SCRISOARE DESCHISA cu privire la propunerea legislativa privind revenirea la denumirea oficiala de "tigani" a persoanelor intitulate "de etnie roma"

Detalii

Categorie: Administratie

Publicat: Joi, 30 Aprilie 2015 07:56

Scris de ActiveWatch

Accesări: 1095

ActiveWatch indeamna la responsabilitate membrii comisiilor Camerei Deputatilor implicate in avizarea propunerii legislative privind revenirea la denumirea oficiala de "tigani" a persoanelor intitulate "de etnie roma", inregistrata cu numarul BP462/28.04.2015 de catre deputatul Bogdan Diaconu si solicita respingerea acesteia.
Deputatul Bogdan Diaconu aduce in expunerea de motive doua argumente principale cu privire la necesitatea legii. In primul rand, dumnealui sustine ca asemanarea dintre cuvintele ”rom” si ”roman” aduce prejudicii cetatenilor romani din diaspora, prin confuzia creata in (si de catre) mass media din afara tarii. In al doilea rand, domnul Diaconu se aventureaza intr-o incercare de a demonstra ca termenul de ”tigani” este cel legitim pentru a denumi membrii etniei rome, si nu cel de ”romi”.

Cu privire la primul argument, atragem atentia membrilor comisiilor ca unele dintre principalele motive pentru care imaginea Romaniei si a romanilor au de suferit in afara granitelor sunt tocmai rasismul si discriminarea la care sunt supusi cetatenii romani de etnie roma pe teritoriul tarii. Avizarea pozitiva a prezentei propuneri legislative sau, ulterior, adoptarea acesteia nu va face nimic altceva in plan extern decat sa aduca prejudicii Romaniei, prin promovarea imaginii unei tari cu legiuitori rasisti, in care demnitatea personala si drepturile unei minoritati nationale sunt incalcate in scopul crearii unui fals confort de imagine pentru majoritarii ramasi in tara. Schimbarea denumirii membrilor etniei din ”romi” in ”tigani” ar produce efecte numai pe teritoriul Romaniei, restul tarilor urmand sa foloseasca in continuare termenul corect de identificarea a membrilor etniei, adica cel de ”romi”, conform reglementarilor si recomandarilor internationale, propunerea de lege neputand avea niciun efect exact acolo unde, conform propriei motivatii, ar exista problemele care i-ar justifica, in opinia autorului, necesitatea.
Din punct de vedere al practicilor internationale, dorim sa atragem atentia asupra faptului ca denumirea de ”romi” a devenit oficiala la nivel international in 1971, la Primul Congres Mondial al Romilor, unde au fost stabilite si simbolul international (roata cu spite) si imnul Djelem Djelem. De asemenea, in momentul de fata, Consiliul Europei a adoptat folosirea termenului de rom in comunicarea oficiala si incurajeaza folosirea acestuia.
In ceea ce priveste oportunitatea folosirii denumirii de ”tigan” in locul celei de ”rom”, dorim sa precizam ca pe teritoriul altor state, cit si pe teritoriul Romaniei, aceasta etnie se autodenumeste ca fiind „roma”. „Rrom” este un cuvant vechi al limbii romani, folosit dintotdeauna pentru desemnarea apartenentei etnice a romilor, deci termenul corect stiintific. Termenul provine din cuvantul prakrit „dom” (cu d celebralizat), care insemna „om”. Evolutia fonetica a condus la transformarea cuvantului „dom”, cu „d” celebralizat, in cuvantul „rrom”, cu „r” nazalizat, motiv pentru care, in limba romani, scrierea se face cu dublu „r” (sursa - Kenrick, Donald, Rromii: din India la Mediterana, Col. Interface, Centre de recherches tsiganes Paris, Bucuresti: Editura Alternative, 1997, p. 27).
In expunerea de motive, autorul mentioneaza ca termenul de ”tigan” nu este folosit in sens peiorativ. Acest lucru este fals, cuvantul „tigan” fiind unul injurios, folosit de alteritate/ neromi pentru a-i identifica pe acestia (sursa - Delia Grigore, lingvist). Caracterul peiorativ este dat atat de etimologia acestui termen, cat si de modul lui de utilizare, asa cum este descris si in Dictionarul Explicativ al Limbii Romane (DEX). Mai mult, in versiunea cea mai recenta a Dictionarului Explicativ al Limbii Romane, aparuta in 2012, explicatiile cuvantului tigan, precum si toate derivatele acestuia, contin mentiunea "adesea peiorativ".
Termenul de „tigan” provine din limba greaca medie, din „athinganos/ athinganoy”, semnificatiile cuvantului fiind urmatoarele: „pagan”, „eretic”, „de neatins” sau „impur”. Cuvantul este atestat pentru prima data in anul 1068, in scrierea unui calugar care ii definea pe „athinganos” ca fiind un grup de eretici, nomazi, cititori in stele si vrajitori si ii sfatuia pe crestini sa se fereasca de acestia (sursa: ”De ce rrom si nu tigan”, Delia Grigore, lingvist). DEX mentioneaza ca semnificatie a cuvantului tigan „epitet injurios dat unei persoane cu un comportament necivilizat”.
In ceea ce priveste istoria termenului de tigan pe teritorul tarii noastre, Ministerul Culturii, in opinia formulata pe marginea proiectului de lege similar depus de deputatul Silviu Prigoana in anul 2010 si inregistrat cu numarul L731/2010, a transmis ca „In Tarile Romane, inca de la prima atestare a romilor, din 1385, semnalata tot in documentele unei manastiri, Vodita, termenului atigan, care a devenit mai tarziu tigan desemna o stare sociala, aceea de rob, nicidecum etnia”. Cu aceeasi ocazie, Consiliul Legislativ al Parlamentului a relevat, in avizul sau din 11 octombrie 2010, ca proiectul deputatului Silviu Prigoana, care isi propunea tot schimbarea denumirii etniei rome in etnie tiganeasca, incalca principiile de egalitate consacrate de dreptul international si de dreptul Uniunii Europene: „Punerea in aplicare a propunerii legislative analizate va conduce de o maniera subtila la ideea existentei unei populatii speciale, diferite de celelalte populatii conlocuitoare majoritare, populatie care prezinta trasaturi proprii ce-i confera un statut social / moral diferit si care trebuie sa aiba un tratament juridic / moral deosebit, nu conform principiilor de egalitate consacrate de dreptul international si dreptul Uniunii Europene” (Aviz nr. 1209 al Consiliului Legislativ).
Solutia pentru reducerea disconfortului resimtit de cetatenii de etnie majoritara nu sta in manevrarea denumirilor – mai exact a etichetelor – oamenilor, ci in rezolvarea problemelor sociale grave care afecteaza majoritatea comunitatilor de romi. Romanii ar trebui sa simta un disconfort in fata fiecarui rom care, in Romania secolului XXI, traieste intr-o mizerie de ev mediu. Statul roman este dator sa faca toate eforturile pentru a compensa decalajele culturale/educationale/sociale generate de mentinerea timp de peste 500 de ani in conditia de robi (scalvi) a populatiei rome.