Obiceiurile primăverii în Lăpuș

Detalii

Categorie: Cultura

Publicat: Sâmbătă, 27 Februarie 2016 18:23

Scris de Corina Isabella Csiszár

Accesări: 1039

Sfântu Gheorghe

    
    Cred că sărbătoarea Sf. Gheorghe este preluată de la ortodocşi. Noi nu avem sfinţi în credinţa reformată, dar apare şi la noi în calendar, în 24 aprilie, ziua lui Gheorghe, la ortodocşi se sărbătoreşte în 23 aprilie. şi atunci băieţii udau cu apă, fugeau cu găleata după fete şi unde le prindeau, acolo turnau găleata cu apă pe ele. (Dămăcușeni)
    Erau fete şi feciori îmbrăcaţi ţărăneşte şi feciorii fugeu după fete să le ude cu apă. Feciorii fugeu să prindă fetele şi unu' dintre feciori arunca ziderea cu apă păstă ei. Mai udau şi fetele pă feciori da' nu aveu atâta putere să fugă după iei să-i prindă. Abdea aşteptam zâua ceie. Să putem uda. Zâua când ieşam tăţi de la beserică, că atuncia umbla tătă lumea, şi amu' mai umblă, da' atunci mereu tăţi.

Şi ne întâlnem cu vreo două, trei fete şi umblam cu ele pă drum şi veneau feciorii să ne ude, aruncau apă pă noi.  Apoi sara să făcea un joc de sară, un fel de vergel. Clacă nu să făcea de Sânjorz că-i mare sărbătoare. Da' să ajuta în alte zâle, dacă era o femeie fără bărbat, apoi mereu s-o ajute să care gunoiu' sau să aducă lemne, să are. Femeia le dădea de mâncare, un păhar de horincă sau o plăcintă. Claca nu să plătea că de aia-i clacă. Să făcea şi clacă cu joc. Iarna când să ducea bălegaru' sau când să torcea cânepă. Era câte o femeie care avea mult de tors şi ne dădea la vreo 40 – 50 de fete, la fiecare câte un caier de tors. Când gătam, merem tăte într-o sară să ducem caierele şi făcea femeia ceie joc cu ceteraşi. Şi jucam tătă noaptea, ne dădea un pahar de horincă şi mâncare. Şi vineu şi feciorii. Tăt în fugă merei când îţi dădea de lucru careva femeie, apoi ştiei că face joc când gătai cu lucru'. Abdea aşteptam. Mereu numa' fetele şi femeile care o luat caier, şi mereu că iera ruşâne să meri la joc dacă n-ai ajutat la lucru. Apoi ieşea petrecere mare, acasă la femeia care ne-o dat caieru'. Că nu era mobilă, numa' o masă şi două paturi şi încăpem să jucăm. Şi ne strângem tare mulţi. Că nu ne dădea mai mult de un caier de tors că iera ruşâne să dai mai mult. (Suciu de Sus)
    De Sfântu' Gheorghe numa' să te uzi. Să te iei, să te bagi în izvor. Api tâţi erau uzi, leoaspă, că eram acolo din sus şi n-aveai cu ce să te schimbi. Te luau nişte băieţi pă când ai fo' mai mare şi te trânteau acolo în izvor. Te înturna acolo ca mănuşa de cânepă. Numa băieţii pă fete, şi de acolo să udau unu' pă altu. Să udau ca să sie cu putere şi mândri tăt anu'.Să adunau câte 10 – 15 coptii, tăţi erau pă la tăte fântânile.  Altu' cu păharu' şi de înturna tină pă tine, că să găta apa.  La Sângeorz, înainte de a ieşi cu oile din poiată, când să urcă la stână, să aruncă agheazmă şi să pune tămâie  sub prag, şi să lasă să ardă acolo şi oile trec păstă tămâie şi să aruncă agheazma păstă iele. În zua de Sfântu' Gheorghe să pune rug la uşa grajdului şi la uşa oilor.  Şi oile calcă păstă ea. Şi să mai pune calci, o floare galbenă la uşa grajdului.  (Cupșeni)
    



Florii


    
    De Florii să face prohod  la biserică, zâua după liturghie. Tătă lumea duce pâine, colac, şi să dă în beserică. Şi să amintesc de către preot tăţi care o fost scris pă acatist la preot. Tăt de Florii să duc flori, mai le zâcem mâţe, îs dusă dimineaţa la beserică, le sfinţăşte preotul şi tăt omu' îşi duce acasă şi dă la oi, vite, capre. Mai ţâi şi în casă să fii ferit de boli, să ţâneu în casă la icoane şi când era furtună, vreme rea, era bine să aprinzi o mâţă de aceie, să te ferea de trăznete. Să făcea o ptită mare în cuptor la Florii. O ducea la biserică şi o sfinţea preotul şi din aceie să mânca prima dată şi să da la tătă lumea din casă păntru sănătate şi să dădea şi la vite. Zice că Iisus o fo' întâmpinat cu mâţe de-acele în Ierusalim şi de aia sfinţeşte şi preotul de-acele şi pune în două locuri, la bărbaţi şi la femei, să-şi ieie tătă lumea şi să-şi ducă acasă. (Groșii Țibleșului)
    De Florii duci pahar cu sare şi scrii morţii, cum îi obdiceiu' p-aicia. Îi pomeneşte popa apoi în tătă sâmbătă. Aiesta să duce când să încep Păresăle.  Api în zâua de Staole Florilor, le ie păharele şi plăteşte la popa de fiecare mort. Şi-apoi dai din paharul cu sare şi făină de la popa, la animale că-i sfinţât. Când vii de la beserică pui acolo fărină, grâu, tărâţe, ce ai, pui tăte, şi le dai la marhă, un miezuc în covată. Tăt de Florii, mai duc mâţucă de-acele. Şi le sfinţăşte popa şi le aduc acasă. Api când tună vara şi când vine câte un trăznet mare, api pui pă cărbune un miez de mâţucă de aceie şi un miez de tămâie şi aprinzi. În zua de Staole Florilor o samă de femei duce la beserică cureti împlut de post, prune uscate, apoi la un om care-i mai sărac îi pune o femeie în blid, să aduce scaun şi îi punea acolo să mânânce. La Florii merg şi strâng mâţucă. Celalalt preot care o fost ruga 4-5 copii să aducă mâţucă. Mereu cu care şi aduceau multe pântru tăt satu'. Lumea merea la beserică şi aieste erau puse acolo pă două mesă. Lumea când iesă de la beserică le ia, le aduce acasă şi le pune după icoană. Şi mai fac o cunună de grâu din cela an, şi o duc şi aceie la sfinţit la beserică. Şi din cununa ceie împart două, tri spice şi la alţii. Bătrânii spuneau demult, dar mai sunt şi tineri care fac: când tună sau când îi furtună mare, să bagă pă foc o mâţucă de aceie cu grâu pântru a îndepărta tunetele şi vremea grea. Se mai trag şi clopotele pentru a îndepărta vremea grea.  (Cupșeni)
    

    Săptămâna Mare


    În Săptămâna Mare tătă lumea îşi curăţeşte casa, să sie tăte făcute. În Vinerea Mare nu să lucră. Nu să face ptită, numa' să vopsesc ouăle. Nici bărbaţii nu să duc la câmp, nu să prind vitele la jug, nu să cară gunoiu'. Nu să coace nimic. Pasca să coace sâmbătă  de Paşti.  Ouăle se vopsesc în Vinerea Mare cu coajă de ceapă  şi cu ciorap. Mai punem flori, caprifoi, laba gâştei, coada şoricelului, că-s mai faine pe ouă. Amu'  să fac în tăte culorile da' mai demult să făceau roşii şi aşè  lila. Făceu babele cu mină. Luau de la bold creioane chimice şi scoteu inima din ele şi o puneu la siert. Şi ieşa aşa o apă vânătă în care puneau ouăle să să vopsească.  Îi bine să faci numa' roşii că aşe o fost sângele lui Hristos vărsat pă pământ. Tăt pământu' o fo' roşu. (Suciu de Sus)
    Să lucra până vineri. Ouăle le feştem cu  coji de ceapă, cu  frunză de ghiocei, cu  luşcuţă. Luşcuţa dădea galbân. Încondeiatu' ouălor se face cu un condei ca on ciocan şi ceară de stup curată. Modelele le fac cum ştiu femeile: st'ic, frunză. Faci şi flori cum o fost pă haine mai demult: puiţ, roate, pene, flori. (Cupșeni)
    În Joia Mare să face pasca acolo la beserică. Apoi posteşti, te cumineci şi te spovedeşti. Duc câte şesă, şepte oamini pâinea la beserică.  Duc de acasă şi vinu' şi prescura şi le sfinţeşte acolo. Şi să demnică, şi meri acolo cu vasul în dimineaţa de Paşti. Slujba de Paşti se face de la douăşpe dimineaţa de Paşti. Atunci dau pasca, da' de sfinţât o sfinţăsc în Joia Mare. Mărg oaminii cu videri, cu ce au şi împărţăsc. Apoi după ce vin de la biserică, mereu la timiteu la capu' morţilor. Când vineu de acolo, mereu la biserică, la moşi. Duc colaci, ouă, vin şi bomboane la cimitir. Femeile duc ouă în coşarcă, le pun pă masă, popa vine înaintea mesii şi sfinţeşte prinoasele, după aceea sfinţeşte tătă masa. Duc o samă de femei cureti umplut, de tăte în coşarcă. Te speli, zici Tatăl Nostru. Când faci pasca, îţi iei ceva curat pă tine, şi faci o cruce. Să pune o făină bună, şi numa' o freminţi cu apă şi cu drojdie. Şi pui brânză dulce de vacă. O faci ca pita, şi deasupra tăt aşe împletit în tri, aşa în cruce, şi brânză, aşa în patru locuri. Aceie o ducem întreagă la beserică, şi cozonac şi colac,  cu nucă, brânză, rahat. Colacul îl făceam mare, puneam ouă, oloi, vanilie, miere; rămâne aşé botucă şi îl unjei cu ou şi pă tăt punei aşé, frundzucă, un fel de şnururi şi-ncoace, şi-ncolo. Când eram io tânără nu să făcea de Paşti decât miel împlut şi un ptic de ciorbă de mniel. Ciorbă pă cap de miel, cu costică, mai acruţă aşă un ptic. Şi puneam şi atuncia necliş din grădină. Ai făcut pască, cozonac, ai umplut mielu'. (Cupșeni)


Foto: Felician Săteanu, Pregătiri de Paști