The Best bookmaker bet365 Bonus

 

Desești, satul cu o revistă proprie


Joi, 25 august, la Căminul cultural din Desești a fost lansat primul număr al revistei “Cronica satului Desești”, realizată la inițiativa și din fondurile proprii ale poetului și jurnalistului Gheorghe Pârja, respectiv ale părintelui paroh Ioan Ardelean. Evenimentul a fost precedat de o liturghie arhierească oficiată de Dr. Iustin Sigheteanul, arhiereu-vicar al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului, împreună cu un sobor de preoți.
Atât la serviciul religios, cât și la evenimentul cultural au luat parte întregul sat, mare parte dintre săteni fiind îmbrăcați în port popular, dar și mulți artiști și copii-învățăcei, membri ai Taberei Internaționale de Artă și Solidaritate aflată în plină desfășurare.

Festivalul de literatură "Vasile Lucaciu" Cicîrlău va avea o nouă ediţie la început de decembrie


În perioada 3¬-4 decembrie 2016, comuna Cicîrlău din judeţul Maramureş organizează a XX¬-a ediţie a Festivalului naţional de literatură "Vasile Lucaciu". Se acordă şapte premii, în valoare totală de 2.000 lei (500 lei, 2x300 lei, 2x250 lei, 2x200 lei). Tinerii scriitori care n¬-au debutat încă editorial sunt invitaţi să trimită în concurs 20 de poezii şi/sau 20 de pagini de proză (cu diacritice) la adresa de e¬mail: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea. , până la data limită de 31 octombrie 2016. De asemenea, o scurtă autobiografie literară şi datele de contact. Nu¬-i nevoie de fotografie şi nici de motto. Juriul este alcătuit din critici literari din Baia Mare, Bistriţa, Cluj-Napoca, Satu Mare şi Zalău. Câştigătorii vor fi invitaţi să participe la manifestările festivalului, cheltuielile de cazare şi masă fiind suportate de organizatori (Consiliul Local Cicîrlău, Consiliul Judeţean Maramureş şi Fundaţia culturală "Vasile Lucaciu"). Tel. 0262¬-277903, 0362-807891, 0730-¬930235, Nicolae Goja.

Povestea Coroanei de Oţel a României


Recent, coroana regală a revenit formal pe capul acvilei de aur de pe însemnele oficiale ale României. Aceasta a fost îndepărtată, alături de toate simbolurile regale, odată cu instaurarea regimului comunist.
Coroana regală a României are o poveste aparte, legată chiar de Războiul de Independenţă (1877-1878). În urma bătăliei de la Griviţa din august 1877, armata română, condusă de domnitorul Carol de Hohenzollern, a învins forţele otomane, scrie istoricul Mihaela Simina pe site-ul RFI.
Prada de război capturată de ostaşii români conţinea şi trei tunuri otomane de oţel. La dorinţa viitorului rege Carol I, unul din aceste tunuri a devenit materie primă pentru făurirea coroanei regale.

Românul iubit şi respectat de unguri


La 21 august 1456 a încetat din viaţă Iancu de Hunedoara, în tabăra de la Zemun, de lângă Belgrad (este înmormântat la Alba Iulia, în Catedrala Sf. Mihail)
Ioan de Hunedoara, mult mai cunoscut ca Iancu de Hunedoara, alternativ Ioan (Ion) Huniade sau Ioan Corvin(n. 1407 - d. 11 august 1456, Zemun) a fost o personalitate dominantă a istoriei româneşti din veacul al XV-lea.
S-a născut în jurul anului 1407 (mult timp s-a crezut că s-a născut în 1387, din cauza unei interpretări greşite a unor surse). Tatăl său, Voicu, şi fraţii lui, Mogoş şi Radu, au fost ostaşi în slujba regelui maghiar Sigismund de Luxemburg.

Mi se întâmplă mereu minuni!


Adeseori am premoniții legate de cele ce urmează să mi se întâmple într-un viitor apropiat sau mai îndepartat. Întâmplarea este declanșată de un vis, o imagine, o întâlnire reală sau virtuală, un anunț, o știre…
Acum trei ani am primit pe email de la o persoană cunoscută pe un forum creștin ortodox o icoană -Maica Domnului cu pruncul Iisus. În imagine era și o bisericuță din lemn veche, frumoasă ca o bijuterie. Pe iarbă  două prosoape cusute cu motive naționale. Pe unul dintre ele stătea un înger. Anul următor într-un vis mi-a apărut acel loc din imagine: biserica din lemn, crucea din fața ei cu Mântuitorul răstignit, iarba verde,  și eu în fața bisericii mirându-mă de ușa de la intrare foarte mică, sub formă de gaură de cheie.

Împăratul Franz Joseph, ultimul mare principe al Transilvaniei


La 18 august 1830 s-a născut viitorul împărat al Austriei Franz Joseph (d.1916)

Franz Joseph al Austriei (în română Francisc Iosif I, în germană Franz Josef I, în maghiară Ferenc József I, în cehă František Josef I, în croată Franjo Josip I, în italiană Francesco Giuseppe I), (n. 18 august 1830, Viena - d. 21 noiembrie 1916, Viena) a fost un împărat al Austriei din Casa de Habsburg, rege al Ungariei şi Boemiei, rege al Croaţiei, mare duce al Bucovinei, mare principe de Transilvania, marchiz de Moravia, mare voievod al Voievodatului Serbia etc. din 1848 până în 1916.

Dacă citeşti zilnic, trăieşti mai mult! S-a dovedit ştiinţific


Un studiu numit "Un capitol pe zi: Asocierea cititului de cărţi cu longevitatea", realizat pe un eşantion de peste 3.500 de persoane, dezvăluie că oamenii care citesc cărţi, cel puţin 30 de minute în fiecare zi, trăiesc mai mult decât cei care nu citesc deloc.
Potrivit The Guardian, studiul, publicat în revista "Ştiinţe Sociale & Medicină", a analizat modelele de citire a 3.635 de persoane, cu vârsta de cel puţin 50 de ani. În medie, cititorii de cărţi trăiesc cu aproape doi ani mai mult decât persoanele care nu citesc.
Respondenţii au fost împărţiţi în 3 categorii: cei care citesc 3,5 ore sau mai mult pe săptămână, cei care citesc până în 3,5 ore pe săptămână şi cei care nu citesc deloc, fiind luaţi în considerare factori precum sex, rasă şi educaţie.

Satulung – o istorie a unui loc plin de istorie


Ioan Romeo Roşiianu, prefaţă la volumul „Pagini monografice Satulung”


Într-o lume din ce în ce mai improprie visului, o lume a indiferenţei, în care creatorii de limbă şi neam sunt sfidaţi de mai marii zilei, timpul istoriei şi al realităţii curge invers în Satulung, o localitate în care administraţia locală a înţeles ceea ce mintea altora nu poate pătrunde, anume faptul că un loc se sfinţeşte şi nemureşte prin cultură, prin artişti.
Ei bine, în Satulung primarul Vasile Mureşan Bujorel a înţeles mesajul biblic, că omul nu trăieşte numai cu pâine.
El şi consilierii aleşi au înţeles că pe lângă fireştile masive investiţii în reţelele de canalizare şi apă, în drumuri, în dezvoltarea unui cartier pentru tineri, în modernizarea şcolilor, sunt imperios necesare investiţiile directe şi indirecte în cultură.

Personajul inutil - o invenţie brebaniană


Pentru a redeştepta conştiinţa de sine a marilor personaje, Nicolae Breban inventează personajul inutil. Nu e un partener egal, „este o apariţie măruntă, secundară”, pe care nimeni nu-l prea ia în serios şi care „intersectează agasant viaţa personajelor” de prim rang, incomodându-le cu prezenţa lui insignifiantă, dar persistentă, iritându-i pe toţi, „în special pe personajul pe care îl paralizează’’(1).
Personajul inutil dispare brusc, dintr-un motiv sau altul, din proximitatea eroului, rolul lui conturându-se, „lipsa lui simţind-se aproape fizic”. Absenţa lui vine să ajute personajul principal să îşi descopere, prin absenţa lui, unele laturi semnificative ale propriei personalităţi, ignorate până atunci, lăsând impresia că el este Destinul său.

Făt Frumos, Prinţesa şi pâinea cu rouă, basmele ilustrate din România sunt apreciate în presa britanică


Ilustratorii români de basme,poveşti şi legende româneşti sunt lăudaţi în The Guardian pentru că au desenat pe Sfânta Vineri şi Sfânta Miercuri, pe Capra cu trei iezi, pe băieţelul care mănâncă pâine cu rouă,dar şi pe Nastratin Hogea, năzdrăvanul.
Ladies and Gents, britanicii despre basmele noastre:

Prima ilustatoare aleasă de jurnaliştii de la The Guardian este Irina Dobrescu. A desenat Povestea Porcului. O ştiţi? E scrisă de Ion Creangă.

O babă şi-un moşneag erau tare necăjiţi şi singuri, căci nu avuseseră flăcăi. Baba hălăduie prin pădure şi adoptă prima lighioană care-i iese în cale. Era porcul. Bineînţeles, porcul era fermecat, în pielea porcului era Făt Frumos, învestit cu puteri magice.

The best bookmaker bet365

Free Premuim Templates by BIGTheme

Copyright © 2009-2021  StirileMM.ro