The Best bookmaker bet365 Bonus

POEME PUFOASE


CÂNTEC POPULAR

Prin Rai alergând,
Coborând,
Pe asternutul de vânt,
Sânii tăi tremurau.
Undele lor mã loveau,
Mã trânteau la pãmânt.

PASTEL

Scoica sânilor tăi
Era sfăntă ca luna
Culoarea lor albă
Era precum spuma
La marginea mării.

FRICĂ

La cincisprezece ani
Furi primele mere -
În sâni le ascunzi.
Bagă vecinii de seamă.
La şaptesprezece ani
Văd şi eu
Că ţii ascunsă în sân
Privirea vecinilor.
La optesprezece ani
Mergi la piaţă :
Nu vinzi acolo nimic,
Dar te întorci bogată acasă.
Bogăţia ta aspră
Ne umple de frică.

Cât de veche e limba română şi cum s-a format, de fapt. Controversele din rândul lingviştilor


Formarea limbii române reprezintă o permanentă sursă de controverse între lingvişti, la fel cum nicio teorie despre formarea poporului român nu întruneşte unanimitatea istoricilor. Cea mai acceptată teorie rămâne, însă, cea a formării limbii române din limba latină vorbită de cuceritorii romani şi limba vorbită de dacii baştinaşi, peste care s-au suprapus, de-a lungul vremii, mai multe influenţe.
Teoria principală despre formarea limbii române rămâne cea pe care am învăţat-o cu toţii la şcoală: „Limba română s-a format înainte de anul 600, la nord şi la sud de Dunăre, din limba latină vorbită – şi subliniez vorbită, pentru că, spre exemplu, scriem 80 (optzeci), dar pronunţăm obzeci – şi din fondul geto-dacic existent. Factorii istorici au determinat izolarea locului în care s-a format limba română, apărând, la sud de Dunăre, dialectele meglenoromân, istroromân şi aromân, iar la nord de Dunăre, dialectul dacoromân.

Pravila de la Govora. Întâiul cod de legi din Ţara Românească, expus la Muzeul Naţional de Istorie a României


Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) expune în luna aprilie, în cadrul micro-expoziţiei „Exponatul lunii“, o piesă de excepţie – Pravila de la Govora. Întâiul cod de legi din Ţara Românească (1640).
Vernisajul micro-expoziţiei va avea loc vineri, 17 aprilie 2015, începând cu ora 13.00, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, Sala Lapidarium.
Epoca lui Matei Basarab a reprezentat o veritabilă efervescenţă culturală, când s-a cristalizat Şcoala artistică românească, fără de care înflorirea culturală Cantacuzino-Brâncovenească nu ar fi avut succesul scontat. Domnitorul Matei Basarab s-a remarcat printr-o râvnă deosebită în activitatea de mecenat cultural, fiind totodată un apărător al ortodoxiei şi al tradiţiei acesteia în spaţiul românesc.

Știai că EMINESCU a avut zece frați? Vezi CUM A SFÂRȘIT FIECARE în PARTE!


Gheorghe Eminovici a avut cu Raluca Iuraşcu, fiică de boier din ţinutul Joldeşti, judeţul Botoşani, nu mai puţin de 11 copii, trei fete şi opt băieţi. Mihai Eminescu era cel de-al şaptelea copil al familiei.
Primul copil născut a fost Şerban Eminovici - anul 1841 - a studiat Medicina la Viena (Austria) şi Erlangen (Bavaria - Germania). Acesta a murit în anul 1874 de TBC, la Berlin.
Cel de-al doilea copil, Nicolae Eminovici (Nicu) s-a născut în anul 1843. Acesta a studiat Dreptul, a trăit pe lângă părinţi, fiind foarte bolnav. S-a sinucis, împuşcându-se la Ipoteşti, imediat după moartea lui Gheorghe Eminovici.

Istoria faimoşilor mici: i-am moştenit de la turci, dar ne-am inventat propriile reţete. Ce alte popoare se mai înfruptă din deliciosul fel de mâncare


Istoricii spun că micul românesc ar fi apărut în Ţările Române la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi că originea sa este turcească. Sub stăpânirea Semilunei, popoarele din Balcani au preluat, inevitabil, şi mâncăruri turceşti. Astfel se explică prezenţa, şi azi, a micilor în bucătăria bulgară, sârbească şi bosniacă.
„Micul este un produs turcesc pe care-l găsim şi azi în toate bucătăriile din Balcani. La turci se numeşte köfte, de aici şi termenul de «chiftea». În Ţările Române au apărut undeva la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea, iar în Ardeal, după Unirea din 1918”, spune istoricul Călin Felezeu, decan al Facultăţii de Psihologie din cadrul Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj.

POEZII – ROXANA MARIA GODJA, clasa a IV-a A, Şcoala Gimnazială „Dimitrie Cantemir” Baia Mare


Învăţătoarea mea



Doamna noastră învăţătoare
Este cea mai scumpă floare,
Ea ne învaţă să citim
Şi ne ajută când greşim.

Uneori o supărăm
Dar ne iartă şi-i cântăm,
Facem lecţii împreună
Ne distrăm cu voie bună.

După patru ani de şcoală
Cu multe bune şi rele
Ne luăm la revedere:
Şi-o îmbrăţişăm în tăcere!

Slujba de înviere la Cluj: Mitropolitul Andreicuţ a citat din Agârbiceanu şi din Blaga în faţa a 5.000 de credincioşi. Principele Nicolae a fost şi el prezent


„Viaţa nici măcar nu e scurtă, ci-i numai o părere, aşa trece de repede”, şi-a început ÎPS Andrei Andreicuţ slujba de Înviere de la Catedrala Mitropolitană din Cluj. Cei 5000 de clujeni prezenţi printre care şi Principele Nicolae au avut parte de o slujbă condimentată cu citate şi poezii din Lucian Blaga, Ion Agârbiceanu, Traian Dorz.
„În cimitirul central din Cluj aşteaptă învierea din morţi marele nostru romancier Ion Agârbiceanu. Cu puţin înainte de a se muta la Domnul a scris o carte cu un profund caracter nostalgic: „Din pragul marii treceri”. Şi zice el, meditând, că viaţa nici măcar nu e scurtă, ci-i numai o părere, aşa trece de repede. Nici nu ştii ce-i viaţa asta! Atâta ştii, că te bucuri şi te desfătezi de minunile din jurul tău, de firea întreagă.

SĂRBĂTORI ȘI TRADIȚII POPULARE: Ouăle de Paști


Ouăle roșii, alături de tradiționala pască, reprezintă elemente specifice Sfintei Sărbători de Paști, care nu pot lipsi de pe masa niciunui bun creștin.
Legendele creștine leagă simbolul ouălor roșii de patimile lui Iisus. Astfel, una dintre ipotezele care stă la originea acestei datini ar fi aceea conform căreia Maica Domnului, venind să-și vadă Fiul răstignit, a adus niște ouă într-un coș, pe care l-a așezat sub cruce, iar acestea s-au înroșit cu sângele Domnului. De asemenea, atunci când Iisus Hristos a fost bătut cu pietre, când acestea l-au atins, s-au  transformat în ouă roșii. Totodată, conform site-ului www.biserica.org, se povestește că, după ce Iisus a fost răstignit, fariseii au făcut un ospăț de bucurie, iar unul dintre ei ar fi spus: ''Când va învia cocoșul pe care-l mâncăm și ouăle fierte vor deveni roșii, atunci va învia și Iisus''. Și pe dată ouăle s-au făcut roșii, iar cocoșul a început să bată din aripi.

JOIA MARE, traditii si obiceiuri. Ziua in care cerurile se deschid si spiritele coboara printre cei vii


In Joia Mare, cea de-a patra zi din Saptamana Patimilor, in mai multe localitati din Dolj se intalnesc numeroase practici de pomenire a mortilor precum varsatul ritual al apei sau focurile mortilor, relateaza Agerpres.
 "Aflandu-ne in Saptamana Mare, sau Saptamana Patimilor, este firesc sa intalnim numeroase practici de pomenire a mortilor (aprinderea focurilor rituale, ofrandele alimentare si materiale aduse - colacul, oala, lumanarea), care se petrec in ziua de joi dinainte de Pasti (a saptea saptamana a Postului Mare), zi cunoscuta sub denumirea de Joia Mare, Joia Patimilor, Joia Neagra, Joia Verde, Mosii de Joimari, Joimarica). Se spune ca in noaptea de Joia mare se deschid mormintele, cerul, usile Raiului si ale Iadului, iar spiritele celor morti se intorc la casele lor spre a petrece Pastile printre cei vii.

Cursul „Zestrea strămoşească a Maramureşului” l-a avut invitat pe dr. Ioan Marchiş


Joi, 2 aprilie 2015 la cursul „Zestrea strămoşească a Maramureşului”, ajuns la numărul 8 a fost invitat maestrul Ioan Marchiş. În prima parte s-au prezentat câteva semne sacre maramureşene printre care şi Nodul Dacic. Sculptorul Ioan Marchiș clasifică Nodul Dacic în patru variante principale: „1. Nodul Sacru (centrul gol, sonor); 2. Nodul Dracului (cu fiecare element din compoziție diferit de celelalte și cu centrul plin); 3. Nodul Non-spațial (element plan sau în relief, deseori confundat cu simbolul soarelui); 4. Nodul Labirint”. Discursul Maestrului Ioan Marchiş a fost deosebit de captivant. Experienţa, priceperea de a mânui cuvintele i-a acaparat pe cursanţi.

The best bookmaker bet365

Free Premuim Templates by BIGTheme

Copyright © 2009-2021  StirileMM.ro