzeale/profesionale internaţionale.
O altă reușită a MNLR Iași este înființarea a patru puncte muzeale dedicate scriitorilor ieșeni Cezar Petrescu (Cotnari), Dimitrie Anghel (Miroslava), Ionel Teodoreanu (Golăiești/Medeleni) și G. Ibrăileanu (Târgu Frumos).
În vederea valorificării creative a patrimoniului, a fost înființată în anul 2013 Editura Muzeelor Literare. Editura a adunat în portofoliul său peste 70 de titluri, prezentate la numeroase târguri de carte naționale și internaționale (Istanbul, Londra, Torino, Paris, Bologna, București). Pe lângă opere ale scriitorilor clasici români, patroni ai muzeelor literare, editura a publicat numeroase traduceri în limbi străine ale clasicilor români: bulgară, catalană, franceză, italiană, maghiară, neerlandeză, spaniolă, polonă. Tot la Editura Muzeelor Literare apare și revista „Dacia literară”, într-un nou concept editorial, fiind prezentată în țară și în străinătate.
Diversificarea ofertei culturale a reprezentat o altă linie de acțiune urmată de MNLR Iași în perioada 2013-2017. Au fost organizate evenimente și programe culturale, care au pus într-o lumină nouă muzeele literare ieșene și s-au bucurat de participarea a mii de persoane: „Școala de bune maniere literare”, „Șotron. Târg de cărți, jocuri și distracții”, „Cireșe la Bojdeucă”, „Street Delivery Iași”, programe consistente de pedagogie muzeală. O mențiune specială merită Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași (FILIT), „cel mai important festival literar din Europa de Est“ (El Pais), eveniment literar de anvergură care a pus orașul Iași pe harta culturală internațională. FILIT a ajuns la ediția a IV-a în 2016, dintre care două ediții s-au desfășurat sub Patronajul Comisiei Europene.
Muzeele literare ieșene au venit în întâmpinarea publicului cu suveniruri muzeale diversificate și cu cărți prin deschiderea a trei librării specializate: „Librăria de la Bojdeucă”, dedicată cărților pentru copii, „Librăria din Casa Pogor”, destinată cărților de istorie și critică literară, eseului și memorialisticii și Librăria de Poezie de la Muzeul „Mihai Eminescu”.
Valorificarea patrimoniului MNLR Iași s-a realizat punând accentul pe creativitate, modernitate şi dialog susţinut cu publicul. Astfel, colecțiile de bază ale muzeelor literare ieșene au fost înnoite, numărul de expoziții temporare a crescut semnificativ, ajungând la cifra de 100. Acestea au intrat într-un circuit itinerant în orașe din România (București, Cluj, Brăila, Suceava, Botoșani), dar și în orașe ale Europei precum Atena, Istanbul, Paris, Alicante, Lyon, Frontignan, Castellón de la Plana sau Veneția.
MNLR Iași a găzduit în premieră pentru orașul Iași expoziții-eveniment precum expoziția de gravuri Rembrandt sau expoziția de grafică dedicată celor 100 de ani de la nașterea curentului dadaist, ce conține piese originale de Pablo Picasso, Henri Matisse, Hans Arp și André Masson.
MNLR Iași a încurajat cercetarea şi a sprijinit creaţia culturală contemporană prin lansarea programului de „Burse și rezidențe de cercetare științifică privind istoria și viaţa culturală a Iaşiului”, a rezidențelor FILIT pentru traducători străini și autori români, precum și a atelierelor FILIT de traducere. Până în prezent, 91 bursieri și rezidenți au beneficiat de acestea, devenind astfel cea mai mare rețea de rezidențe din estul Europei.
În perioada 2013-2017, numărul de vizitatori ai muzeelor literare ieșene a crescut cu 84% față de perioada 2009-2012. Acest fapt a fost determinat de procesul continuu de revitalizare, de diversificare a ofertei culturale, precum și de măsuri ca intrarea liberă în prima duminică a fiecărei luni. Măsurile implementate au condus la creșterea semnificativă a veniturilor proprii.
În vederea diversificării tipurilor de participanți și deschiderii instituției către societate, au fost implicați aprox. 1.000 de voluntari în activitățile și evenimentele muzeelor.
Dezvoltarea cooperării culturale a însemnat zeci de parteneriate cu actori locali, naționali, precum și o politică internațională susținută, fapt care a condus la schimburi de experiență, participarea personalului MNLR Iași la evenimente și ateliere de formare profesională naționale și internaționale.
Un alt lucru realizat a fost contractul colectiv de muncă, pentru prima oară în istoria instituției.
La nivel administrativ, clădirile și spațiile muzeale au beneficiat de îmbunătățiri, cum ar fi refacerea completă și consolidarea acoperișului clădirii Muzeului „Mihai Eminescu”, renovarea spațiilor interioare și exterioare ale Muzeului „G. Topîrceanu”, transformarea clădirii din curtea muzeului „Ion Creangă” în spațiu de expoziții temporare etc. O altă realizare o reprezintă intabularea terenurilor și caselor memoriale.
Împrospătarea ofertei culturale, anvergura proiectelor și spiritul european au condus la recunoaștere internațională în publicații precum Frankfurter Allgemeine Zeitung, Der Freitag, Deutschlandradio Kultur (Germania), El Pais (Spania), Le Monde, Courrier International (Franța), Corriere della Sera, Diario di Pensieri Persi (Italia), Roemenië Magazine (Olanda), Vestnic Literature (Bulgaria) etc.”

Share

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

The best bookmaker bet365

Free Premuim Templates by BIGTheme

Copyright © 2009-2018  -  powered by DSdata