Raport activitate 2014 - trim. I 2015/Salubrizare UAT-uri 2015

Detalii

Categorie: Administratie

Publicat: Sâmbătă, 30 Mai 2015 07:36

Scris de IP

Accesări: 1183

I. Atribuţii ale Gǎrzii Naţionale de Mediu (GNM)[1]:

• elaboreazǎ, promoveazǎ şi reactualizeazǎ periodic, împreunǎ cu autoritatea publicǎ centralǎ pentru protecţia mediului, dupǎ caz, reglementǎri, ghiduri şi norme tehnice privind activitatea de control şi inspecţie;
• elaboreazǎ planul anual de activitǎţi, prin stabilirea obiectivelor, sarcinilor şi modalitǎţilor concrete de acţiune;
• constatǎ faptele ce constituie contravenţii şi aplicǎ sancţiunile în domeniul protecţiei mediului, sesizeazǎ organele de urmǎrire penalǎ competente şi colaboreazǎ cu acestea la constatarea faptelor care, potrivit legislaţiei de mediu, constituie infracţiuni;
• participǎ în mod direct la acţiuni de prevenire şi combatere a faptelor de naturǎ infracţionalǎ în domeniul sǎu de activitate, împreunǎ cu organele competente, prin personalul împuternicit în acest sens, în baza protocoalelor de colaborare încheiate;
• controleazǎ respectarea cerinţelor legale în emiterea actelor de reglementare, avize, acorduri, autorizaţii de mediu/autorizaţii integrate de mediu, şi are acces la întreaga documentaţie care a stat la baza emiterii acestora, la solicitarea conducǎtorului autoritǎţii publice centrale pentru protecţia mediului;
• propune organului emitent suspendarea şi/sau anularea acordului/avizului/autorizaţiei/

             autorizaţiei integrate de mediu, dupǎ caz, emis/emisǎ cu nerespectarea prevederilor legale;

• îndeplineşte un rol activ în cadrul reţelelor de inspecţie europene şi internaţionale, coopereazǎ cu celelalte autoritǎţi şi organisme internaţionale şi participǎ la proiecte şi programe derulate în domeniul protecţiei mediului;
• verificǎ depunerea de cǎtre persoanele fizice şi juridice la Administraţia Fondului pentru Mediu a declaraţiilor privind obligaţiile la Fondul pentru mediu;
• verificǎ sesizǎrile cu privire la încǎlcarea actelor normative în domeniu;
• controleazǎ aplicarea reglementarilor privind comercializarea şi/sau utilizarea îngrǎşǎmintelor chimice şi a produselor de protecţie a plantelor, pentru evitarea poluǎrii mediului de cǎtre acestea;
• verificǎ la deţinǎtorii cu orice titlu/administratorii de terenuri îndeplinirea obligaţiilor stabilite de legislaţia în vigoare privind întreţinerea perdelelor forestiere şi a aliniamentelor de protecţie, spaţiilor verzi, parcurilor şi a gardurilor vii şi aplicǎ sancţiunile corespunzǎtoare;
• controleazǎ investiţiile care necesitǎ aviz/acord de mediu în toate fazele de execuţie, având acces la întreaga documentaţie care a stat la baza emiterii avizului/acordului de mediu, monitorizându-le pânǎ la definitivarea acestora, inclusiv lucrǎrile cu impact asupra zonelor de habitat natural, de conservare a ecosistemelor, a florei, faunei sǎlbatice şi acvaculturii;
• controleazǎ respectarea prevederilor legale privind gestionarea, depozitarea şi valorificarea deşeurilor provenite în urma activitǎţii de creştere şi îngrǎşare a animalelor şi pǎsǎrilor, de prelucrare şi industrializare a produselor animaliere şi cerealiere, precum şi activitatea de neutralizare a deşeurilor de origine animalierǎ;
• controleazǎ mǎsurile luate de operatorii economici privind prevenirea poluǎrilor accidentale;
• constatǎ prejudiciul asupra mediului, eventualele ameninţǎri iminente cu un astfel de prejudiciu şi identificǎ operatorul responsabil;
• solicitǎ date şi documente persoanelor angajate în unitatea controlatǎ, care prin natura atribuţiilor au tangenţǎ cu obiectul controlului, din care sǎ rezulte modul de respectare a normelor legale în vigoare;
• stabileşte mǎsuri şi termene, în conformitate cu dispoziţiile legale, obligatorii pentru unitǎţile controlate, în vederea înlǎturǎrii deficienţelor constatate, şi urmǎreşte modul în care aceste mǎsuri şi termene au fost îndeplinite sau respectate;
• propune/participǎ la elaborarea de proiecte de acte normative în domeniul protecţiei mediului;
• rǎspunde la solicitarea expresǎ de instruire a personalului de specialitate al administraţiei publice centrale şi locale în domeniul sǎu de competenţǎ, colaboreazǎ cu instituţiile de specialitate în activitǎţile de pregǎtire a specialiştilor în domeniul protecţiei mediului;
• participǎ la schimbul rapid de informaţii cu instituţiile şi organele competente, naţionale şi internaţionale, privind produsele, substanţele, tehnologiile care reprezintǎ risc pentru sǎnǎtatea şi securitatea cetǎţenilor si a mediului;
• fundamenteazǎ şi propune în proiectul de buget resursele financiare necesare în vederea realizǎrii politicilor în domeniul sǎu de competenţǎ;
• efectueazǎ controale tematice dispuse de conducerea GNM;
• organizeazǎ acţiuni de promovare cǎtre populaţie a legislaţiei de mediu din domeniul sǎu de activitate;
• îndeplineşte orice alte atribuţii de inspecţie şi control prevǎzute de lege şi aplicǎ mǎsurile corespunzatoare.

GNM are urmǎtoarele atribuţii specifice:

      A.În domeniul controlului poluǎrii:

• controleazǎ activitǎţile cu impact asupra mediului şi aplicǎ, dupa caz, sancţiuni contravenţionale persoanelor fizice sau juridice care le desfǎşoarǎ;
• controleazǎ modul în care sunt respectate prevederile actelor de reglementare privind protecţia mediului şi verificǎ mǎsurile stabilite prin programele de conformare sau planurile de acţiuni pentru activitǎţile economico-sociale;
• exercitǎ controlul activitǎţilor care prezintǎ pericole de accidente majore şi/sau impact semnificativ transfleitalier asupra mediului, în vederea prevenirii şi limitǎrii riscurilor de poluare, împreunǎ cu organele competente, dupǎ caz, şi ia mǎsurile corespunzǎtoare, potrivit legii;
• participǎ la stabilirea cauzelor poluǎrii asupra factorilor de mediu şi aplicǎ sancţiunile prevǎzute de lege, inclusiv încetarea şi/sau suspendarea unor activitǎţi pe perioade determinate de timp, în cazul în care este pusǎ în pericol sǎnǎtatea populaţiei sau în cazul în care se constatǎ depǎşirea concentraţiilor poluanţilor peste limitele admise de legislaţia in vigoare;
• controleazǎ realizarea importului, exportului şi tranzitului de deseuri, în conformitate cu prevederile legislaţiei specifice în vigoare referitoare la transportul peste fleitierǎ al deşeurilor şi cu cele ale convenţiilor internaţionale din acest domeniu, la care România este parte;
• controleazǎ realizarea importului, exportului şi tranzitului de substanţe şi preparate periculoase, în conformitate cu prevederile legislaţiei specifice în vigoare şi cu cele ale convenţiilor internaţionale din acest domeniu, la care România este parte;
• controleazǎ pe întreg teritoriul ţǎrii respectarea de cǎtre persoanele juridice sau fizice a legilor şi reglementǎrilor în vigoare din domeniul gospodǎririi calitative şi cantitative a apelor;
• controleazǎ modul în care lucrǎrile construite sau în curs de execuţie pe ape sau având legǎturǎ cu apele sunt realizate, exploatate şi întreţinute, în conformitate cu prevederile avizelor şi autorizaţiilor de gospodǎrire a apelor şi ale celorlalte reglementǎri din domeniul apelor;
• controleazǎ respectarea dispoziţiilor legale în activitatea de exploatare a materialelor din albiile minore şi majore ale cursurilor de apǎ;
• controleazǎ operatorii economici sau persoanele fizice în ceea ce priveşte folosirea, transportul, manipularea sau depozitarea de materiale ori de substanţe de orice fel, antrenabile în apele de suprafaţǎ sau subterane;
• controleazǎ modul în care utilizatorii de apǎ îşi îndeplinesc obligaţiile legale privind modificarea tehnologiilor de fabricare, în vederea reducerii consumului de apǎ şi a volumului de ape uzate, micşorǎrii nocivitǎţii acestora şi recuperǎrii substanţelor utile pe care le conţin;
• controleazǎ modul de funcţionare a staţiilor de epurare şi respectarea condiţiilor de calitate a apelor uzate evacuate în emisare, potrivit reglementǎrilor în vigoare;
• dispune, în condiţiile prevǎzute de lege, încetarea activitǎţii unitǎţilor sau instalaţiilor, în caz de poluare a factorilor de mediu şi/sau în cazul producerii de disconfort populaţiei.

      B.În domeniul substanţelor şi preparatelor periculoase:

• solicitǎ şi primeşte informaţii despre proprietǎţile substanţelor sau ale preparatelor periculoase, inclusiv despre compoziţia chimicǎ a acestora;
• monitorizeazǎ producatorii, importatorii şi distribuitorii de substanţe şi preparate periculoase;
• efectueazǎ controlul desfǎşurǎrii operaţiunilor cu substanţele care sunt folosite în mod frecvent la fabricarea ilicitǎ a drogurilor - precursori din categoria III;
• efectueazǎ controlul respectǎrii cerinţelor speciale în vederea comercializǎrii substanţelor ca atare, în preparat sau în articol;
• constatǎ şi sancţioneazǎ încǎlcarea prevederilor reglementǎrilor în domeniul substanţelor şi al preparatelor periculoase şi stabileşte mǎsurile de remediere şi termenele pentru îndeplinirea acestora;
• verificǎ respectarea obligaţiei de înregistrare a substanţelor ca atare sau în compoziţia preparatelor şi de notificare a substanţelor aflate în compoziţia articolelor, precum şi de preînregistrare a substanţelor care beneficiazǎ de un regim tranzitoriu;
• verificǎ conformitatea fişelor cu date de securitate;
• verificǎ respectarea obligaţiilor utilizatorilor din aval de a comunica informaţii referitoare la utilizarea specialǎ a unei substanţe deja înregistrate de un operator din amontele lanţului de aprovizionare;
• verificǎ respectarea condiţiilor specifice prevǎzute în autorizaţiile eliberate de Agenţia Europeanǎ pentru Produse Chimice pentru substanţele incluse în anexa XIV la Regulamentul (CE) nr. 1.907/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice (REACH), de înfiinţare a Agenţiei Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 1.488/94 al Comisiei, precum şi a Directivei 76/769/CEE a Consiliului şi a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE şi 2000/21/CE ale Comisiei;
• verificǎ respectarea prevederilor privind restricţiile la producerea, introducerea pe piaţǎ şi utilizarea anumitor substanţe periculoase ca atare, în compoziţia unor preparate sau articole;
• verificǎ respectarea prevederilor privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor periculoase;
• verificǎ respectarea obligaţiilor referitoare la comunicarea informaţiilor necesare elaborǎrii inventarului clasificǎrii şi etichetǎrii;
• verificǎ respectarea prevederilor privind limitarea emisiilor de compuşi organici volatili datorate utilizǎrii solvenţilor organici în anumite vopsele, lacuri şi în produsele de refinisare a suprafeţelor vehiculelor;
• verificǎ respectarea prevederilor privind limitarea utilizǎrii anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electleiice;
• verificǎ transmiterea de cǎtre operatorii economici a datelor şi informaţiilor privind evaluarea şi controlul riscurilor prezentate de substanţele existente;
• controleazǎ existenţa şi respectarea limitei de gudlei şi monoxid de carbon, înscrisǎ pe ambalajul produselor din tutun, conform legislaţiei în domeniu;
• controleazǎ respectarea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 648/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 31 martie 2004 privind detergenţii;
• controleazǎ respectarea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 304/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 28 ianuarie 2003 privind exportul şi importul de produse chimice periculoase;
• controleazǎ respectarea prevederilor legislaţiei specifice privind substanţele care epuizeazǎ stratul de ozon;
• verificǎ respectarea prevederilor legale referitoare la aplicarea principiilor de bunǎ practicǎ de laborator.

      C. În domeniul controlului biodiversitatii si al ariilor naturale protejate:

• verificǎ respectarea regimului de administrare a reţelei naţionale de arii naturale protejate, precum şi a prevederilor din regulamentele şi planurile de management ale acestora;
• controleaza respectarea prevederilor legislaţiei specifice privind ariile naturale protejate, parcurile şi rezervaţiile naturale, organizând acţiuni comune împreunǎ cu reprezentanţii acestora în vederea protejǎrii habitatelor naturale;
• controleazǎ modul de respectare a legislaţiei privind ariile naturale protejate, siturile Natura 2000, conservarea habitatelor naturale, a florei, faunei sǎlbatice şi acvaculturii;
• asigurǎ controlul şi inspecţia activitǎţilor care implicǎ organisme vii modificate genetic, obţinute prin tehnicile biotehnologiei moderne, respectiv: utilizarea în condiţii de izolare a microorganismelor modificate genetic, introducerea deliberatǎ în mediu şi pe piaţǎ a organismelor vii modificate genetic, importul şi exportul organismelor vii/microorganismelor modificate genetic, precum şi activitǎţile de testare, cultivare, comercializare, transport, import-export, depozitare de plante superioare modificate genetic;
• controleazǎ autorizaţiile şi modul de desfǎşurare a activitǎţii de pescuit şi de protecţie a fondului piscicol din apele naturale, ce aparţin domeniului public;
• verificǎ respectarea de cǎtre cultivatorii de plante superioare modificate genetic a prevederilor din autorizaţiile obţinute şi a cerinţelor legale privind înregistrarea activitǎţilor la direcţiile agricole, trasabilitatea şi etichetarea organismelor modificate genetic;
• controleazǎ respectarea reglementarilor privind importul/exportul de plante şi animale din flora şi fauna sǎlbaticǎ;
• controleazǎ respectarea mǎsurilor de conservare, cu scopul menţinerii sau refacerii ecologice a suprafeţelor terestre şi acvatice aflate într-o arie naturalǎ protejatǎ;
• controleazǎ activitǎţile de recoltare, capturare şi/sau de achiziţie şi comercializare pe piaţa internǎ a plantelor şi animalelor din flora şi fauna sǎlbaticǎ, terestrǎ şi acvaticǎ, sau a unor pǎrţi ori produse ale acestora, în stare vie, proaspatǎ ori semiprelucratǎ;
• controleazǎ legalitatea deţinerii în captivitate a animalelor sǎlbatice de cǎtre persoane fizice sau juridice, precum şi condiţiile de viaţǎ asigurate acestora;
• controleazǎ modul de valorificare a resurselor biologice de florǎ şi faunǎ sǎlbaticǎ, a fondului piscicol din apele naturale şi a animalelor sǎlbatice de interes vânǎtoresc;
• controleazǎ respectarea mǎsurilor de prevenire şi combatere a unor acţiuni de distrugere a habitatelor naturale, prin arderea miriştilor, stufului sau vegetaţiei forestiere, prin desecǎri sau devieri ale cursurilor de apǎ ori activitǎţi de turism necontrolat şi neorganizat, acţiuni care au ca efect distrugerea condiţiilor de conservare a florei şi faunei sǎlbatice;
• controleazǎ respectarea prevederilor legale privind gestionarea, depozitarea şi valorificarea deşeurilor provenite din prelucrarea materialului lemnos;
• controleazǎ respectarea mǎsurilor de menţinere şi ameliorare a fondului peisagistic natural şi antropic, în elaborarea planurilor de urbanism şi amenajare a teritoriului;
• exercitǎ controlul privind modul de administrare a substantelor toxice daunatoare florei, faunei şi sectorului piscicol, precum şi modul de recoltare a plantelor din sectorul agricol;
• colaboreazǎ, în baza protocoalelor încheiate cu autoritǎţile din domeniu, la acţiunile de verificare a stǎrii de fapt a vegetaţiei şi faunei sǎlbatice de interes naţional;
• controleazǎ respectarea obligaţiilor ce le revin proprietarilor şi detinatorilor de terenuri, cu/sau fǎrǎ titlu, de a proteja flora şi fauna sǎlbaticǎ existente pe acestea, in scopul menţinerii echilibrului ecologic şi conservarii biodiversitǎţii;
• menţine legǎtura permanent cu fundaţiile care au ca obiect de activitate ocrotirea florei şi faunei sǎlbatice.

Motivul prezentǎrii acestor atribuţii este dat de poziţionarea GNM (deci şi a Comisariatului Judeţean - CJ MM) ca un important vector al relaţiei de informare şi comunicare cu mijloacele massmedia, dar şi cu publicul, pe problematica de mediu. Urmare a unui mix de motive, subiective şi obiective, percepţia societǎţii civile despre activitatea GNM este puţin distorsionatǎ. Suntem percepuţi, de cele mai multe ori, drept instituţia ce rǎspunde de tot ce este în relaţie cu disconfortul comunitar şi personal, fiind acuzaţi cǎ nu ne facem datoria în probleme a cǎror rezolvare ţine de alte înstituţii, fiindu-ne cerute intervenţii ce nu intrǎ în limita noastrǎ de competenţe.

Ca sǎ exemplificǎm, doresc sǎ amintesc aici cǎ majoritatea problemelor în legǎturǎ cu „mediul” sunt percepute ca având legǎturǎ cu GNM, respectiv CJ MM, ce sunt adevǎrate numai parţial şi menirea noastrǎ este de a face cunoscute extrem de clar nivelul şi limitǎrile competenţelor legale ale comisarului de mediu, fǎrǎ a ne disculpa sau a culpabiliza alte instituţii, ci încercând a le implica activ în transmiterea informaţiilor cǎtre public. Trebuie sǎ luptǎm împotriva clişeelor de genul:

-          Garda rǎspunde de curǎţenia localitǎţilor;

-          Garda rǎspunde de defrişǎrile ilegale;

-          Garda dǎ autorizaţii de mediu, etc.

Aceste afirmaţii pot conduce, în final, la decredibilizarea instituţiei noastre, cu efecte uşor de anticipat, iar promovarea unei instituţii duce şi la „efectul bumerang”, respectiv ce conteazǎ este percepţia în conştiinţa colectivǎ a rolului şi modalitǎţii de acţiune ale acesteia. Tot ce ţine în continuare de acel domeniu se va raporta în viitor exclusiv la acea imagine creatǎ, pânǎ la culpabilizarea instituţiei prin acţiuni considerate ca fiind inexistente sau ineficiente, într-un domeniu în care, de fapt, GNM NU are nici o responsabilitate. Rugǎm a înţelege corect demersul nostru, în condiţiile în care jurnalismul de mediu din România este încǎ în formare, raportarea imediatǎ a ei la GNM şi, prin extensie, la CJ MM, este de înţeles, chiar dacǎ nu este de dorit sau acceptat. Situaţia aceasta, sensibilǎ şi parţial controversatǎ, trebuie tratatǎ cu profesionalism, rolul nostru fiind de a apǎra imaginea instituţiei, fǎrǎ a lǎsa impresia cǎ fugim sau pasǎm altora responsabilitǎţile.

Suntem hotǎrâţi a repeta continuu, cu orice prilej, aceste atribuţii, mai ales zonele în care avem atribuţii directe, pentru a evita „inundarea” instituţiei cu sesizǎri ale cetǎţenilor, ce nu sunt de blamat, dar care NU cunosc şi NU sunt îndrumaţi corect cǎtre cine exact sǎ se adreseze cu nemulţumirile lor. Trebuie sǎ acţionǎm, de multe ori fǎrǎ ştiinţa altor entitǎţi, ca agenţi de informare şi de calmare a unor comunitǎţi exasperate de disconfort locativ, ce NU intrǎ în sfera noastrǎ de activitate, iar redirecţionǎrile sesizǎrilor celor ce insistǎ sǎ se adreseze nouǎ şi NU celor ce au atribuţii în domeniu pot sǎ ocupe o parte însemnatǎ din timpul unor comisari, fǎrǎ a menţiona utilizarea excesivǎ a unor resurse (poştǎ, fax, etc.). Încǎ nu am învǎţat cǎ aleşii locali sunt primii ce cunosc şi trebuie sǎ rǎspundǎ alegǎtorilor pentru problemele ce-i nemulţumesc, iar în caz cǎ rezolvarea lor le depǎşesc posibilitǎţile (ce sunt limitate, recunoaştem anticipat şi aprioric), sǎ-i îndrume exact cǎtre instituţiile ce POT şi TREBUIE sǎ le rezolve.

II. Sintezǎ Raport activitate 2014/Trim. I 2015

Pe parcursul anului 2014, Comisariatul Judeţean Maramureş al Gărzii Naţionale de Mediu, prin cei 13 comisari şi-a desfăşurat activitatea în conformitate cu prevederile HG nr.112/2009 privind organizarea şi funcţionarea Gǎrzii Naţionale de Mediu, modificat prin prevederile HG 1005/2012 şi HG 170/2015, prin acţiuni de control, după cum urmează:

Au fost efectuate un număr de 1015acţiuni de control, din care:

-          439de acţiuni de control au fost inspecţii planificate la obiectivele cuprinse în planul de inspecţie;

-          576de actiuni de control neplanificate.

Acţiunile de control planificate cuprind:

-          208 acţinuni de control în domeniul controlului poluǎrii;

-          231acţiuni de control în domeniul controlului biodiversitǎţii, biosecuritǎţii şi ariilor protejate

Acţiunile de control neplanificate au fost efectuate după cum urmează:

-            15 inspecţii pentru respectarea condiţiilor impuse în actele de reglementare pentru proiecte şi activităţi noi;

-            80  inspecţii în urma autosesizării comisariatului;

-            24 inspectii pentru identificarea obiectivelor noi;

-            98 inspecţii pentru soluţionarea sesizărilor;

-          281inspecţii dispuse de Comisariatul General al Garzii Nationale de Mediu;

-              0 inspectii pentru reglementare;

-            27 inspectii pentru verificarea de mǎsuri;

-            48 inspecţii cu alte autorităţi.

În primul trimestru al anului curent, cu aceiaşi oameni şi dotare tehnicǎ,  Comisariatul Judeţean Maramureş al Gărzii Naţionale de Mediu şi-a desfăşurat activitatea în conformitate cu prevederile HG nr.112/2009 privind organizarea şi funcţionarea Gǎrzii Naţionale de Mediu, modificat prin prevederile HG 1005/2012 şi HG 170/2015, prin acţiuni de control, după cum urmează:

Au fost efectuate un număr de 325acţiuni de control, din care:

-            85 de acţiuni de control au fost inspecţii planificate la obiectivele cuprinse în planul de inspecţie;

-          240de actiuni de control neplanificate.

Acţiunile de control planificate cuprind:

-           61 acţinuni de control în domeniul controlului poluǎrii;

-           24acţiuni de control în domeniul controlului biodiversitǎţii, biosecuritǎţii şi ariilor protejate

Acţiunile de control neplanificate au fost efectuate după cum urmează:

-            8 inspecţii pentru respectarea condiţiilor impuse în actele de reglementare pentru proiecte şi activităţi noi;

-           57  inspecţii în urma autosesizării comisariatului;

-           23inspectii pentru identificarea obiectivelor noi;

-          12 inspecţii pentru soluţionarea sesizărilor;

-           1inspecţie pentru soluţionarea unor accidente sau incidente cu impact asupra mediului;

-          75inspecţii dispuse de CG a GNM/MMSC;

-            0 inspectii pentru reglementare;

-          16 inspectii pentru verificarea de mǎsuri;

-           48 inspecţii cu alte autorităţi.

Sancţiuni aplicate

În anul 2014 s-au aplicat un număr de 42sancţiuni contravenţionale, din care:

-          32 amenzi contravenţionale în valoare totală de 304,5 mii lei;

-          10 avertismente.

S-au dispus 3 suspendǎri de activitate şi s-a transmis la APM Maramureş 1 propunere de suspendare a actului de reglementare.

Exemple de amenzi contravenţionale

1. CNMPN REMIN SA – 50 mii lei , pentru neanuntarea evenimentului privind deversarea necontrolata in raul Săsar a apelor de mina acumulate in tunelul Baia Sprie - Cavnic,
2. PIATRA ŞI NISIP SRL – 50 mii lei, pentru nerespectarea conditiilor impuse in autorizatia de mediu.
3. VITAL SA – Statia de eurare Baia Mare - 50 mii lei, pentru nerespectarea conditiilor impuse in autorizatia de mediu.
4. SOFA WORKS SRL – 15 miii lei, pentru neluarea măsurilor corespunzătoare pentru evitarea emisiilor fugitive de pulberi,
5. BAVNA FER SRL – 10 miii lei, pentru nerespectarea prevederilor privind transportul deseurilor
6. MOBI LUX TEAM SRL – 8 mii lei, pentru nerespectarea prevederilor privind protectia apelor de munte in desfasurarea activitatii de exploatare forestieră.

În primul trimestru al anului curent s-au aplicat un număr de 17sancţiuni contravenţionale, din care:

-          17 amenzi contravenţionale în valoare totală de 83 mii lei;

-            0avertismente.

S-a dispus 0 suspendare de activitate.

Exemple de amenzi contravenţionale

1. SAAROM TEH SRL – 40 mii lei, pentru eliminarea deşeurilor rezultate din ctivitatea de construcţii, în afara condiţiilor autorizate în acest sens;
2. GONTARU MARIAN PFA – 10 mii lei, pentru activitǎţi de dezmembrare auto, fǎrǎ solicitarea şi obţinerea autorizaţiei de mediu.

Controale tematice – anul 2014

1. Control tematic vânătoare – privind verificarea obligaţiilor cu privire la efectuarea vânătorii la speciile strict protejate şi a declaraţiilor la fondul pentru mediu. Au fost verificate 13 asociaţii de vânătoare, nu s-au aplicat sancţiuni.
2. Control tematic exploatǎri forestiere – au fost verificati 29 agenţi economici şi 1 Ocol Silvic privat. S-a aplicat 1 amendǎ în valoare de 6 mii lei, 4 avertismente şi s-au dispus 2 suspendǎri de activitate.
3. Control tematic antibraconaj piscicol – s-au efectuat 9 acţiuni de inspecţie. Nu s-au aplicat sancţiuni.
4. Control tematic privind verificarea realizării obligaţiilor de mediu privind închiderea şi urmǎrirea post închidere de cǎtre operatorii economici a depozitelor neconforme clasa „b” din zona urbanǎ, care au sistat activitatea conform calendarului prevǎzut în anexa nr. 5 la HG nr. 349/2005 (2004-2014), precum şi cele din zona ruralǎ, care au fost reglementate cu aviz de închidere. Au fost verificate depozitele Seini, Rohia, Vişeu de Sus şi Borsa. Nu s-au aplicat sancţiuni.
5. Control tematic privind legalitatea în domeniul acvaculturii şi pisciculturii - s-au efectuat 8 acţiuni de inspecţie. Nu s-au aplicat sancţiuni.
6. Control tematic balastiere – s-au efectuat 35 acţiuni de inspecţie. Nu s-au aplicat sancţiuni.
7. Control tematic activitǎţi în arii protejate - s-au efectuat 30 acţiuni de inspecţie. Nu s-au aplicat sancţiuni.
8. Control tematic privind transferul de deşeuri conform Regulamentului 1013/2006 la expeditori şi destinatari - s-au efectuat 2 acţiuni de inspecţie. Nu s-au aplicat sancţiuni.

Controale dispuse de CG – GNM – anul 2014

1. Control referitor la respectarea prevederilor HG nr. 170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate de cǎtre operatorii economici (persoane fizice şi juridice) care deţin sau comercializeaza anvelope uzate destinate reutilizǎrii. Au fost efectuate 25 de acţiuni de inspecţie, nu s-au aplicat sancţiuni.
2. Control privind verificarea agenţilor economici care desfǎşoarǎ activitǎţi de colectare şi transport deşeuri periculoase, rezultate din activitǎţi medicale. Au fost verificaţi 2 agenţi economici, nu s-au constatat neconformitǎţi.
3. Control privind verificarea respectǎrii condiţiilor de autorizare ale opeatorilor economici care desfǎşoarǎ activitǎţi de colectare, dezmembrare şi tratare a vehiculelor scoase din uz. Au fost verificaţi 15 operatori economici, nu s-au constatat neconformitǎţi.
4. Control privind verificarea stǎrii de salubritate a localitǎţilor, cursurilor de apǎ şi cǎilor de comunicaţii. Au fost efectuate 76 acţiuni de control. S-au aplicat 6 sancţiuni cf. Legii 211/2011 din care 4 avertismente si 2 amenzi contravenţionale în valoare totalǎ de 20 mii lei. S-au mai aplicat 8 amenzi contravenţionale în valoare totalǎ de 11,5 mii lei pentru nerespectarea obligaţiilor la Fondul pentru Mediu.
5. Control privind verificarea îndeplinirii cerinţelor legale de închidere a obiectivelor miniere metalifere, precum şi întocmirea Fişei perimetrelor miniere. Au fost efectuate 20 de actţuni de verificare şi s-au întocmit fişele în baza datelor transmise de CNMPN REMIN SA şi COMVERSMIN SA.
6. Control privind verificarea producǎtorilor de echipamente electrice şi electleiice care opteazǎ pentru organizarea individualǎ a colectǎrii, valorificǎrii şi reciclǎrii deşeurilor de echipamente electrice şi electleiice, în vederea verificǎrii respectǎrii prevederilor HG nr. 1037/2010. Au fost verificaţi 13 operatori economici, nu s-au aplicat sancţiuni.
7. Control privind verificarea agenţilor economici care desfăşosrǎ activitati de recoltare, achizitie/comercializare a plantelor din flora sălbatică si a fructelor de pădure - s-au efectuat 8 actiuni de inspectie. Nu s-au aplicat sanctiuni.
8. Control privind verificarea agentilor economici care desfaşoarǎ activitǎţi de colectare, transport, stocare temporarǎ, tratare şi eliminare finală a deşeurilor periculoase - s-au efectuat 17 acţiuni de inspecţie. Nu     s-au aplicat sancţiuni.
9. Control privind modul de îndeplinire a atribuţiilor şi responsabilităţilor administraţiilor publice locale prevǎzute de actele normative din domeniul protecţiei mediului - s-au efectuat 39 acţiuni de inspecţie. Nu s-au aplicat sancţiuni

Controale dispuse de CG – GNM – trim I 2015: 3

1. Control referitor la respectarea prevederilor legale privind activitǎţile de colectare/stocare temporarǎ/ tratare/valorificare/elimirare finalǎ a deşeurilor periculoase. Au fost efectuate 9 acţiuni de inspecţie, nu s-au aplicat sancţiuni.
2. Control privind verificarea agenţilor economici care desfǎşoarǎ activitǎţi de introducere pe piatǎ a lemnului şi produselor de lemn, privind respectarea art. 4 şi 6 din Regulamentul (UE) nr. 995/2010..Au fost efectuate 3 acţiuni de inspecţie, nu s-au constatat neconformitǎţi.
3. Controlul privind activitatea de salubrizare a uat-urilor din judeţul Maramureş. Sinteza acestuia este prezentatǎ mai jos.

Poluări accidentale în anul 2014: 3

1. În data de 25.02.2014 s-a produs deversarea necontrolatǎ din tunelul Baia Sprie – Cavnic - Şuior a unei cantitǎţi importante de ape de minǎ şi nǎmol în râul Săsar. Acest fapt a condus la poluarea râului Săsar cu suspensii şi metale grele. Fenomenul de deversare de ape de minǎ a fost stopat în data de 26.02.2014. Pentru neanunţarea evenimentului s-a aplicat o sancţiune în valoare de 50 mii lei.
2. În data de 09.08.2014 s-a înregistrat un fenomen de mortalitate piscicolǎ, aval de confluenţa râului Lăpuş cu râul Săsar. Fenomenul de mortalitate piscicolǎ s-a datorat, probabil, axfixierii mecanice a peştilor, cu predilecţie a puietului, pe fondul secetei urmat de ploi abundente, care au favorizat antrenarea deponiilor de nămol împreunǎ cu sedimentele de tip industrial şi sedimentele din fondul natural al râului Săsar, ridicând turbiditatea râului. In urma investigatiilor efectuate în data de 11.08.2014, la staţia de epurare a municipiului Baia Mare, operată de VITAL SA, care deverseaza apele uzate epurate în amonte de locul producerii evenimentului, s-a constatat cǎ staţia de epurare nu funcţionează conform prevederilor autorizaţiei de mediu, practic fluxul de epurare nu este finalizat şi nu se reţine nămolul la finalul fluxului de epurare, fiind evacuat în emisar, respectiv în râul Săsar. S-a dispus ca măsură intrarea imediat în fluxul de epurare reglementat în autorizaţia de mediu. Pentru nerespectarea condiţiilor impuse în autorizaţia de mediu s-a aplicat o sancţiune în valoare de 50 mii lei.
3. În data de 30.10.2014 s-a produs o deversare de apă de mină şi de nămol din galeria XII Cisma, fapt ce a condus la poluarea cu suspensii şi metale grele a vaii Botiz şi a râului Lăpuş. Fenomenul de deversare de apă de mină a încetat in după-amiaza aceleaşi zile.

Poluări accidentale în trim. I 2015: 1

În data de 22 februarie.ac, când prin depǎşirea capacitǎţii staţiei de epurare de la Şuior (tunel Baia Sprie - Cavnic - Şuior), s-a constatat o poluare accidentalǎ pe râul Sǎsar, cauza probabilǎ fiind surparea boltei galeriei, ce genereazǎ acumulǎri de apǎ în amonte, în momentul strǎpungerii acestui baraj, tot materialul depus pe fundul galeriei este antrenat în aval.

Controale cu alte autoritǎţi în 2014: 2

1. Acţiunea „BRACONIERUL” – Protocol încheiat între GNM – CJ Maramures, IPJ Maramureş şi RNP Romsilva –DS Baia Mare, fiind efectuate controalele conform planului de inspecţii al  GNM – CJ Maramures, la 22 agenţii economici care desfǎşoarǎ activitatea de acvaculturǎ în ape dulci. Nu s-au aplicat sancţiuni.
2. Acţiunea „SCUTUL PADURII” - Protocol încheiat între GNM – CJ Maramures, IPJ Maramureş şi RNP Romsilva RA – DS Baia Mare, fiind realizate controale conform planului de inspecţii al GNM – CJ Maramureş, la agenţii economici care desfǎşoarǎ activitatea de exploatare forestierǎ şi prelucrarea lemnului, respectiv un numǎr de 148 acţiuni de control, s-au aplicat 8 sancţiuni, din care 5 avertismente şi 3 amenzi contravenţionale, în valoare totală de 22 mii. lei. S-au dispus 2 suspendǎri de activitate.

Controale cu alte autoritǎţi în trim. I 2015: 0

Acţiunile CJ MM a GNM au ca bazǎ prevederile din legislaţia de mediu actualǎ, dar transpusǎ în planul de guvernare aprobat. Dacǎ dorim a expresie sinteticǎ a sarcinilor noastre, le putem exprima astfel:

–        asigură controlul implementării profesioniste, uniforme şi integrate a politicii Guvernului de aplicare a legislaţiei naţionale, armonizate cu cea comunitară, în domeniul protecţiei mediului

–        atribuţii în aplicarea politicii Guvernului în materia prevenirii, constatării şi sancţionării încălcării prevederilor legale privind protecţia mediului, inclusiv a nerespectării reglementărilor prevăzute în legile specifice domeniului controlului poluării industriale şi managementului riscului, substanţelor şi preparatelor periculoase, biodiversităţii şi ariilor naturale protejate, fondului de mediu şi altor domenii prevăzute de legislaţia specifică în vigoare.

O componentǎ principalǎ în cadrul urmǎririi şi implementǎrii politicii Guvernului se referǎ la documentul de aderare la UE, iar în cadrul acestuia, la cap. 22, avem atribuţii concrete şi aproape în exclusivitate, dupǎ cum urmeazǎ:

-        Gestiunea deşeurilor

-        Continuarea implementării prevederilor Directivei 99/31/CE privind depozitarea deşeurilor

-        Urmărirea sistării activităţii de depozitare pe depozitele neconforme clasa “b” din zona urbană: Arinieş-Borşa, Vişeul de Jos (prin controale)

-        Monitorizarea măsurilor aplicate în vederea reducerii cantităţii de deşeuri depozitate în cele 101 depozite neconforme, cu respectarea cantităţii maxime de 2.200.000 t aferente perioade, dar interesantǎ este dinamica unor cifre aanuale aferente judeţului nostru, ce le prezentǎm în continuare:

• Cantitǎţi deşeuri recoltate: 160mii tone în 2012, 142mii tone în 2013 şi 139mii tone în 2014;
• Procent valorificat din total colectat: 6,5%  în 2012, 10,3% în 2013 şi 11,6% în 2014;
• Procent eliminat din total colectat: -6%, 2013 faţǎ de 2012 şi - 0,6%, 2014 faţǎ de 2013.  

-        Continuarea implementării Regulamentului 1013/2006/CE privind transferurile de deşeuri şi a Regulamentului 1418/2007/CE privind transferurile de deşeuri în ţări care nu aplică Decizia OCDE

-         Monitorizarea şi raportarea lunară a transferurilor către România de deşeuri destinate valorificării/recuperării

• cantităţile şi tipurile de deşeuri importate sau tranzitate
• modul de valorificare a deşeurilor importate
• număr de controale efectuate pentru transferurile de deşeuri sau a recuperării sau eliminării aferente

-        număr de transferuri ilegale presupuse, constatate în timpul controalelor efectuate

Dupǎ cum se observǎ în creşterea ponderii amenzilor în domeniul construcţiilor hidroenergetice ce apar (MicroHidroCentrale – MHC), considerǎm cǎ este utilǎ o reevaluare a celor ce se aflǎ deja în evidenţele noastre, cu precizarea cǎ situaţia completǎ a avizǎrilor, chiar şi a celor aflate în faza de proiectare, o au colegii de la SGA/APM, cǎrora le mulţumim pentru colaborarea ce o avem.

III. Salubrizare 2015.

    A. etapa I – IDENTIFICAREA, CONTROL ŞI SANCŢIUNI

În conformitate cu controlul tematic dispus de Ministerul Mediului, Apelor si pǎdurilor, în baza OM comun MAI şi MMAP nr. 1422/192/2012, conform adresei A.N.A.R. 4509/SR/10.03 2015personalului din cadrul Garzii Naţionale de Mediu – Comisariatul Judeţean Maramureş, împreunǎ cu cei din C.J.S.U., S.G.A Maramures, I.J.S.U. (pentru care le mulţumim), au desfaşurat activitati de verificare a modului în care au fost salubrizate şi igienizate cursurile de apǎ şi au fost realizate/întreţinute şanţurile/rigolele în localitati, pentru asigurarea secţiunii de scurgere a apelor mari, în perioada 23.03.2015 – 30.04.2015. Situaţiile cel mai frecvent întâlnite în urma controlului sunt depozitǎri necontrolate de deşeuri provenite de la populaţie, în apropierea cursurilor de apǎ, pe maluri şi chiar în albie, starea insalubrǎ în principal a cursurilor de apǎ şi a cǎilor de comunicaţii, mai ales în zona intravilanului localitǎţilor. Au fost controlate toate administraţiile publice locale din judeţul Maramureş (76 de administraţii publice locale) cu identificarea a aprox. 200 de locaţii cu depozitǎri necontrolate de deşeuri. În principal, compoziţia acestora este formatǎ din deşeuri menajere şi din ambalaje (PET-uri, folie polietilenǎ, etc.), plastice diverse, deşeuri textile, deşeuri voluminoase de tip mobilier uzat, molozuri din construcţii, precum şi industriale, provenite în general de la prelucrarea lemnului. De asemenea,  de-a lungul cursurilor de apǎ, în vegetaţia de pe maluri, existǎ agǎţate deşeuri de tip ambalaj (folie plastic, deşeuri textile, PET-uri) abandonate de cetǎţeni sau antrenate din amonte la ape mari. Din acest punct de vedere au fost catalogate un numǎr de 53 administraţii locale ce au avut un caracter ± corespunzǎtor (calificative de Bine şi Satisfǎcǎtor)din punct de vedere al stǎrii de salubritate, respectiv: municipiul Baia Mare, municipiul Sighetu Marmaţiei, oraşul Borşa, oraşul Cavnic, oraşul Dragomireşti, oraşul Sǎliştea de Sus, oraşul Şomcuta Mare, oraşul Tg. Lǎpuş, oraşul Tǎuţi Mǎgherǎuş, oraşul Vişeul de Sus, iar dintre comune, Bǎiuţ, Bistra, Bocicoiul Mare, Bogdan Vodǎ, Botiza, Budeşti, Cǎlineşti, Câmpulung la Tisa, Cerneşti, Cicârlǎu, Coltǎu, Copalnic Mǎnǎştur, Coroieni, Cupşeni, Deseşti, Dumbrǎviţa, Groşii Ţibleşului, Ieud, Lǎpuş, Leordina, Mireşu Mare, Moisei, Ocna Şugatag, Onceşti, Petrova, Poienile Izei, Recea, Remeţi, Leia de Sus, Leia de Jos, Ruscova, Sarasǎu, Sǎcel, Sǎlsig, Sǎpânţa, Suciu de Sus, Şieu, Vadu Izei, Valea Chioarului, Vima Micǎ şi Vişeul de Jos.

Precizǎm cǎ menţionarea acestor uat-uri nu indicǎ un grad uniform de neimplicare în activitatea de salubrizare, la unele dintre ele se constatǎ o realǎ îmbunǎtǎţire a situaţiei faţǎ de anii anteriori, iar situaţiile şi zonele cu probleme sunt subliniate în continuare. Detaliat, starea de salubritate a administraţiilor locale din judeţ, catalogate cu probleme, se prezintǎ astfel:

Municipul Baia Mare

Zonele cu depozitǎri necontrolate de deşeuri sunt pe toatǎ lungimea cursurilor de apǎ a afluenţilor râului Sǎsar (pârâul Craica, în special de-a lungul str. Pǎltinişului, dar şi pe Valea Roşie, Valea Usturoiului, Valea Borcutului, dar NU şi în zona lacului de acumulare Strâmtori-Firiza şi în zona centralǎ a râului Sǎsar), unde s-au identificat cantitǎţi necuantificabile de deşeuri diferite, pe maluri, dar şi în albie. O problemǎ ce a apǎrut în plus faţǎ de anii anteriori este legatǎ de activitatea firmelor ce realizeazǎ lucrǎri la sistemul de alimentare/canalizare şi depun materialele din excavǎri în zone adiacente cursurilor de apǎ, dar ce au obligaţia de readucere la stadiul iniţial a acestor zone de depozitare temporarǎ, concomitent cu finalizarea lucrǎrilor.

Municipiul Sighetu Marmaţiei

Zonele identificate cu depozitǎri necontrolate de deşeuri sunt, mal stang Iza (Valea Cufundoasa şi pod Abator), zona cartier Câmpu Negru, pârâul Iapa (zona şcolilor Iapa şi Cearda), zona lacului Nǎsui, la ieşire spre Vadu Izei – DN18. Pe toate cursurile de apǎ de pe raza administrativǎ a municipiului Sighetu Marmaţiei, dar în special pe malul stâng al râului Tisa, pe malurile şi în albia râului Iza, pe vǎile şi torenţii din zonǎ (valea Leia şi valea Hotarului) sunt aruncate sau antrenate de ape diverse deşeuri, iar de vegetaţie şi de pietre au rǎmas agǎţate diverse deşeuri (plastice, textile, PET-uri, resturi vegetale, etc.), probleme reale fiind colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 10% din raza uat-ului.

Oraşul Baia Sprie

S-au constatat depozite necontrolate de deşeuri, mai ales în Satu Nou de Sus, apoi pe întreg cursul vǎii Chiuzbaia, dar şi pe ambele maluri ale râului Sǎsar, unde cetǎţenii deverseazǎ deşeuri de toate tipurile în albiile cursurilor de apǎ, mai ales textile şi plastic.

Trebuie subliniat cǎ, în comparaţie cu anii trecuţi, este o situaţie mai proastǎ, probleme reale sunt colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere, pe circa 20% din raza uat-ului.

Oraşul Borşa

In lungul cursurilor de apǎ sunt depozite de deşeuri rezultate din activitatea de exploatare forestierǎ, mai ales pe râul Cisla, precum rumeguş, deşeuri de exploatere şi prelucrare lemn, dar şi din demolǎri.

Majoritatea cetǎţenilor depoziteazǎ deşeurile menajere rezultate din gospodariile proprii pe malurile cursurilor de apǎ, riverane cu proprietǎţile acestora, ce, în combinaţie cu cele menţionate anterior, se transformǎ, prin colmatare naturalǎ sau acoperiri artificiale cu pǎmânt, în platforme şi locuri de parcare, ce îngusteazǎ secţiunea de scurgere a apei, punând în pericol, în caz de debit mǎrit, malurile şi construcţiile din amonte.

Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului.

Oraşul Cavnic

De-a lungul albiei minore a râului Cavnic, în vegetaţie, sunt agǎţate resturi textile şi de plastic, singura problemǎ realǎ este colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului. .

Oraşul Dragomireşti

S-au identificat depozite aleatorii de deşeuri în albia şi pe malurile râului Iza şi pârǎului Baicu.

În amonte pe pârâul Baicu existǎ tendinţa de apariţie a unor depozite de deşeuri rezultate din activitatea de exploatare forestierǎ. Majoritatea cetǎţenilor depoziteazǎ deşeurile menajere rezultate din gospodǎriile proprii pe malurile cursurilor de apa riverane cu proprietǎţile acestora.

Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului.

Oraşul Sǎliştea de Sus

S-au identificat, pe malurile cursurilor de apǎ ale râului Iza şi afluenţii acestuia, deşeuri menajere, deşeuri din material plastic, în special agǎţate în vegetaţia de pe maluri, precum şi în albia acestuia.

Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului.

Oraşul Şomcuta Mare

S-au identificat relativ puţine depozite necontrolate de deşeuri pe vǎile Bârsǎului şi Caicana, unde în vegetaţia de pe maluri sunt agǎţate diverse tipuri de deşeuri (plastice, textile, etc).

Oraşul Tg. Lǎpuş

Pe toate cursurile de apǎ de pe raza administrativ teritorialǎ a oraşului sunt aruncate diverse deşeuri pe maluri, in albii, iar de vegetatie şi de pietre au rǎmas agǎţate diverse deşeuri (plastice, textile, PET-uri, resturi vegetale, crengi, etc.).

Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului.

Oraşul Tǎuţii Mǎgherǎuş

S-au identificat puţine depozitǎri necontrolate de deşeuri de exploatare forestierǎ, pe cursurile de apǎ şi afluenţii acestora, cu posibile consecinţe la debite mari.

Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 15% din raza uat-ului.

Oraşul Ulmeni

Pe malurile cursurilor de apǎ, precum şi în vegetaţie sunt agǎţate diverse tipuri de deşeuri, în special antrenate de ape cu debite mari, acesta fiind unul dintre exemplele pozitive privind reducerea cea mai mare la suprafaţa celor mai mari depozite de deşeuri necontrolate.

Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 50% din raza uat-ului, pentru care s-a şi atras atenţia conducerii uat-ului.

Oraşul Vişeu de Sus

Pe malurile şi cursurile de apǎ ale râurilor Vişeu şi Vaser, în special în zona locuitǎ, sunt cantitǎţi mari de deşeuri provenite din exploatare şi prelucrare masǎ lemnoasǎ, de provenienţǎ necunoscutǎ, dar şi deşeuri diverse, agǎţate în vegetaţia de pe maluri. Pentru deşeurile provenite din exploatare/prelucrare masǎ lemnoasǎ, acolo unde s-a putut identifica proprietarul suprafeţelor ocupate de acestea, s-a atras atenţia asupra obligativitǎţii eliminǎrii acestora.

Deşeurile menajere, în cantitǎţi relativ mici, sunt aglomerate mai ales la culeele podurilor şi podeţelor de pe raza administrativǎ a oraşului. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului.

Comuna Bǎiuţ

Depozitǎri necontrolate de deşeuri lungul râului Lǎpuş, unde s-au constatat pe maluri şi în vegetaţie deşeuri, în special din plastic. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului.

Comuna Bârsana

Depozitǎri necontrolate în lungul raului Iza, unde s-au constatat pe maluri şi în vegetaţie deşeuri, în special din plastic, cantitǎţi însemnate, pentru care s-a şi atras atenţia conducerii uat-ului. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 50% din raza uat-ului.

Comuna Bistra

S-au identificat depozitǎri necontrolate de deşeuri pe malul drept al râului Vişeu, în special deşeuri din ambalaje de material plastic şi deşeuri vegetale, textile, precum şi resturi diverse, agǎţate în vegetaţie.

Comuna Bocicoiu Mare

Pe toate cursurile de apǎ de pe raza administrativ teritorialǎ a comunei Bocicoiu Mare sunt aruncate diverse deşeuri, iar în vegetaţie sunt agǎţate deşeuri din material plastic, textile, etc. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului.

Comuna Bogdan Vodǎ

Pe toate cursurile de apǎ de pe raza administrativ teritorialǎ a comunei, dar în mod special pe malurile râului Iza, sunt aruncate diverse deşeuri, iar în vegetaţie sunt agǎţate deşeuri din material plastic, textile, etc. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului.

Comuna Botiza

De-a lungul râului Botiza sunt prezente cantitǎţi relativ mici de deşeuri diverse (ambalaje din plastic, deşeuri textile), atât în zona malurilor, cât şi a albiei minore. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului.

Comuna Budeşti

Depozitǎri necontrolate de deşeuri lungul râului Cosǎu, unde s-au constatat pe maluri şi în vegetaţie deşeuri, în special din plastic..

Comuna Cǎlineşti

Depozitǎri necontrolate de deşeuri lungul râului Cosǎu, în cantitǎţi reduse. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 10% din raza uat-ului.

Comuna Câmpulung la Tisa

Depozitǎri necontrolate în lungul raului Tisa, unde s-au constatat pe maluri şi în vegetaţie deşeuri, în special din plastic, cantitǎţi ± însemnate

Comuna Cerneşti

S-au identificat depozitǎri necontrolate de deşeuri pe râul Bloaja, înspre loc. Ciocotiş. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 10% din raza uat-ului.

Comuna Cicârlǎu

Depozitǎri necontrolate de deşeuri lungul râului Someş, în cantitǎţi reduse. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 15% din raza uat-ului.

Comuna Coltǎu

Depozitǎri necontrolate de deşeuri lungul râului Lǎpuş, în cantitǎţi reduse. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 10% din raza uat-ului.

Comuna Copalnic Mǎnǎştur

S-au identificat locaţii cu depozitǎri necontrolate de deşeuri diverse (menajere, ambalaje, molozuri din construcţii), în cantitǎţi reduse. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 10% din raza uat-ului..

Comuna Coroieni

S-au identificat locaţii cu depozitǎri necontrolate de deşeuri diverse, în cantitǎţi reduse. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 15% din raza uat-ului..

Comuna Cupşeni

Pe toate cursurile de apǎ de pe raza administrativ teritorialǎ a comunei Cupşeni sunt aruncate diverse deşeuri, pe maluri, în albii. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului.

Comuna Deseşti

Depozitǎri necontrolate în lungul raului Mara, unde s-au constatat pe maluri şi în vegetaţie deşeuri, în cantitǎţi ± însemnate.

Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului.

Comuna Dumbrǎviţa

S-au identificat locaţii cu depozitǎri necontrolate de deşeuri diverse, în cantitǎţi reduse.

Comuna Giuleşti

S-au constatat existenţa deşeurilor pe cursurile de apǎ, majoritatea agataţe în vegetaţie, în cantitǎţi însemnate ± însemnate. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului

Comuna Groşii Ţibleşului

Deşeuri diverse, în cantitǎţi mici, împrǎştiate rǎzleţ, în zona cursurilor de apǎ, în cantitǎţi reduse. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului..

Comuna Ieud

S-au constatat existenţa deşeurilor pe cursurile de apǎ, majoritatea agataţe în vegetaţie, în cantitǎţi ± însemnate. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului..

Comuna Lǎpuş

Deşeuri diverse, în cantitǎţi mici, împrǎştiate rǎzleţ, în zona cursurilor de apǎ, în cantitǎţi reduse. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului..

Comuna Leordina

Pe toate cursurile de apǎ de pe raza administrativ teritorialǎ a comunei Leordina sunt aruncate diverse deşeuri, pe maluri şi în albii. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului..

Comuna Mireşu Mare

Pe malurile cursurilor de apǎ sunt depozitate diverse tipuri de deşeuri, în cantitǎţi reduse. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului.

Comuna Moisei,

S-au identificat depozitǎri necontrolate de deşeuri pe toate cursurile de apǎ din zonǎ, în cantitǎţi reduse. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului..

Comuna Ocna Şugatag

S-au identificat depozitǎri necontrolate de deşeuri pe toate cursurile de apǎ din zonǎ. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului..

Comuna Onceşti

Pe malurile cursurilor de apǎ sunt depozitate diverse tipuri de deşeuri, în cantitǎţi reduse. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 10% din raza uat-ului..

Comuna Petrova

S-au identificat depozitǎri necontrolate de deşeuri pe toate cursurile de apǎ din zonǎ, în cantitǎţi reduse. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului..

Comuna Poienile Izei

S-au identificat depozitǎri necontrolate de deşeuri pe toate cursurile de apǎ din zonǎ, în cantitǎţi reduse. Se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului..

Comuna Poienile de sub Munte

În toatǎ zona sunt depozitate în mod necontrolat deşeuri lemnoase (rumeguş şi resturi de exploatare/procesare lemn). Pe malurile râului Ruscova şi în vegetaţia malurilor sunt cantitǎţi însemnate de deşeuri, în special in zona locuitǎ, pentru care s-a şi atras atenţia conducerii uat-ului.

Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 60% din raza uat-ului..

Comuna Recea

S-au identificat depozitǎri necontrolate de deşeuri pe toate cursurile de apǎ din zonǎ, în cantitǎţi reduse.

Comuna Remeţi

S-au identificat depozitǎri necontrolate de deşeuri pe toate cursurile de apǎ din zonǎ, în cantitǎţi reduse.

Comuna Leia de Jos

Pe toatǎ lungimea cursurlor de apǎ, în vegetaţia de pe maluri sunt agǎţate deşeuri de plastic şi ambalaje, în cantitǎţi reduse. Se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 10% din raza uat-ului..

Comuna Leia de Sus

Pe toatǎ lungimea cursurilor de apǎ, în vegetaţia de pe maluri sunt agǎţate deşeuri de plastic şi ambalaje, în cantitǎţi reduse. Se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului..

Comuna Rozavlea

Pe malurile cursurilor de apǎ sunt depozitate diverse tipuri de deşeuri, în cantitǎţi reduse. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului..

Comuna Ruscova

Pe malurile cursurilor de apǎ sunt depozitate diverse tipuri de deşeuri, în cantitǎţi reduse. Se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului.

Comuna Sarasǎu

S-au identificat depozitǎri necontrolate de deşeuri pe toate cursurile de apǎ din zonǎ, în cantitǎţi reduse.

Comuna Sǎcel

Pe malurile şi în albia minorǎ a râului Iza şi afluenţii acestuia s-au identificat depozitǎri necontrolate de deşeuri, precum şi deşeuri agǎţate în vegetaţia de pe maluri, în cantitǎţi reduse. Se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 15% din raza uat-ului.

Comuna Sǎlsig

Pe malurile cursurilor de apǎ sunt depozitate diverse tipuri de deşeuri, în cantitǎţi reduse. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului.

Comuna Sǎpânţa

S-au constatat existenţa deşeurilor pe cursurile de apǎ, majoritatea agataţe în vegetaţie, în cantitǎţi ± însemnate. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului.

Comuna Strâmtura

S-au identificat depozitǎri de deşeuri, dispersate pe terenuri adiacente vǎilor, antrenate în special în perioada apelor cu debite mari. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 15% din raza uat-ului.

Comuna Suciu de Sus

S-au identificat depozitǎri de deşeuri, dispersate pe terenuri adiacente vǎilor, antrenate în special în perioada apelor cu debite mari, în cantitǎţi reduse. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 30% din raza uat-ului.

Comuna Şieu

Pe malurile cursurilor de apǎ sunt depozitate diverse tipuri de deşeuri, în cantitǎţi reduse. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului.

Comuna Vadu Izei

S-au constatat existenţa deşeurilor pe cursurile de apǎ, majoritatea agataţe în vegetaţie, în cantitǎţi ± însemnate. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului.

Comuna Valea Chioarului

S-au identificat depozitǎri necontrolate de deşeuri pe toate cursurile de apǎ din zonǎ, în cantitǎţi reduse.

Comuna Vima Micǎ

S-au identificat depozitǎri necontrolate de deşeuri pe toate cursurile de apǎ din zonǎ, în cantitǎţi reduse. Se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului.

Comuna Vişeu de Jos

Pe toate cursurile de apǎ de pe raza administrativ teritorialǎ a comunei Vişeu de Jos sunt aruncate diverse deşeuri, iar în vegetaţie sunt agǎţate deşeuri din material plastic, textile, etc, în cantitǎţi reduse.

Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 50% din raza uat-ului, pentru care s-a şi atras atenţia conducerii uat-ului.

Faţǎ de cele constatate prin actele de control întocmite, s-au stabilit mǎsuri cu termene clare pentru îndepǎrtarea depozitelor necontrolate de deşeuri identificate de pe raza administrativǎ a localitǎţilor, mǎsuri de igienizare a cǎilor de comunicaţii şi cursurilor de apǎ, conform OG nr. 21/2002 (aprobatǎ prin Legea nr. 515/2002), cu  termen de finalizare 10.04.2015, urmând ca dupǎ aceastǎ datǎ, sǎ se revinǎ în teren pentru efectuarea de controale punctuale, privind realizarea mǎsurilor impuse prin notele de constatare însuşite de cǎtre administraţiile publice locale, în aceastǎ a doua etapǎ s-au luat mǎsuri de sancţionare contravenţionalǎ, pe linia salubrizǎrii şi igenizǎrii cursurilor de apǎ, a întreţinerii şanţurilor şi rigolelor, materializate prin:

-    3 (trei) avertismente (comunele Bârsana, Poienile de sub Munte, Vişeul de Jos);

În paralel, Comisariatul Judeţean Maramureş a Gǎrzii Naţionale de Mediu a desfǎşurat douǎ controale tematice, din care unul dispus de cǎtre Comisariatul General al Gǎrzii de Mediu, componentǎ preventivǎ legatǎ de salubrizarea teritoriului gestionat de unitǎţilor administrativ-teritoriale (uat-uri), în care s-au stabilit mǎsuri concrete, identificat zonele cu deficienţe şi precizate termene de îndepǎrtare a acestora, iar celǎlalt, pe linia respectǎrii legislaţiei privind raportarea obligaţiilor uat-urilor la Fondul de Mediu.

Trebuie însǎ precizat cǎ în cadrul acţiunii de control pe linia salubrizǎrii efectuat numai de cǎtre comisarii GNM-CJMM s-au aplicat o serie de contravenţii, în special pentru uat-urile în raza de activitate a cǎrora s-au constatat neregurli grave şi mai ales repetate pe parcursul ultimilor ani.

Deşi am întâlnit mici probleme pretutindeni, menţionǎm o singurǎ excepţie notabilǎ: uat-ul Poienile de sub Munte, cǎreia i s-a aplicat 1 (una) contravenţie, în cuantum de 15mii lei, pentru deficienţe grave în acţiunea de salubrizare a zonei[2].

Tot ca excepţii pot fi notate cele 7 (şapte) avertismente aplicate uat-urilor atenţionate continuu în ultimii ani: oraş Baia Sprie, Ardusat, Budeşti, Cǎlineşti, Coltǎu, Recea, Şişeşti. Aşa cum a precizat, aceste controale s-au desfǎşurat în paralel cu cele referitoare la fondul de mediu, rezultatele fiind concretizate în 12 (douǎsprezece) contravenţii, în valoare de 12miilei, comunele sancţionate fiind: Bǎseşti, Bârsana, Bistra, Botiza, Budeşti, Cǎlineşti, Coroieni, Leordina, Rona de Jos, Sǎcel, dar şi oraşul Dragomireşti, la care s-au adǎugat cele 3 (trei) avertismente, cele sancţionate fiind: Poienile de sub Munte, Gârdani, Suciu de Sus. 

În situaţia de continuare a neconformǎrii, controlul propriu pe linia salubrizǎrii a continuat şi s-au aplicat  sancţiunile prevǎzute în legislaţia aflatǎ în vigoare, ce se prezintǎ în continuare.

    B. etapa II-a – CONTROL ŞI SANCŢIUNI

Imediat dupǎ sǎrbǎtorile de Paşte, respectiv dupǎ data de 14.04.2015 şi pânǎ în data de 05.05.2015, s-a declanşat etapa a doua din acţiunea de verificare a stǎrii salubrizǎrii la nivelul uat-urilor din judeţ, de data aceasta controlul având un caracter de corijare şi punitiv, în cazul nerespectǎrii mǎsurilor trasate în prima etapǎ. În aceastǎ periodǎ au fost verificate, din nou, toate cele 76 administraţii locale din judeţ (cu o atenţie sporitǎ datǎ celor cu deficienţe în prima etapǎ), pentru a se putea urmǎrii modul în care au fost duse la îndeplinire mǎsurile trasate în controalele anterioare şi, eventual, a se constata, punctual, zonele în care nu s-a acţionat şi pentru care se pot lua alte mǎsuri de sancţionare.

Concluzia este cǎ se observǎ un trend pozitiv în mǎsurile luate de cǎtre administraţiile publice locale, cǎ verificǎrile repetate şi mǎsurile cuprinse în actele de control şi-au îndeplinit caracterul preventiv şi chiar educativ, astfel încât mǎsurile punitive au fost, spre surprinderea comisarilor, puţine faţǎ de cele ce se constataserǎ în prima etapǎ.

Desigur cǎ existǎ încǎ mult de fǎcut pânǎ a ajunge la o calitate corespunzǎtoare a stǎrii de salubrizare, mai sunt încǎ zone de intervenit (mai ales la uat-urile cu cursuri de apǎ, unde mai apar zone cu concentrǎri de deşeuri de plastic şi textile), dar în fiecare caz actele de control au evidenţiat acţiuni şi termene concrete şi comisarii CJ MM vor reveni pentru a vedea cum s-au respectat şi pus în practicǎ. Meritǎ de subliniat cǎ din cele 76 uat-uri verificate în etapa II-a, unele s-au evidenţiat pozitiv în ceea ce priveşte mobilizarea în salubrizarea zonelor identificate ca fiind cu probleme, din care putem sublinia urmǎtoarele:

-        Oraşele Tǎuţi Mǎgherǎuş şi Baia Mare;

-        Comunele Ardusat, Cicîrlǎu, Groşii Ţibleşului, Şişeşti.

La polul opus s-au situat cele care nu au acţionat corespunzǎtor în acest domeniu, la care nu s-a vǎzut implicarea administraţiilor publice locale în domeniul salubrizǎrii teritoriului uat-urilor, dintre care subliniem pe urmǎtoarele comune: Bârsana, Rozavlea, Poienile de sub Munte şi Strâmtura.

Urmare a acestor constatǎri,  în etapa a doua a controlului comun EGA-ISU-GNM s-au aplicat un numǎr de 1 contravenţie în valoare de 35mii lei, dupǎ cum urmeazǎ:

-    comuna Poienile de sub Munte.

Deasemenea,  în etapa a doua a controlului tematic al GNM-CJ MM s-au aplicat un numǎr de 1 avertisment şi 3 contravenţii în valoare de 25mii lei, dupǎ cum urmeazǎ:

-              Avertisment: Bârsana;

-              Contravenţii: Rozavlea (15mii lei) şi Strâmtura (10mii lei).

Promitem însǎ cǎ vom reveni periodic în toate uat-urile, dar mai ales în cele menţionate mai sus, unde vom fi nevoiţi sǎ aplicǎm prevederile legale în forma exprimatǎ în legislaţie în domeniu, gradual şi imparţial.  

IV. Probleme identificate pentru anul 2015.

O problemǎ majorǎ derivǎ din angajamentele conducerii judeţului, implicit a altor instituţii descentralizate, pentru aplicarea politicii guvernului, aliniatǎ cu legislaţia comunitarǎ, în vederea închiderii depozitelor de deşeuri menajere neconforme, în paralel cu construirea unuia ecologic. Trebuie subliniat cǎ existǎ precizat extrem de clar un calendar al acestor închideri, stabilit într-o hotǎrâre de guvern, pentru toate aceste depozite neconforme, la nivelul judeţului nostru, cele la care trebuie sǎ le acordǎm atenţie sunt cel de la Borşa (închis la finele lunii iunie 2013) şi Vişeu de Sus (închis la finele lunii iunie 2014). Motivul pentru care le menţionǎm este cǎ va trebui insistat pe lângǎ uat-urile specificate anterior pentru a urmǎrii paşii stabiliţi în acţiunea de închidere, inclusiv cu sprijinul prefecturii Maramureş, deoarece existǎ tendinţa de a încerca ignorarea mǎsurilor impuse la închidere, cu diverse argumente de ordin tehnic, dar mai ales financiar.

Dorim sǎ precizǎm cǎ NU se poate negocia nimic din cele agreate cu UE, anual existând delegaţii ale lor ce verificǎ individual fiecare dintre aceste depozite, cu posibile urmǎri neplǎcute, inclusiv cu declanşarea procedurii de infrigement, ce pot genera obligaţii financiare la nivelul întregii ţǎri, în caz de neconformare.  În strânsǎ legǎturǎ cu aceste desfiinţǎri de depozite neconforme, inclusiv ce cele ce urmeazǎ în urmǎtorii ani, trebuie urmǎritǎ construirea, obţinerea tuturor avizelor/autorizaţiilor pentru depozitul ecologic de la Fǎrcaşa, ca fiind singura soluţie agreatǎ pentru a respecta politica guvernului în domeniul gestiunii deşeurilor. Aceste douǎ probleme sunt în relaţie de interdependenţǎ, deoarece închiderile de depozite neconforme NU se pot amâna sau negocia, dar nici NU se pot desfǎşura în calendarul stabilit în lipsa unui depozit ecologic, ce sǎ preia deşeurile generate de populaţia judeţului.

O altǎ problemǎ, nu neapǎrat cea mai micǎ sau mai puţin periculoasǎ, este datǎ de existenţa perimetrelor miniere închise în deceniul trecut, cu lucrǎri de ecologizare şi punere în siguranţǎ aflate în diverse etape, dar la care NU se poate face rabat sau sǎ se întrerupǎ activitatea. Aici este nevoie de fonduri mari, derulate pe o perioadǎ mare de timp (vorbim nu numai de lucrǎri de C+M, ci şi de supraveghere şi întreţinere în perioada de post-închidere, ce, de regulǎ, se întind pe decenii dupǎ definitivarea lucrǎrilor).

Numai prin implicarea tuturor factorilor, atât decizionali, cât şi executivi, vom avea siguranţǎ în zona de mediu a judeţului, fǎrǎ sǎ se mai repete accidentele din uitimii ani de la staţia de epurare ape de mine de la Tunel Baia-Sprie sau altele.  

In incheiere, multumim pentru buna colaborare tuturor institutiilor publice care au în atribuţii activitǎţi de verificare şi control, instituţii  cu care am realizat acţiuni eficiente, aşa cum am precizat mai sus.