CIVILIZAŢIA LEMNULUI ÎN MARAMUREŞ

• 
• 

Detalii

Categorie: Administratie

Publicat: Miercuri, 17 Decembrie 2014 11:17

Scris de IP

Accesări: 1707

Miturile omenirii sunt un fel de istorie depozitată simbolic în straturi, scufundată în mâlul fertil al inconştientului colectiv, aşa cum defineşte Jung acest termen, mâl care însă ascunde nu numai miturile genezei omenirii şi a faptelor sale, ci mituri ale matricei simbolice ale substanţelor primordiale, aşa cum demonstrează întreaga aventură a alchimiei medievale.

Miturile, de aceea, pot să exprime şi zeităţile unor arbori, a unor locuri, pietre, munţi etc. În acest context s-a născut în omenire, poate mai înainte, dar şi paralel cu epoca pietrei, o epocă a lemnului care a însoţit preistoria şi istoria până astăzi.

Mitul lemnului este vechi cât omenirea. El a hrănit, apărat şi conservat vechile culturi. Lemnul a fost leagăn, casă, unelte şi instalaţii, mijloace de transport pe uscat, pe apă şi cer, dar şi haină de mormânt, casă de veci, sarcofag, sicriu, barcă de trecere în lumea de dincolo.

Fără lemn, greu ne putem imagina existenţa pe pământ a omului şi devenirea lui în istorie. Fără lemn nu ne putem imagina tehnica, transporturile, locuinţele etc. Lemnul a încălzit omul, i-a oferit adăpost, ascunziş, umbră, loc de vânat. Lemnul a fost baza materială a primelor instrumente şi arme: arcul, suliţa, ghioaga, apoi roata, atelajele, instalaţiile de apă (morile, vâltorile, pivele etc.). Fără lemn omenirea nu ar fi călătorit pe apă şi nu ar fi putut lucra în mine pentru a scoate minereurile atât de necesare tehnicilor industriale. Lemnul a fost făcut casă, mobilă, obiect de artă şi podoabă, dar şi obiect de joacă, competiţie şi divertisment. Din lemn s-au cioplit zeităţi, statuete, temple, vase funerare sau casnice.

Vechii indieni considerau că fiecare copac are o zeitate. Şi azi, în Maramureş, ţăranii îşi cer iertare lemnului când îl exploatează. Bunicul meu care era dulgher şi sculptor, fierar şi vânător, pescar, păstor şi agricultor, spunea că dacă tai neapărat un lemn - din el să faci numaidecât o grindă sau scânduri, însă să nu îl strici şi să-l tai de foc dacă e bun de construcţie, să nu-l risipeşti, să nu-ţi baţi joc de el. Iar tatăl meu îmi spunea că trebuie să te gândeşti de două ori când tai un lemn, dacă nu cumva poţi găsi o altă soluţie ca să-l salvezi. Eu m-am învăţat să construiesc din lemn, să-l dulgheresc şi mai puţin să-l decorez, să-l lovesc cu dalta, să-l zgrafitez sa sau să-l sculptez.

Din lemn, maramureşenii fac adevărate minuni de arhitectură prin casele şi turnurile bisericilor de lemn (cele mai înalte din lume) şi porţile maramureşene, miraculoase simboluri ale derulării veacurilor de lemn în Maramureş.

Poarta

Poarta de lemn este un element simbolic ce se sacrifică pe sine pentru a conferi posibilitatea trecerii, a racordului între contrarii, simbolizând căldura primordială ce uneşte contrariile[1], le articulează şi le dă rost. Poarta instituie ritualul. Ea este opusul Stâlpului ca structură spaţială şi ca sens. „Poarta sau uşa simbolizează locul de trecere dintre două stări, dintre două lumi, dintre cunoscut şi necunoscut, dintre lumină şi întuneric, dintre bogăţie şi sărăcie. Poarta se deschide spre un mister. Dar ea are şi o valoare dinamică, psihologică; căci ea nu marchează doar un prag, ci îl şi invită pe om să îl treacă. Poarta este o invitaţie la călătorie spre un alt tărâm… Trecerea prin poartă este, cel mai adesea în sens simbolic, o trecere de la profan la sacru”[2]. Este inutil să elucidăm mai departe infinitele sensuri ale acestui simbol fără a coborî într-un exemplu concret cum este cel al porţii maramureşene, a cărei specificitate este organizarea unui spaţiu al său încastrat de patru stâlpi de lemn.

În mod ideal, poarta este spaţiul zero al zonei spaţiale A, în momentul când această zonă trece în zona B, (Poarta fiind momentul zero al ambelor capete de zone spaţiale). În mod real, poarta cu patru stâlpi organizează un „spaţiu poartă”, numit de Mircea Eliade „spaţiu sacru”, spaţiu al ambiguităţii fecunde a contrariilor: „Această posibilitate de transcendenţă este exprimată la nivelurile de cultură mai arhaice, prin diferitele imagini ale unei deschideri: aici, în incinta sacră, comunicarea cu zeii devine posibilă, în consecinţă trebuie să existe o «poartă» către înalt, pe unde zeii pot coborî pe pământ şi pe unde omul poate urca simbolic în cer”[3].

Acest mod de concepere a porţii, ce duce la prelungirea spaţiului simbolic în spaţiu fizic, produce concentrarea spaţiului real în sensul în care în spaţiul porţii „înăuntrul” sau „afară” îşi întârzie fiinţa în poartă, îşi prelungeşte agonia, îşi îndulceşte chinul şi spaima de a deveni altceva, adică opusul lui. Dilatarea acestui spaţiu simbolic, mai precis intrarea lui în spaţiul real, dă naştere unui loc sacru, unui spaţiu în afara spaţiului, unui spaţiu semnificativ. Acest spaţiu conferă psihicului odihnă, căci în spaţiul porţii nu suntem nici înăuntru, nici afară, suntem „în poartă”, adică pe buza timpului, în locul în care timpul se intersectează cu spaţiul şi se anulează reciproc din senzaţie de prea-plin. În această clepsidră, care este poarta, spaţiul profan se concentrează într-atât încât să ofere timpului puteri magice de retrăire, de anulare a ireversibilităţii lui, conferind gândului putinţa de a fiinţa în real, de a întârzia în lucruri, vertebrând acolo un limbaj epurat de orice podoabă, un limbaj semnificativ al începutului. În poartă, atât zeul cât şi omul, se pot odihni „de sine”.

Acest spaţiu concentrat al porţii întârzie paşii noştri în cumpăna trecerii obligând timpul să se dilate pentru a oferi posibilitatea de a alege. Căci aflaţi în poarta cu patru stâlpi nu suntem nici înăuntru nici în afară, secunda trecerii dilatându-se, dă posibilitatea reîntoarcerii, a eventualei corectări a intenţiei. Astfel, ca răspuns, secunda dilatată oferă spaţiului putere metafizică. Nu din lipsă de curaj, de teama lumii de partea cealaltă a porţii, întârziem în poartă, ci din nevoia de împărtăşire, din ambiguitatea dătătoare de metafizică, oferind spaţiul necesar împodobirii gândului. Aici, în poartă, se naşte gramatica lucrului şi a gândului, comuniunea lor. Aici, energia materiei devine gând. Căci ce altceva este poarta decât simbolul omului în consens cu cosmosul, căci ce altceva e acoperişul ei decât cerul, iar pragul – pământul? Omul o sfinţeşte şi se lasă sfinţit de ea. El este poarta prin care transcendenţa se ontifică prin unica ei posibilitate de a cădea în ambiguitatea materie-spirit, adică OM.

Poarta este modelul omului universal. Omul este poarta lui Dumnezeu spre murire, este o scară spre cer şi totodată o coborâre spre OM. De aceea ea leagă cerul de pământ prin simbolul ei intrinsec, aşa cum funia cioplită pe poartă este ecoul aceluiaşi sens al ei, ca un simbolic pleonasm al semnificaţiei oferite de însăşi construcţia simplă a trupului ei. Căci un lucru spune ceva prin el însuşi, aşa cum funia de pe poartă ilustrează mai adâncul sens al însăşi fiinţei porţii, pentru că poarta este o scriere (ca şi casa şi uneltele omului primitiv) mult mai gravă decât orice semn încrustat pe aceste obiecte care are rol de decor, de ilustraţie a unui sens deja spus, prin însăşi construcţia formei în care s-a născut gata spus, gata exprimat. Căci naşterea şi moartea unei forme stau în sensul ei care există deja – în sine – în mod virtual, la naşterea ei. De aceea cel mai limpede limbaj e cel al formei în sine epurate de decorativ.

Podoaba trebuie să fie în consens cu forma şi nu în opoziţie cu ea. Podoaba nu trebuie să strivească forma, ci să o pună în valoare, sprijinindu-se pe însăşi arhitectura ei intimă. Se produce o dezbinare între decorativ şi sens – atunci când decorul excesiv devine semn al neputinţei sesizării esenţei. (În tragedia greacă, corul nu poate înlocui piesa pe care o comentează).

Până unde poate decorul întinde forma? Foarte departe: până când decorul subjugă forma şi îi înlocuieşte sensul prăbuşindu-se tragic în sine din lipsă de osatură. Decorul excesiv şi neizvorând din intimitatea formei (căci forma în sine nu e niciodată nudă – ea se naşte gata decorată, îmbrăcată în ea însăşi), derutează forma în tendinţa ei de întoarcere perpetuă în sine şi nu i se permite decât să deformeze obiectul în elucubraţii armonice cu forma de bază, orice exagerare ratând armonia, liniştea de acasă a formei. Acasă la ele formele se luptă cu decorul, îl ţin la poartă, cochetează cu el, şi din această iubire se poate naşte armonia. Cele mai simple obiecte primitive evită decorul, îl ocolesc, preferând un limbaj simplu, al formei, o muţenie semnificativă a formei în mormântul sensului ei funcţional.

Odinioară, aceste porţi erau încrustate cu semne sacre care s-au transmis de la omul neolitic încoace, prin piatră, ceramică, lemn.

Poarta face posibil consensul omului cu Universul la toate nivelurile lui. De aceea casa, poarta, veşmintele, sunt tot atâtea cuvinte ce se articulează într-o limbă mai mult sau mai puţin decorată, o limbă care nu-şi are traducere, o limbă care se exprimă prin esenţa existenţei însăşi, prin o limbă care echilibrează Fiinţa.

 

Structură şi formă

Lemnul este viu şi atunci când e uscat. Elasticitatea lui nu dispare niciodată. Omul a căutat să cunoască posibilităţile acestui material şi să le folosească adecvat. Lemnul moale se foloseşte la vase casnice, la sculpturi decorative şi icoane ori podoabe. Lemnul de esenţă tare se foloseşte la vapoare, case, arme, fortificaţii, poduri. Lemnul elastic la arcuri, cel rigid la infrastructura caselor şi cetăţilor. Lemnul preţios, ca abanosul, nucul, trandafirul, mahonul şi multe alte specii sunt folosite la obiecte de lux şi podoabe. Lemnul fără aceste calităţi, cum e fagul, frasinul, carpenul, e folosit pentru foc sau construcţii secundare şi anexe.

Lemnul cu fibră liniară, cum e cedrul, molidul şi bradul, se foloseşte pentru scândură sau şindrilă, pentru mobilă şi bărci.

Lemnul învechit şi dur se foloseşte pentru structuri de rezistenţă şi părţi din construcţie exploatate mai intens cum sunt pragurile, grinzile, gardurile.

Lemnul preţios se poate modela aproape ca lutul. Din teiul moale ca mierea s-au făcut din Antichitate şi până azi miraculoase şi perfecte statui lucrate cu o măiestrie extremă. Lemnul este aproape haina omului în viaţă, este leagăn, dar şi sicriu. Iată cum se cutremură metafizic poetul Lucian Blaga admirând lemnul: „ …Gorunule din margine de codru / de ce mă-nvinge / cu aripi moi atâta pace / când zac în umbra ta şi mă dezmierzi cu frunza-ţi jucăuşă? / O, cine ştie?- Poate că / din trunchiul tău îmi vor ciopli / nu peste mult sicriul / şi liniştea. / ce voi gusta-o între scândurile lui / o simt pesemne de acum. / o simt cum frunza ta mi-o picură în suflet şi mut / ascult cum creşte-n trupul tău sicriul, / sicriul meu / cu fiecare clipă care trece, / gorunule din margine de codru.” (Lucian Blaga – Gorunul)

Lemnul este cald ca şi omul, este dur ca şi omul, este frumos, elastic sau rigid, moale sau rigid, catifelat sau alunecos. Lemnul zideşte splendide poduri şi punţi, flote şi oraşe, dar virtuţile lemnului se adună toate mai ales în miraculoasele instrumente muzicale atât de celebre. Se spune că Stradivarius amesteca lacul viorilor sale cu sânge uman (propriul sânge). Există în istorie legende şi mituri despre viaţa şi miracolele lemnului. Lemnul are ecou. El şopteşte şi cântă, sună grav ca o toacă, ca un bucium, ascuţit ca un fluier sau înalt şi dumnezeiesc ca o vioară.

Lemnul este frate cu omul. El este o altă stare a omului. Este omul în altă dimensiune. Virtuţile lemnului sunt asemănătoare virtuţilor omului. E viu. Construieşte o operă. Întră în cultură. Este nemuritor.

A fost o vreme întinsă pe parcursul a zeci de mii de ani fără de care nu ar fi apărut istoria, vreme când lemnul era şi casă şi masă şi hrană şi tehnică şi cultură. Era viaţă pentru om. Acele dovezi din acele timpuri nu mai există azi. Pentru că lemnul, asemenea omului, putrezeşte, însă construieşte verigi către viitor, intră în genetica şi reflexul omenirii, în respiraţia şi mitologia ei.

 

Acţiunile propuse de către DJC Maramureş pentru anul 2014, corelate cu obiectivele cuprinse în Programul de Guvernare 2013-2016, au fost realizate în conformitate cu calendarul asumat.

 

Patrimoniul Cultural Naţional reprezintă ansamblul resurselor moştenite, identificate ca atare, indiferent de regimul de proprietate asupra acestora, şi care reprezintă o mărturie şi o expresie a valorilor, credinţelor, cunoştinţelor şi tradiţiilor aflate în continuă evoluţie; patrimoniul cultural naţional cuprinde toate elementele rezultate din interacţiunea dintre factorii umani şi naturali, de-a lungul timpului.

Teoriile culturale contemporane consideră patrimoniul cultural drept o parte a Patrimoniului, domeniu în care patrimoniul cultural se completează armonios cu patrimoniul natural. Împreună, cele două subdomenii constituie moştenirea pe care fiecare generaţie o lasă urmaşilor. În această schemă logică, subdomeniul patrimoniului cultural cuprinde patrimoniul cultural material – cel imobil (monumentele istorice) şi cel mobil (mai ales bunurile culturale aflate în muzee şi colecţii) – şi patrimoniul cultural imaterial.

I. PATRIMONIUL CULTURAL IMOBIL

Patrimoniul cultural imobil constituie o componentă valoroasă a patrimoniului cultural, atât în ceea ce priveşte valoarea materială directă, cât şi în raport cu posibilităţile de inserţie a unor componente extraculturale. Trebuie menţionat că patrimoniul cultural imobil este o sintagmă care desemnează ceea ce, în termeni generici, poartă numele de monumente istorice şi include nu doar monumentele istorice, ci şi ansamblurile şi siturile istorice. Patrimoniul cultural imobil nu se limitează la patrimoniul construit, sintagmă care exclude cele mai multe dintre siturile arheologice. Toate aceste delimitări şi definiţii sunt foarte clar stabilite prin intermediul unui corp de norme complet şi coerent formulat, care are în vedere întregul set de operaţiuni (cercetare, evidenţă, conservare, restaurare, punere în valoare) care alcătuiesc opera de protejare a patrimoniului cultural imobil. Mai mult decât atât, chiar legea-cadru în domeniu stabileşte că protejarea monumentelor istorice este parte componentă a strategiilor de dezvoltare durabilă economico-socială, turistică, urbanistică şi de amenajare a teritoriului, la nivel naţional şi local.

Potrivit Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, cu modificările şi completările ulterioare, monumentele istorice (monumentele, ansamblurile şi siturile istorice) sunt clasate în două grupe: grupa A, care include monumentele istorice de valoare naţională şi universală, şi grupa B, care le include pe cele reprezentative pentru patrimoniul cultural local.

Date statistice cu privire la situaţia juridică şi starea patrimoniului construit din judeţ, inclusiv zonele construite protejate:

 

a) numărul total de monumente din judeţ şi clasificarea lor în funcţie de grupa valorică:

-număr total monumente cuprinse în LMI 2010 în judeţul Maramureş: 582

-grupă valorică A -180; dintre care 8 monumente înscrise în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO

-grupă valorică B – 402

-împărţite în 4 categorii:

I- situri arheologice: nr. total: 127, reprezentând 22 % din totalul monumentelor din LMI

-grupa A- 22, reprezentând 17,3% din situri

-grupa B-105, reprezentând 82,7 din situri

II-monumente de arhitectură: nr. total 416, reprezentând 71% din LMI

-grupa A -145 reprezentând 35%

-grupa B-271, reprezentând 65%

III- monumente de for public: nr. total 13, reprezentând 2,3%

-grupa A- 3, reprezentând 23%

-grupa B 10, reprezentând 77%

IV- monumente memoriale/funerare: nr. total 26, reprezentând 4,7%

-grupa A-10, reprezentând 38,5%

-grupa B- 16, reprezentând 61,5%

b) Baza cadastrală: În perioada 2008-2009 au fost cartate toate monumentele istorice înscrise în LMI, în afară de 5 situri arheologice, în sistemul stereografic 1970. Baza de date a fost înaintată MCP cât şi Institutului Naţional al Patrimoniului, la finalul anului 2009.

I- situri arheologice cartate 122 din 127 nr. total, reprezentând 96%

II- monumente de arhitectură 100%

III- monumente de for public 100%

IV- monumente memoriale/funerare 100%

 

Activitatea de avizare, monitorizare şi control

În urma consultării CZMI au fost eliberate 22 avize pentru lucrări importante asupra monumentelor istorice sau în zona de protecţie a acestora, precum şi 23 avize interne pentru lucrări minimale, de întreţinere care din punct de vedere al complexităţii nu necesită consultarea Comisiei.

S-au eliberat 3 avize provizorii de folosinţă proprietarilor următoarelor imobile din Baia Mare:

• Casa Teleki, cod clasare 2010: MM-II-m-B-04454, Str. Libertăţii nr.9, loc. Baia Mare;
• Casă, cod clasare 2010: MM-II-m-B-04475, Str. Minerilor nr.11, loc. Baia Mare;
• Hanul “Vulturul Negru”, cod clasare 2010: MM-II-m-B-04467;

S-au efectuat 94 controale şi inspecţii la monumentele istorice din judet de asemenea şi la obiectivele pentru care s-au depus documentaţii de avizare:

- Monumente istorice şi zone de protecţie ale acestora în localităţile Baia Mare, Baia Sprie, Sighetu Marmaţiei, Codru Butesii, Buzeşti, Poienile Izei, Remetea Chioarului, Copalnic Mănăştur, Şomcuta Mare,

În urma controalelor s-au emis 2 somaţii către proprietari si anume:

- S.C. CCL MARCHE S.R.L., Str. Libertăţii nr. 4, loc. Baia Mare;

- S.C. ROK PAP CAFE BAR S.R.L., Str. Podu Viilor nr.3, Baia Mare.

S-au realizat recepţii finale privind lucrările finanţate de către Institutul Naţional al Patrimoniului şi Municipiul Baia Mare la următoarele obiective:

- “Reabilitare, modernizare, extindere corp multifuncţional la Colegiul Naţional “Gheorghe Şincai”, loc. Baia Mare;

- Reabilitare Faţadă la Grădiniţa cu Program prelungit nr.11 “Mihai Eminescu”, str. Crişan nr.13, loc. Baia Mare;

ACTIVITATE DE ACTUALIZARE ŞI CORECTARE A ERORILOR DIN

LISTA MONUMENTELOR ISTORICE

JUDEŢUL MARAMUREŞ

în vederea republicării Listei Monumentelor Istorice în anul 2015

 

 

În scopul republicării Listei Monumentelor Istorice în anul 2015, Institutul Naţional al Patrimoniului ne-a solicitat actualizarea prezentei liste, prin semnalarea erorilor materiale cu privire la denumire, adresă, datare, cu ataşarea unor documente justificative din punct de vedere legal. În urma unui îndelungat proces de verificare, de adunare a materialelor justificative (de la Primării, proprietari de monumente istorice şi instituţii precum Muzeul Judeţean Maramureş sau Serviciul Judeţean Maramureş al Arhivelor Naţionale – cărora le mulţumim pentru colaborare) precum şi a discuţiilor avute cu reprezentanţii INP pentru lămurirea unor situaţii dificile, propunerile noastre finale în ceea ce priveşte actualizarea Listei Monumentelor Istorice din judeţul Maramureş au fost următoarele:

Categoria I – ARHEOLOGIE

 

Majoritatea propunerilor cf. adresei Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş 1315/2011, nu au fost validate pentru introducere în LMI 2015, deoarece necesită dosare de clasare:

1. Poziţia 11 – MM-I-s-B-04370, Aşezare, sat BICAZ; comuna BICAZ , "Corbuţu", Cf. adresei Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş nr. 1315/2011, la punctul „Corbuţu” există şi o aşezare aparţinând epocii neolitice (ataşată);
2. Poziţia 12 - MM-I-s-B-04371, Situl arheologic de la Bicaz, punct "Igoaie", sat BICAZ; comuna BICAZ , Cf. aceleiaşi adrese la punctul Igoaie există şi o aşezare aparţinând epocii neolitice şi una aparţinând eneoliticului/perioadei de tranziţie la epoca bronzului/bronz timpuriu, cultura Coţofeni;
3. Poziţia 15 - MM-I-s-B-04372, sat BICAZ; comuna BICAZ, Situl arheologic de la Bicaz, punct "Oarză", Cf. aceleiaşi adrese la punctul Oarză există şi o aşezare aparţinând epocii eneolitice, cultura Tiszapolgár
4. Poziţia 28 - MM-I-s-B-04380, Situl arheologic de la Călineşti, punct "Rogoaza", sat CĂLINEŞTI; comuna CĂLINEŞTI, "Rogoaza”, Cf. adresei Muzeului de Istorie şi Arheologie 1315/2011, denumirea corectă: „Rogoaze”
5. Poziţia 33, MM-I-s-B-04383, Aşezare, sat CRĂCIUNEŞTI; comuna BOCICOIU MARE, "La Mohelcă", sec. VI, Cf. adresei Muzeului de Istorie şi Arheologie 1315/2011, există şi o aşezare aparţinând epocii bronzului şi una medieval timpurie, Cf. adresei Primăriei Bocicoiu Mare, ataşată, se indică localizarea: „lângă Halta CFR”
6. Poziţia 35, MM-I-s-A-04385, Ruinele bisericii cneziale de la Giuleşti, sat GIULEŞTI; comuna GIULEŞTI, "La Biserică", sec. XIV Epoca medievală, Cf. adresei Primăriei Giuleşti, nr. 464/2009, ataşată, adresa corectă: sat GIULEŞTI; comuna GIULEŞTI, nr. 359.
7. Poziţia 45, MM-I-s-B-04391, Situl arheologic de la Lăpuşel, punct "Ciurgău", sat LĂPUŞEL; comuna RECEA "Ciurgău". Cf. adresei Muzeului de Istorie şi Arheologie 1315/2011, există şi o aşezare din epoca târzie a bronzului, cultura Suciu de Sus, o aşezare din prima epocă a fierului (Hallstatt), o aşezare de epocă romană, sec. III-IV d. Chr., o aşezare medieval timpurie, sec. VIII-IX d. Chr.
8. Poziţia 57, MM-I-s-B-04396, Situl arheologic de la Oarţa de Jos, punct "Vâlceaua Rusului", sat OARŢA DE JOS; comuna OARŢA DE JOS, "Vâlceaua Rusului". Cf. adresei Muzeului de Istorie şi Arheologie 1315/2011 mai există şi o aşezare aparţinând epocii neolitice şi o aşezare din epoca romană, sec. II-IV d. Chr.
9. Poziţia 65, MM-I-s-A-04399, Situl arheologic de la Oarţa de Sus, punct "Oul Făgetului" sat OARŢA DE SUS; comuna OARŢA DE JOS, "Oul Făgetului". Cf. adresei Muzeului de Istorie şi Arheologie 1315/2011 există: epoca neolitică, grupul Iclod, eneolitic/perioadă de tranziţie la epoca bronzului/bronz timpuriu, cultura Coţofeni; epoca bronzului, cultura Suciu de Sus şi grupul Lăpuş
10. Poziţia 71, MM-I-s-B-04402, Situl arheologic de la Oarţa de Sus, punct "Măgura" sat OARŢA DE SUS; comuna OARŢA DE JOS, "Măgura". Cf. adresei Muzeului de Istorie şi Arheologie 1315/2011 există: epoca neolitică eneolitic/perioadă de tranziţie la epoca bronzului/bronz timpuriu, cultura Coţofeni; sec. I a Chr. I p. Chr., Latène
11. Poziţia 96, MM-I-s-B-04414, Aşezare, sat SĂSAR; comuna RECEA, "Dâmbul Morii", Epoca bronzului, cultura Suciu de Sus. Cf. adresei Muzeului de Istorie şi Arheologie 1315/2011 mai există şi o aşezare de epocă romană, sec. II-IV d. Chr
12. Poziţia 97, MM-I-s-B-04415, Situl arheologic de la Seini, punct "Dagas", oraş SEINI, "Dagas". Cf. adresei Muzeului de Istorie şi Arheologie 1315/2011 mai există: şi o aşezare de epocă romană sec. II-III d. Chr.
13. Poziţia 113, MM-I-s-B-04425, Situl arheologic de la Tisa, punct "Lazuri" sat TISA; comuna BOCICOIU MARE, "Lazuri". Cf. adresei Muzeului de Istorie şi Arheologie 1315/2011 mai există: o aşezare eneolitică/perioadă de tranziţie la epoca bronzului/bronz timpuriu, cultura Coţofeni;
14. Poziţia 122, MM-I-s-B-04429, Situl arheologic de la Vălenii Şomcutei, punct "Ograda Budenilor", sat VĂLENII ŞOMCUTEI; oraş ŞOMCUTA MARE, "Ograda Budenilor". Cf. adresei Muzeului de Istorie şi Arheologie 1315/2011 mai există şi o aşezare neolitică

Am solicitat astfel republicarea informaţiilor din LMI 2010 cu următoarele modificări:

(Nr. crt. 1) MM –I-s-B-04364: se va modifica textul din câmpul „Adresă” cu următorul text: „Dealul Cetăţii”, cartierul Valea Borcutului;

(Nr. crt. 28) MM-I-s-B-04380: se va modifica textul din câmpul „Denumire” cu următorul text: Situl arheologic de la Călineşti, punct „Rogoaze”; se va modifica textul din câmpul „Adresă” cu următorul text: „Rogoaze”;

(Nr. crt. 29) MM-I-s-B-04380.01: se va modifica textul din câmpul „Adresă” cu următorul text: „Rogoaze”;

(Nr. crt. 30) MM-I-s-B-04380.02: se va modifica textul din câmpul „Adresă” cu următorul text: „Rogoaze”;

 

În concluzie, pentru LMI 2015 Maramureş (Arheologie), se vor publica informaţiile cuprinse în LMI 2010 Maramureş (Arheologie) cu cele 4 modificări de mai sus.

 

 

 

Categoriile II-IV Arhitectură, Case memoriale, monumente funerare

15. Poziţia 129, MM-II-a-A-04433, Ansamblul de arhitectură şi tehnică populară "Dealul florilor", Secţie a Muzeului Judeţean Maramureş, municipiul BAIA MARE, "Dealul Florilor", sec. XVIII – XX. Cf. Adresei Municipiului Baia Mare nr. 17992/2014, Adresa completă: str. Dealul Florilor, nr. 1;

Observaţie: Cercetând Listele Monumentelor anterioare am descoperit că în 1955 Biserica de lemn care se află astăzi în cadrul Ansamblul de arhitectură şi tehnică populară făcea parte din LMI 1955 (extras ataşat), însă în LMI 1991 nu mai apare, fiind înglobată în Ansamblu. Având în vedere că biserica a fost adusă din localitatea Chechiş în Baia Mare încă din 1939, când muzeul în aer liber nu se întemeiase încă (inaugurat cf. site-ului oficial al Muzeului Judeţean Maramureş abia în 1984), valoarea (superioară tuturor celorlalt exponate) dată de: vechimea (1566), arhitectura, pictura interioară etc., precum şi faptul că nu a fost niciodată declasată oficial, propunem îndreptarea erorii materiale (omisiunii) produse în Lista din 1991 şi includerea ei în cadrul Ansamblului cu codul MM-II-m-A-04433.01. Ataşăm fişa monumentului de arhitectură din Dealul Florilor, precum şi extrase din proiectul „Delimitarea zonelor de protecţie. Relev. monum. de arh. din jud. Maramureş” nr. 5966/80.

1. Poziţia 131, MM-II-m-B-04435, Abatorul vechi, azi Intreprinderea de produse zaharoase, municipiul BAIA MARE, Str. Băii 5, 1889-1900, Noua denumire: Abatorul vechi, fosta Întreprindere de produse zaharoase

17. Poziţia 137, MM-II-m-B-04439, Judecătoria de plasă, azi locuinţă, municipiul BAIA MARE, Str. Crişan 3, 1889-1900. Noua denumire: Judecătoria de plasă, azi Tribunalul Maramureş secţia I Civilă, cf. adresei nr. 2870 a Tribunalului Maramureş;
18. Poziţia 139, MM-II-m-B-04441, Casă, municipiul BAIA MARE, Str. Crişan 13, 1889-1900, Noua denumire: Casă, azi Grădiniţa cu program prelungit M. Eminescu, conform adresei nr. 546 a directorului Grădiniţei;
19. Poziţia 141, MM-II-m-B-04443, Rezervorul de apă al vechiului apeduct, municipiul BAIA MARE, Str. Firiza, 1910. Cf. Adresei Municipiului Baia Mare nr. 17992/2014, Adresa corectă: Str. 8 Martie, nr. 32 A
20. Poziţia 142, MM-II-m-B-04444, Şcoala nr. 3, municipiul BAIA MARE, Str. Garibaldi 2, 1908. Noua denumire: Şcoala nr. 3, azi Liceul Tehnologic „Henri Condă”
21. Poziţia 148, MM-II-m-B-04449, Casă, municipiul BAIA MARE, Piaţa Libertăţii 4, sec. XVI – XVIII. Cf. Adresei Municipiului Baia Mare nr. 17992/2014, Adresa completă: Piaţa Libertăţii 4, Turnului 1. Primăria a acordat adrese diferite clădirilor care cuprind spaţii cu acces din străzi diferite, creându-se dificultăţi în stabilirea statutului imobilelor ce apăreau cu adrese diferite faţă de cea din LMI (ambiguităţi cu privire la impozite, preempţiune, avize).
22. Poziţia 149, MM-II-m-B-04450, Casa Degenfeld, municipiul BAIA MARE, Piaţa Libertăţii 5, sec. XVI- XVIII. Cf. Adresei Municipiului Baia Mare nr. 17992/2014, Adresa completă: Piaţa Libertăţii 5, Turnului 2, Crişan 1, Cetăţii 3,
23. Poziţia 150, MM-II-a-A-04451, Claustrul mănăstirii Minoriţilor, azi internat şcolar, municipiul BAIA MARE, Piaţa Libertăţii 6, 1734. Cf. Adresei Municipiului Baia Mare nr. 17992/2014. Adresa completă: Piaţa Libertăţii 6, str. Crişan nr. 2
24. Poziţia 151, MM-II-a-A-04452, Complex hotel - restaurant "Minerul", fost Sf. Ştefan, municipiul BAIA MARE, Piaţa Libertăţii 7, 1911. Cf. Adresei Municipiului Baia Mare nr. 17992/2014, Adresa completă: Piaţa Libertăţii 7, Piaţa Păcii, 7
25. Poziţia 155, MM-II-m-B-04456, Casa "Agricola", municipiul BAIA MARE, Piaţa Libertăţii 11, sec. XVI – XVIII. Cf. Adresei Municipiului Baia Mare nr. 17992/2014. Adresa completă: Piaţa Libertăţii, nr. 11, Podul Viilor, nr. 1
26. Poziţia 156, MM-II-m-B-04457, Casa Bay, municipiul BAIA MARE, Piaţa Libertăţii 12, sec. XVI – XVIII. Cf. Adresei Municipiului Baia Mare nr. 17992/2014. Adresa completă: Piaţa Libertăţii 12, Podul Viilor, nr. 2
27. Poziţia 162, MM-II-m-A-04463, Casa Iancu de Hunedoara, municipiul BAIA MARE, Piaţa Libertăţii 18, sf. sec. XV - sec.XVIII. Cf. Adresei Municipiului Baia Mare nr. 17992/2014, Adresa completă: Piaţa Libertăţii 18, Mihai Viteazul, nr. 2A, 2C
28. Poziţia 166, MM-II-m-B-04467, Hanul "Vulturul Negru", municipiul BAIA MARE, Str. Lucaciu Vasile 2, sec. XVIII. Cf. Adresei Municipiului Baia Mare nr. 17992/2014, Denumirea nouă: Hanul ,,Vulturul Negru”, azi clădire de birouri a Primăriei Municipiului Baia Mare, M1 Millenium.
29. Poziţia 171, MM-II-m-B-04472, Fostul palat episcopal, azi Întreprindere de tricotaje, municipiul BAIA MARE, Str. Lucaciu Vasile 61, 1891–1892. Cf. Monografiei Municipiului Baia Mare şi lucrării Oglinda oraşului Baia Mare, precum şi a LMI 1991 în imobil a funcţionat şi o Şcoală civilă (uneori denumită confesională) de fete. (copii ataşate în dosarul trimis anterior).

Trebuie să precizez că mai există o clădire monument MM-II-m-B-04469, adresa Str. Lucaciu Vasile 50, denumită Palatul Episcopiei Greco-Catolice, cu care se poate face confuzie prin păstrarea denumirii din LMI 2010. Reintroducerea denumirii de Şcoală confesională de fete ar fi exact în spiritul OMCC nr. 2260/2008, Anexa nr. 1, pct B (2): „numele oficial al monumentului istoric cu care acesta a fost clasat” (vezi extras din LMI 1991 - prima denumire a monumentului a fost „Şcoala confesională de fete, sec. XIX (actuala Întreprindere de Tricotaje)”. În plus, extrasele bibliografice ataşate nu fac decât să întărească această denumire şi să justifice cf. pct B (3) „Denumirea oficială anterioară: - numai în cazuri deosebit de relevante sau când monumentul istoric a intrat cu o anume denumire în literatura de specialitate”.

În plus, Întreprinderea de tricotaje a funcţionat doar la începutul anilor 1990 (când a fost şi clasată – sau ce se înţelegea atunci prin clasare, trecerea pe o listă de propuneri, fără alcătuirea unui dosar). Această scurtă perioadă nu a fost suficientă pentru intrarea în „literatura de specialitate” sau în memoria colectivă. Propunem denumirea, eventual simplificată în „Fosta Şcoală confesională de fete” respectând OMCC, Anexa 1, pct B (2) şi (3), adevărul istoric şi memoria colectivă.

30. Poziţia 179, MM-II-m-A-04479, Biserica "Sf. Anton", municipiul BAIA MARE, Piaţa Păcii 16, 1402, cu transf. ulterioare. Cf. adresei preotului paroh nr. 683/2014, şi a bibliografiei ataşate, -denumirea corectă este Biserica „Sf. Nicolae”; Cf. adresei Municipiului Baia Mare nr. 17992/2014 Adresa corectă: Piaţa Păcii 8
31. Poziţia 180 MM-II-m-B-04480 Este de fapt un pavilion octogonal, anexă a fostului Palat al Copiilor. Adresa corectă conform CF ataşat şi Cf. adresei Municipiului Baia Mare nr. 17992/2014 Str. Petöfi Sándor 8. La alcătuirea LMI 1992, în propunerea Inspectoratului Judeţean de Cultură de atunci, pavilionul apărea ca fiind „un corp al Liceului de muzică” (extras ataşat), însă ulterior se va publica sub denumirea de „Casă”, dând impresia greşită că ar exista 2 imobile cu adrese diferite. Precizăm că în CF-ul ataşat fostul Palat al copiilor cuprinde printre altele şi anexa numită „pavilion” care se pare că ar fi avut funcţiunea iniţială de casă a servitorilor. Între Liceul de Artă cu adresa: str. P. Sandor, nr. 2-4 şi cele 2 clădiri monument de pe str. P. Sandor nr. 8 nu mai există un alt imobil, iar Serviciul Urbanism al Primăriei a luat act de acest fapt şi va atribui nr. 6 altui imobil.

Conform CF ataşat se face mult mai bine diferenţierea între cele 2 clădiri, din aceeaşi curte, cu acelaşi nr., ambele monument istoric, dacă se schimbă denumirea din Casă în Pavilion octogonal, fiind practic o anexă a imobilului principal - Casă, fostul Palat al copiilor - iar în curtea respectivă mai există şi alte anexe fără valoare arhitecturală ce pot fi confundate cu această „Casă”. Ar lămuri mult mai bine situaţia din teren şi ar fi o modificare benefică a listei. Acest imobil nu a fost niciodată „Casă” în sensul normal al cuvântului ci a ţinut dintotdeauna de corpul principal de clădire (donjon, locuinţă a servitorilor, atelier).

32. Poziţia 181, MM-II-m-B-04481, Casă, azi Palatul copiilor, municipiul BAIA MARE, Str. Petöfi Sándor 8, 1938. Denumirea propusă: Casă, fostul Palat al copiilor (prin actualizarea listei consider că se impune modificarea unor denumiri care nu mai sunt de actualitate. A fost Palatul copiilor în perioada comunistă si urmează să primească o funcţiune nouă după ce a stat nefolosit 25 de ani). E o evoluţie pozitivă a listei, consider că nu trebuie să ne împiedicăm în prevederea din OMCC care se referă la noile clasări.
33. Poziţia 183, MM-II-m-B-04483, Casa Paşca, municipiul BAIA MARE, Str. Plaiului 38, 1938 – 1939. Adresa completă: Str. Plaiului 38, în curtea Mănăstiri Greco – Catolice Sfânta Maria
34. Poziţia 190, MM-II-m-B-04489, Casa Gall, municipiul BAIA MARE, Str. Teatrului 2, 1920 – 1930. Adresa completă: Str. Teatrului 2, Gh. Şincai, nr. 1
35. Poziţia 192 MM-II-m-B-04491, Casa Pocol, azi Casa de copii, municipiul Baia Mare, str. Valea Borcutului, 19, 1903 Adresa corectă str. Valea Borcutului, nr. 119, cf. Adrese Primărie, Consiliu Judeţean;– Propunere Casa Pocol nu mai este Casă de copii, precizarea nu-şi mai are astăzi rostul.
36. Poziţia 216, MM-II-m-B-04514, Biserica "Sf. Apostoli”, sat BĂIUŢ, comuna POIENILE BOTIZEI, 84, 1830. Cf. adresei Primăriei comuna Băiuţ, 11.03.2009, ataşată, adresa corectă: sat Poiana Botizii, comuna Băiuţ, nr. 84
37. Poziţia 226, MM-II-m-A-04525, Casa de lemn Deac Vasile Moşu, sat BOGDAN VODĂ; comuna BOGDAN VODĂ, Str. Bocicoiel 578, 1780. Este de fapt drumul spre localitatea Bocicoel, comuna Bogdan Vodă neavând denumiri de străzi. Cf. adresei Primăriei Bogdan Vodă, nr. 538/2012 ataşată, adresa corectă este Bogdan Vodă, nr. 578
38. Poziţia 239, MM-II-m-B-04536, Flotaţia de metale neferoase, oraş Cavnic, Str. Flotaţiei 1 A, 1810-1820, Monument dispărut cf. Notei de constatare din 9.02.2004
39. Poziţia 253, MM-II-m-A-04544.02, Clopotniţa de lemn, sat COAŞ, comuna COAŞ, 271, 1730. Monument dispărut, conform Notă de constatare 31.03.2009
40. Poziţia 256, MM-II-m-B-04547, Biserica "Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril", sat COPALNIC; comuna COPALNIC-MĂNĂŞTUR, 126, 1735. Cf. adresei primăriei Copalnic Mănăştur contrasemnată de preotul paroh, ataşată, Denumirea corectă este „Adormirea Maicii Domnului”
41. Poziţia 261, 262, MM-II-a-A-04553, Ansamblul bisericii "Sf. Ana", sat CORUIA; comuna SĂCĂLĂŞENI, 276, 1794. Cf. adresei Primăriei com. Săcălăşeni, nr. 671/24.02.2014 , ataşată, Adresa nouă: sat Coruia, com. Săcălăşeni, str. Alexandru Vaida Voievod, nr. 11, Hramul este „Zămislirea Sfintei Ana” (ataşat avizul MCC nr. 240/M/2008)
42. Poziţia 271, MM-II-m-A-04561, Biserica de lemn ""Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril", sat CULCEA; comuna SĂCĂLĂŞENI, 145, 1720. Cf. adresei Primăriei com. Săcălăşeni, nr. 671/24.02.2014. Adresa nouă: sat Culcea, com. Săcălăşeni str. Stadionului, nr. 1.
43. Poziţia 288 MM-II-m-B-04578, Castelul Blomberg, azi Casa de copii, sat Gârdani, comuna Gârdani, 457, sec. XIX, Propunere: Castelul Blomberg nu mai este Casă de copii, precizarea nu-şi mai are astăzi rostul.
44. Poziţia 312, MM-II-a-B-04599, Ansamblul bisericii "Adormirea Maicii Domnului", sat MOISEI; comuna MOISEI, 203, cca 1600. Observaţie: Ansamblul este de grupă valorică B, în timp ce ambele monumente componente sunt de grupă valorică A:

313, MM-II-m-A-04599.01, Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" a fostei mănăstiri "Izvoru Negru", sat MOISEI; comuna MOISEI, 203, cca. 1600

314, MM-II-m-A-04599.02, Stâlpii de piatră ai "Drumului Crucii" sat MOISEI; comuna MOISEI, 203, sec. XVII

Se poate considera eroare materială (?)

45. Poziţia 315, MM-II-m-B-04600, Biserica "Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril", sat ODEŞTI; comuna BĂITA DE SUB CODRU, 33, 1832. Localitatea face parte din comuna Băseşti: corect: sat Odeşti, comuna Băseşti, cf. adresei nr. 1871 a Primăriei Comunei Băseşti. Comuna nu are încă PUG-ul finalizat.
46. Poziţia 316 MM-II-m-B-04601, Biserica „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril” sat Orţâţa, comuna Oarţa de Jos, se va înlocui cu sat Orţiţa, comuna Oarţa de Jos, conform adresei Primăriei Oarţa de Jos, nr. 1807/24.10.2014.
47. Poziţia 323 MM-II-m-B-04813, Biserica de lemn „Sf. Arhangheli” sat Posta, comuna Remetea Chioarului, 112A, poate rămâne precizarea cătun Săpâia, fără cuvântul sector.
48. Poziţia 325, MM-II-m-B-04608, Biserica "Sf. Nicolae", sat PRELUCA VECHE; comuna COPALNIC-MĂNĂŞTUR, 57, 1750. Denumirea corectă Biserica „Sf. Apostoli Petru şi Pavel”, (cf. adresă preot, respectiv adresa primăriei Copalnic Mănăşturnr. 4814/27.10.2014)
49. Poziţia 330, MM-II-m-B-04613, Casa Maria Pop, sat REMETEA CHIOARULUI; comuna REMETEA CHIOARULUI, 60, 1875. Monument dispărut, cf.. notei de constatare din data de 12.03.2009 si adresei Primăriei nr. 598/25.02.2009, ataşate.
50. Poziţia 344, MM-II-m-B-04623, Casa Mihaly, sat SARASĂU; comuna SARASĂU, 2, sec. XVIII. Monument dispărut, cf. Notei de constatare din 14.11.2006.
51. Poziţia 354, MM-II-m-A-04630, Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" sat SĂCĂLĂŞENI; comuna SĂCĂLĂŞENI, 214, sec. XVII. Cf. adresei Primăriei com. Săcălăşeni, nr. 671/24.02.2014, Adresa nouă: sat Săcălăşeni, str. Muzeului, nr. 1
52. Poziţia 338, MM-II-m-B-04619, Casă de lemn, sat aparţinător ROHIA; oraş TÂRGU LĂPUŞ, 152, 1820, Monument dispărut cf. Notei de constatare pentru monumente dispărute din 4.03.2009
53. Poziţia 357, MM-II-m-A-04635, Biserica de lemn "Sf. Nicolae" (a Bulenilor), oraş SĂLIŞTEA DE SUS, Str. Băleni nr. 47, 1736. Cf. Adresei Primăriei Săliştea de Sus, Adresa corectă: str. Bâleni, nr. 47
54. Poziţia 362, MM-II-a-B-04638, Ansamblu de arhitectură tehnică populară, sat SÂRBI; comuna BUDEŞTI, sec. XIX, Monument dispărut cf. Notei de constatare din teren din 10.03.2009.
55. Poziţia 375, MM-II-m-B-04648, Casa Kompasz, oraş SEINI, Str. Cuza Vodă 15, sec. XIX, Declasată conform Ordinului Mnisterului Culturii nr. 2799/ 28.12.2011
56. Poziţia 378, MM-II-m-B-04651, Casa Pop, oraş SEINI, Str. Cuza Vodă 74, înc. sec. XX, Monument dispărut, conform adresei Primăriei nr. 2966/11.03.2009, si a notei de constatare din 10.03.2009
57. Poziţia 382, MM-II-m-B-04655, Şcoală, azi grădiniţă, oraş SEINI, Str. Eminescu Mihai, 35, 1912. Modificare adresa: Str. Eminescu Mihai 37, conform verificării din teren a inspectorilor DJC Maramureş
58. Poziţia 383, MM-II-m-B-04656, Locuinţa pedagogului şcolii, oraş SEINI, Str. Eminescu Mihai 37, 1912. Modificare adresa: Str. Eminescu Mihai 35, conform verificării din teren a inspectorilor DJC Maramureş.
59. Poziţia 415, MM-II-m-A-04689, Tribunalul vechi, azi Primăria şi Judecătoria municipiului Sighetu Marmaţiei, municipiul SIGHETU MARMAŢIEI, Str. Bogdan Vodă 14, Coposu Corneliu 2,4, 1893 – 1895. Cf. adresei Primăriei Municipiului Sighetu Marmaţiei nr.6283/2009, Adresa corectă: Str. Bogdan Vodă nr.14, Str. Corneliu Coposu nr. 2,
60. Poziţia 442, MM-II-m-B-04712, Cabinete stomatologice, municipiul SIGHETU MARMAŢIEI Piaţa Libertăţii 2, sec. XIX.

Primăria Sighetu Marmaţiei ne-a atras atenţia că imobilul de pe str. Libertăţii nr. 2 este o clădire nouă, (situată în curtea str. Libertăţii nr. 3, monument istoric, în care au funcţionat Cabinete stomatologice). Aceasta rezultă şi din documentele puse la dispoziţie de Primărie şi ataşate. Studiind succesivele Liste ale Monumentelor Istorice din 1992, 2004 şi 2010 (ataşate), se poate crede că s-a produs o confuzie între clădirea de pe strada Bogdan Vodă 2 şi Piaţa Libertăţii 2 încă din LMI 1992, din moment ce imobilul din Bogdan Vodă 2 este denumit „Casă cu magazine la parter”, iar Libertăţii 2 este numită „Clădirea P.T.T.R.”, iar Libertăţii 3 este „Fostul Hotel, actuala stomatologie”. În LMI 2004 se repară parţial eroarea, Bogdan Vodă 2 apărând ca „Poşta veche, azi locuinţă”, Libertăţii 2 ca „Poştă”, iar Libertăţii 3 drept „Casă”. În LMI 2010 Bogdan Vodă 2 este „Poşta”, Libertăţii 2 este denumită „Cabinete stomatologice” iar Libertăţii 3 „Casă”. Vă transmitem ataşat documentele puse la dispoziţie de Primăria Municipiului Sighetu Marmaţiei, precum şi fotografii de la faţa locului.

Poziţia 443, MM-II-m-A-04713, Casă, municipiul SIGHETU MARMAŢIEI, Piaţa Libertăţii 3, sec. XIX, În clădirea din Libertăţii nr. 3 au funcţionat cabinetele stomatologice. Grupa A este neadecvată clădirii, rezultând probabil din confuzia cu clădirea vecină, fosta Poştă sau clădire PTTR cum fusese denumită în LMI 1992, grupa valorică atribuindu-se între publicarea listelor din 1992 şi 2004. Precizăm că nu deţinem documentaţii care să justifice clasarea acestor monumente sau atribuirea grupelor valorice.

61. Poziţia 484, MM-II-m-B-04751, Curia familiei Dunca, sat SLĂTIOARA; comuna STRÂMTURA, 128, sec. XIX. Monument dispărut, conform Notei de constatare din teren pt.monumente disparute din 10.03.2009 Există altă clădire nouă în locul Curiei.
62. Poziţia 489, MM-II-m-A-04756, Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului", sat ŞIEU; comuna ROZAVLEA, 103, 1760. Cf. adresei Primăriei Şieu, nr. 3847/492/2009. Adresa corectă: sat Şieu, comuna Şieu, nr. 103.
63. Poziţia 507, MM-II-m-B-04768, Biserica de lemn "Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril", sat ŞURDEŞTI; comuna ŞIŞEŞTI, 115 "Pe Corni", sec. XVIII. Conform adresei Primăriei comunei Şişeşti, nr. 4875/29.07.2013 ataşată, Adresa corectă este: sat ŞURDEŞTI; comuna ŞIŞEŞTI, nr. 145 „Pe corni”,
64. Poziţia 508, MM-II-a-A-04769, Ansamblul bisericii "Sf. Arhangheli", sat ŞURDEŞTI; comuna ŞIŞEŞTI, 145. Conform adresei Primăriei comunei Şişeşti, nr 4875/29.07.2013. Adresa corectă este: sat ŞURDEŞTI; comuna ŞIŞEŞTI, nr. 115
65. Poziţiile 512-519: În Tauţii Măgherăuş străzille sunt denumite numeric. Str. 1, 2, 3 etc. Propunere: Pentru evitarea confuziilor ar fi necesară adăugarea unui semn de punctuaţie intre strada şi nr. ex: Str. 1, 202, sau Str. 1/202
66. Poziţia 519, MM-II-m-B-04772, Biserica ortodoxă “Sf. Apostoli Petru şi Pavel”, oraş TĂUŢII MĂGHERĂUŞ, Str. Principală, 95, 1560-1830, Cf. Adresei Primăriei Oraşului Tăuţii Măgherăuş nr. 1691/2009, a preotului paroh Cânţa Ioan Alexandru, Biserica ortodoxă are denumirea „Adormirea Maicii Domnului”, şi adresa Str. 1/134
67. Poziţia 524, MM-II-m-B-04784, Conacul Szaploncsay Zoltan, sat TISA; comuna BOCICOIU MARE, 350, 1848 – 1849, Monument dispărut din 2003, cf. adresei Primăriei comunei Bocicoiu Mare, nr. 2028/2003, şi a Notei de constatare nr. 52/2004 ataşate
68. Poziţia 526, MM-II-m-B-20247, Curie, oraş ULMENI, 23, sec. XIX. Cf. adresei ataşate Adresa completă: Oraş Ulmeni, sat aparţinător Ţicău, nr. 23,
69. Poziţia 527, MM-II-m-A-04787, Biserica de lemn "Sf. Arhangheli" oraş ULMENI; Ulmeni, Str. Dulfu Petre 36, 1720. Observaţie: repetitia nu e necesară. anterior fusese sat ULMENI; Comuna ULMENI. Adresa corectă, oraş Ulmeni, Str. Dulfu Petre 36

70. Poziţia 542, MM-II-s-B-04796, Cimitir evreiesc, oraş VIŞEU DE SUS, Str. Poduri În centru oraşului, Sec. XVIII, Cf. adresei Primăriei Oraşului Vişeu de Sus, nr. 2343/2009, Adresa corectă este zona Poduri, nicidecum în centrul oraşului.
71. Poziţia 555, MM-III-m-B-04818, Obelisc în memoria Eroilor din primul război mondial sat VĂLENII ŞOMCUTEI; comuna ŞOMCUTA MARE, În centrul satului, 1925 -1930. Corect: sat aparţinător Vălenii Şomcutei, Oraş Şomcuta Mare
72. Poziţia 558, MM-IV-m-B-04821, Casa de lemn a poetului erou Ion Şugariu, sat BĂIŢA; comuna TĂUŢII MĂGHERĂUŞ, Str. 80 35, 1913-1925. Cf. adresei Primăriei Oraşului Tăuţii Măgherăuş, nr. 1691/2009, Adresa corectă: oraş TĂUŢII-MĂGHERĂUŞ, sat aparţinător BĂIŢA, Str. 80/ 35
73. Poziţia 559, MM-IV-m-B-04822, Monument funerar al familiei Gheorghe Pop de Băseşti, sat BĂSEŞTI; comuna BĂSEŞTI, Cimitir, 1923. Propunere: schimbarea denumirii şi în LMI în Monument funerar al familiei George Pop de Băseşti, cf. adresei Primăriei Băseşti nr. 1871/13.10.2014, şi a Serviciului Judeţean a Arhivelor Naţionale Maramureş nr. 1419/17.10.2014
74. Poziţia 560, MM-IV-m-A-04823, Casa Gheorghe Pop de Băseşti, sat BĂSEŞTI; comuna BĂSEŞTI, 107 A, 1878 – 1890. Casa memorială este numită George Pop de Băseşti cf. Propunere: schimbarea denumirii şi în LMI în Casa George Pop de Băseşti, Ibidem
75. Poziţia 561, MM-IV-m-A-04824, Troiţă de lemn, sat BERBEŞTI; comuna GIULEŞTI , 6 sec. XVIII. Fiind monument de for public nu are atribuită o adresă. Referire corectă: „lângă casa cu nr.6.”
76. Poziţia 562, MM-IV-m-B-04825, Cruce în memoria Eroilor căzuţi în primul şi al doilea război mondial, sat BOZÂNTA MARE; comuna TĂUŢII-MĂGHERĂUŞ, În curtea bisericii ortodoxe, 1935 -1980. Cf. Adresa Primăriei Tăuţii Măgherăuş nr. 1691 ataşată Adresa corectă: sat aparţinător BOZÂNTA MARE oraş TĂUŢII-MĂGHERĂUŞ, În curtea bisericii ortodoxe.
77. Poziţia 577, MM-IV-m-B-04839, Troiţa de lemn în memoria Eroilor din primul şi al doilea război mondial, sat SOMEŞ-UILEAC; comuna ULMENI. În parcul din centrul satului. 1946. Monument dispărut cf. Notei de constatare din 24.04.2009 Există alt monument de for public din 1995. Ulmeni a devenit oraş. Localizare corectă: sat SOMEŞ-UILEAC; oraş ULMENI. În parcul din centrul oraşului.

78. Poziţia 579, MM-IV-m-B-04841, Capela Eroilor căzuţi în primul război mondial sat ŞIŞEŞTI; comuna ŞIŞEŞTI, 1930 – 1935. Localizare: În cimitirul de lângă Drumul Judeţean
79. Poziţia 582, MM-IV-m-A-04769.02, Monumentele funerare din cimitir, sat ŞURDEŞTI; comuna ŞIŞEŞTI, 145, Observaţie: Cimitirul aferent Bisericii „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril” a cărei adresă corectă sat Şurdeşti, comuna Şişeşti, nr. 115

 

 

 

Observaţie: Pentru monumentele dispăruteam trimis notele de constatare realizate împreună cu reprezentanţii Primăriilor şi a Inspectoratului de Stat în Construcţii, însă INP a condiţionat scoaterea din listă a acestora cu alcătuirea dosarelor de declasare, considerându-se, cf. adresei INP din 17.12.2009 că notele de constatare ar fi „abrogate prin modificarea conţinutului Ordinului de clasare” şi că nu mai există „temei legal să le scoatem din listă”.

Deoarece pentru aceste monumente nu deţinem documentele de clasare, iar pentru unele dintre ele nu avem niciun fel de alte informaţii care ne-ar ajuta la întocmirea dosarelor de declasare cf. noilor prevederi legale, iar pe locul unora există deja clădiri sau monumente de for public noi, aceste obiective vor rămâne în continuare în LMI până la alcătuirea documentaţiei legale.

Am atras atenţia INP că în acest mod se vor menţine dificultăţile la întocmirea Planurilor de Urbanism şi în reglementarea zonelor de protecţie a acestor monumente istorice care se regăsesc pe Lista publicată în Monitorul Oficial, dar nu mai există fizic, zonele de protecţie instituite fiind practic inutile.

Dreptul de preemţiune al statului asupra monumentelor istorice

Conform art. 4 al Legii 422/2001 republicată, proprietarii de monumente istorice pot să vândă aceste imobile numai în condiţiile exercitării dreptului de preemţiune al statului român, prin Ministerul Culturii, pentru monumentele istorice clasate în grupa A sau prin serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii pentru monumentele istorice clasate în grupa B, ori al unităţilor administrativ teritorile, după caz, sub sancţiunea nulităţii absolute a vânzării.

În anul 2014 Direcţia Judeţeană pentru Cultură a primit 5 astfel de înştiinţări:

- imobilul Casa Teleki, situat în Baia Mare, Piaţa Libertăţii, nr. 9, proprietari: Chira Ioan Iosif, Chira Iolanda Eva Maria, Chira Alexandru Vasile Gheorghe, Voicu Angela Adela Margareta;

- imobilul situat în Baia Mare, Piaţa Libertăţii, nr. 10, ap. 4, proprietar Mărieş Mircea Claudiu

- imobilul situat în Sighetu Marmaţiei, Piaţa Libertăţii, nr. 25, ap. 2; proprietar Episcopia Română Unită cu Roma Greco-Catolică de Maramureş,

-imobilul situat în Baia Mare, str. Petofi Sandor, nr. 6-8, (cota ½), proprietar Timotei Ursu

-imobilul situat în Baia Mare, Piaţa Libertăţii, nr. 10, proprietar Mărieş Mircea Claudiu

In toate cele 5 cazuri instituţia noastră nu şi-a exprimat dreptul de preemţiune, transferându-l către autorităţile publice locale.

În ceea ce priveşte vânzarea unor spaţii comerciale sau de prestări servicii din imobile monumente istorice grupă valorică B, de către consiliile judeţene, consilii locale sau cele aflate în patrimoniul regiile autonome de interes local operează prevederile Legii 550/2002, s-au eliberat avize favorabile în baza prevederilor Ordinului ministrului Culturii şi Cultelor nr. 2645/25.04.2003 pentru spaţii comerciale şi de prestări servicii din imobile monument istoric situate în Sighetu Marmaţiei:

-Str. Traian nr. 1-3, ap. 6

-Str. Bogdan Vodă, nr. 1, ap. 3, parter;

-Piaţa Libertăţii, nr. 24, parter, spaţiu 5, Str. Ioan Mihaly de Apşa, nr. 3, ap. 17

-Str. Ioan Mihaly de Apşa, nr. 2, ap. 19

Pentru un spaţiu comercial din cadrul unui monument istoric de importanţă naţională localizat în Sighetu Marmaţiei, Piaţa Libertăţii nr. 3, apartamentul 3 s-a trimis solicitarea Primăriei Municipiului Sighetu Marmaţiei către Ministerul Culturii.

 

 

Fondul Cultural Naţional

 

Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN), instituţie publică subordonată Ministerului Culturii, oferă în fiecare an finanţări nerambursabile instituţiilor publice, organizaţiilor neguvernamentale şi persoanelor juridice de drept privat care desfăşoară activităţi culturale.

Unul din mijloacele prin care se strâng fondurile necesare finanţării nerambursabile a programelor şi proiectelor culturale de care au beneficiat şi instituţii sau ONG-uri din judeţul nostru, este Fondul Cultural Naţional. Instituţia noastră colaborează cu AFCN în scopul identificării şi controlării respectării obligaţiilor de plată a contribuţiilor la fondul cultural naţional. (Legea 199/2008 şi Ordinul de Guvern nr. 2066/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea, vărsarea şi gestionarea sumelor care constituie Fondul Cultural Naţional.)

Ne-am axat în acest an cu prioritate, la cererea AFCN şi având în vedere informaţiile pe care le deţinem ca instituţie ce avizează lucrările efectuate în zona de protecţie a monumentelor istorice, pe înştiinţarea operatorilor economici ce realizează investiţii amplasate în spaţiile de protecţie ale monumentelor istorice proprietate publică să vireze către AFCN 3% din devizul general al investiţiilor autorizate. (OG nr. 2/2008, art. 21, lit. o)

Timbrul monumentelor istorice

 

Instituit prin Legea 422/2001, timbrul monumentelor istorice reprezintă un mijloc de a colecta fonduri de la persoane fizice şi juridice care desfăşoară activităţi cuprinse în art. 51 al legii, precum şi în Normele metodologice privind cuantumul timbrului monumentelor istorice şi modalităţile de percepere, încasare, virare, utilizare şi evidenţiere a sumelor rezultate din aplicarea acestuia, aprobate prin HG 1502/2007 cu modificările ulterioare (OUG 77/2009 – scoaterea din lista plătitorilor a Companiei Naţionale “Loteria Română”).

La solicitările şi îndrumarea Serviciului Timbrul Monumentelor Istorice din cadrul Institutului Naţional al Patrimoniului, instituţie aflată în subordonarea Ministerului Culturii, am încercat să identificăm şi să înştiinţăm persoanele fizice sau juridice care au obligaţia de a contribui, conform art. 51, alin (3) la plata timbrului monumentelor istorice pentru:

a) cărţile poştale ilustrate, plicurile, mărcile poştale, hărţile, pliantele, broşurile, revistele, ghidurile turistice, cărţile, albumele, atlasele, enciclopediile, filmele artistice şi documentare, casetele video, compact-discurile, diapozitivele, videoclipurile, cardurile bancare şi cartelele telefonice comercializate în România, reprezentând monumente istorice individualizate sau în ansambluri, prin imagini fotografice sau reprezentări grafice de interior sau exterior;

b) biletele de intrare, inclusiv taxele de fotografiere sau de filmare, pentru monumentele istorice puse la dispoziţie publicului, în totalitate ori în parte, aflate în proprietatea sau în folosinţa persoanelor juridice de drept privat care desfăşoară activităţi economice;

c) biletele de intrare la manifestările culturale, sportive sau de agrement, târguri şi expoziţii desfăşurate în spaţii situate în zona de protecţie a acestora sau în zonele construite protejate;

Aceste fonduri sunt utilizate de Institutul Naţional al Patrimoniului exclusiv pentru:

- acordarea de credite în condiţiile legii, cu prioritate pentru lucrări de intervenţie urgentă la monumente istorice;

- finanţarea elaborării de reglementări tehnico-economice, de norme şi metodologii privind elaborarea de documentaţii specifice, executarea de lucrări, realizării de achiziţii, contractări şi decontări de lucrări privind monumentele istorice;

- finanţarea unor amenajări în vederea pregătirii monumentelor istorice pentru vizitare gratuită precum şi pentru realizarea unor programe sau proiecte culturale (cf. art. 52 al Legii 422/2001 cu modificările ulterioare).

 

Punere în valoare a patrimoniului cultural

(Parteneriate cu instituţii ale statului, firme si ONG-uri)

- în scopul protejării şi promovării bisericilor de lemn monumente UNESCO din Maramureş s-au alcătuit prin Hotărâri ale Consiliului Judeţean Maramureş, comitetele de organizare UNESCO pentru bisericile de lemn din Bârsana, Şurdeşti, Poienile Izei, Plopiş, Ieud, Rogoz, Deseşti.

- am acordat sprijin şi consiliere Primăriei Copalnic Mănăştur pentru realizarea proiectului “Promovarea produsului specific comunei Copalnic Mănăştur «Monumente şi tradiţii între hotare»” constând în amplasarea unor banner-e în apropierea unor monumente istorice, precum şi a unor indicatoare rutiere de orientare turistică spre obiective incluse în LMI.

- organizarea celei de-a doua ediţii a Colocviului Naţional de Semiotică aplicată, “Arhetipuri ale spiritului românesc - despre puterea de rezonanţă a semnelor originare”. Evenimentul este organizat de Asociaţia Română de Studii Semiotice (AROSS), în colaborare cu Fundaţia “Dorel Cherecheş”, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Maramureş, Centrul Universitar Nord şi ONG “Maradava” Baia Mare.

- parteneriat la editarea revistelor de cultură Vatra Chioreană şi Archeus.

-sprijinirea iniţiativelor maramureşene din domeniul culturii pe lângă Ministerul Culturii, Academia Română şi alte foruri centrale;

PARTENERIATE ŞI COLABORĂRI CU ALTE INSTITUŢII

Pe parcursul anului 2014, DJC Maramureş a desfăşurat activităţi, proiecte şi programe în colaborare cu mai multe instituţii din judeţul Maramureş: Instituţia Prefectului – Judeţul Maramureş, Consiliul Judeţean Maramureş, Primăria şi Consiliul Local Baia Mare, Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Maramureş, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Gheorghe Pop de Băseşti” al judeţului Maramureş, Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş, Arhivele Naţionale – Serviciul Judeţean Maramureş, primării şi consilii locale din judeţ, ONG-uri şi operatori culturali din judeţ.

INSPECTORATUL DE POLIŢIE AL JUDEŢULUI MARAMUREŞ

Ca urmare a unor controale executate de Serviciul de Investigaţii Criminale din cadrul IPJ Maramureş în perioada august-septembrie, agenţii trimişi în teritoriu ne-au semnalat următoarele probleme:

- Casa Pocol, azi Casa de copii, cod LMI MM-II-m-B-04491, situat în Baia Mare, Valea Borcutului nr. 19, adresa corectă este Valea Borcutului, nr. 119;

- nu au putut fi identificate următoarele monumente istorice: MM-II-m-B-04650, Casă cu sculpturi, Seini, Str. Cuza Vodă, nr. 73, jud. Maramureş, MM-II-m-B-04651, Casa Pop, str. Cuza Vodă, nr. 74, MM-II-m-04652, Casă cu sculpturi, Seini, Str. Cuza Vodă, nr. 75, MM-II-m-B-04644, Banca Sătmăreana, azi locuinţă, str. Băii, nr. 8; MM-II-m-B-04648 Casa Konpasz, str. Cuza Vodă, nr. 15, a fost demolat.

- următoarele monumente istorice au fost dezafectate: MM-II-m-B-04435 “Abatorul vechi, azi întreprinderea de produse zaharoase Baia Mare, str. Băii, nr. 5, MM-II-m-B-04472, Fostul palat episcopal, azi Întreprinderea de tricotaje Baia Mare, str. Lucaciu, nr. 61, MM-II-B-m-04708

Măsuri luate de instituţia noastră:

- am cerut Primăriei Municipiului Baia Mare şi Consiliului Judeţean Maramureş confirmarea adresei şi am trimis Institutului Naţional al Patrimoniului solicitarea de a schimba în baza acestor acte adresa Casei Pocol.

- pentru Casa Pop, str. Cuza Vodă nr. 74 există Nota de constatare a dispariţiei monumentului din 2009; Casa Konpasz a fost declasată conform Ordinului Mnisterului Culturii nr. 2799/ 28.12.2011; Banca Sătmăreana ese găseşte la aceeaşi adresă, fiind sediul Centrului de afaceri RO-UA, iar pentru Casele cu sculpturi din str. Cuza Vodă nr. 73, respectiv 75 am solicitat primăriei Seini să ne transmită informaţii.

- pentru monumentele istorice dezafectate este necesară identificarea proprietarilor şi transmiterea acestora înştiinţări în scopul intervenţiilor necesare stopării degradării şi punerii în valoare a monumentului.

* * *

PRIMĂRII

În scopul republicării Listei Monumentelor Istorice am solicitat primăriilor de pe raza judeţului Maramureş informaţii în legătură cu unele monumente istorice ale căror adrese, denumiri sau datări am constatat că ar fi greşite. O colaborare fructuoasă, pentru care mulţumim încă o dată am avut cu serviciile de specialitate ale Consiliului Judeţean Maramureş, ale Primăriei Baia Mare (Instituţia Arhitectului Şef al oraşului, Serviciul Dezvoltare Urbană, Administrarea Teritoriului şi Urbanism etc), ale Primăriei Sighetu Marmaţiei (Serviciul Spaţiu Locativ), Primăria oraşului Seini, Primăria oraşului Tăuţii Măgherăuş, Primăria comunei Băseşti care ne-au transmis de urgenţă toate actele solicitate în scopul îndreptării erorilor din LMI.

 

* * *

Ca urmare a apariţiei unor probleme în activitatea de avizare a Direcţiei pentru Cultură Maramureş, în scopul unei bune colaborări cu beneficiarii dar şi cu instituţiile implicate în protejarea monumentelor istorice din judeţul Maramureş, s-a iniţiat o serie de întâlniri cu reprezentanţi ai primăriilor din judeţ, deschisă cu întâlnirea din 19.11.2014 la Primăria Municipiului Baia Mare.

Această întâlnire la care au participat pe lângă reprezentanţii DJC Maramureş (d-l director Ioan Marchiş, ing. Gabriela Lipoveanu, ist. Aura Pintea) reprezentanţii Primăriei Municipiului Baia Mare: dl. viceprimar Istvan Ludescher, dl. arhitect şef Mircea Dinculescu, dl. Ioan Tepei, director Direcţia Patrimoniu, d-na Izabella Morth şef serviciu Dezvoltare Urbană, d-na Genovica Dorolţi, şef serviciu Administrarea Teritoriului şi Urbanism, dl. Andrei Bakk, şef serviciu Autorizări Construcţii, dl. Liviu Pop, şef serviciu Disciplina în construcţii, d-na Marcela Pop, consilier.

Probleme discutate:

- Solicitarea avizului din partea DJC Maramureş şi pentru lucrările efectuate în zonele de protecţie a monumentelor aflate în afara Centrului Istoric al Municipiului Baia Mare (pentru care există PUZ aprobat şi nu putem încasa taxă de avizare):

1. MM-II-m-B-04435, Abatorul vechi, azi Întreprinderea de produse zaharoase, Str. Băii nr. 5, 1889-1900
2. MM-II-m-B-04443, Rezervorul de apă al vechiului apeduct, Str. Firiza (actuală Str. 8 Martie nr.32A), 1910
3. MM-II-m-B-04444, Şcoala nr.3, Str. Garibaldi 2, 1908
4. MM-II-m-B-04445, Capela cimiterială Rozalia, Str. Horea 6, 1771
5. MM-II-m-B-04473, Casa Teleki Sandor, Str. Minerilor 5, 1883-1885
6. MM-II-m-B-04474, Casa Revesz, Str. Minerilor 7, înc. sec XX
7. MM-II-m-B-04475, Casă Str. Minerilor 11, sec. XX
8. MM-II-m-B-04478, Casă Str. Paris 11, 1926
9. MM-II-m-B-04480, Casă Str. Petofi Sandor 6, 1920
10. MM-II-m-B-04481, Casă Str. Petofi Sandor 8, 1938
11. MM-II-m-B-04482, Casă Str. Petofi Sandor 10, 1930
12. MM-II-m-B-04483, Casa Paşca, Str. Plaiului 38, 1938-1939
13. MM-II-m-B-04491, Casa Pocol, azi Casă de copii, Str. Valea Borcutului 19, 1903
14. MM-II-m-B-04492, Biserica Sf. Dumitru, Str. Valea Borcutului 156, 1907
15. MM-II-a-A-04494, Colonia pictorilor, Str. Victoriei 21, 1910-1912
16. MM-III-m-B-04804, Monumentul actorului Marton Lendvay, municipiul Baia Mare, Parcul municipal
17. MM-III-m-B-04805, Statuia Minerului, muncipiul Baia Mare, Piaţa Revoluţiei 1958
18. MM-III-m-A-04806, Grup statuar “Sfatul bătrânilor”, municipiul Baia Mare, str. Gheorghe Şincai În faţa prefecturii, 1970
19. MM-IV-m-B-04820, Poartă de lemn, municipiul Baia Mare, Muzeul Judeţean Maramureş
20. MM-II-a-A-04433, Ansamblul de arhitectură şi tehnică populară “Dealul Florilor” Secţia Muzeului judeţean Maramureş
21. MM-II-m-B-04576, Biserica Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril, localitate componentă Firiza, Baia Mare, Str. Firiza nr.99
22. MM-I-s-B-04364, Cetatea din Baia Mare, punct “Valea Borcutului”, “Dealul Cetăţii”, la 500 m de staţia de exploziv, în cartierul Valea Borcutului, sec. XI-XV

- În cuprinsul Certificatelor de urbanism ar fi necesară precizarea condiţiilor cuprinse în Regulamentul Local de Urbanism al zonei în care se execută lucrările (nivel de înălţime, materiale acceptate, volumetrie);

- Modificările şi completările aduse Legii 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcţii, cf. art. 24’, alin 1), intrarea în legalitate pentru construcţiile încadrate în art. 3, alin 1, lit. b) se face numai în instanţă.

b) lucrări de construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare, protejare, restaurare, conservare, precum şi orice alte lucrări, indiferent de valoarea lor, care urmează să fie efectuate la construcţii reprezentând monumente istorice, inclusiv la anexele acestora, identificate în acelaşi imobil - teren şi/sau construcţii, la construcţii amplasate în zone de protecţie a monumentelor şi în zone construite protejate, stabilite potrivit legii, ori la construcţii cu valoare arhitecturală sau istorică deosebită, stabilite prin documentaţii de urbanism aprobate;

- Care este procedura pe care trebuie s-o urmeze beneficiarii care vor să intre în legalitate – necesitatea consultării Serviciului Juridic al Primăriei

- Sesizările pentru lucrările neautorizate asupra monumentelor istorice sau din zona lor de protecţie să fie aduse şi la cunoştinţa DJC Maramureş. Instituirea unui parteneriat efectiv în cazul inspecţiilor realizate de Corpul de control al Primarului, eventual şi a celor efectuate de IPJ Maramureş;

-În colaborare cu Serviciul comercial din cadrul Primăriei Municipiului Baia Mare este necesară instituirea unor limitări cu privire la tipul de funcţiuni permise firmelor ce-şi desfăşoară activitatea în Centrul Istoric al Municipiului Baia Mare, monument istoric de importanţă naţională, cod LMI 2010 MM-II-a-A-04432. ex: bar strip-tease pe str. Podu Viilor nr. 3; şi în “Minerul” clădire monument, latura dinspre Piaţa Păcii. Aceste limitări trebuie conexate cu prevederile: “Regulamentului privind organizarea, autorizarea şi amplasarea mijloacelor de publicitate pe raza municipiului Baia Mare” Anexa 1 la HCL nr. 164/2014; Centrul Istoric al Municipiului Baia Mare – zona A1, condiţii speciale suplimentare;

-Inscripţionarea şi semnalizarea monumentelor istorice, cf. Legii 422.2001 actualizată, republicată este obligaţia reprezentanţilor primăriilor, care trebuie să suporte şi costurile însemnelor distinctive. Această semnalizare ar ajuta la conştientizarea proprietarilor monumentelor istorie precum şi a proprietarilor din zonele de protecţie aferente despre drepturile şi obligaţiile care le revin. (ex. str. Rândunicii – dosar penal nr. 3880/P/2014 pt. executarea de lucrări fără autorizaţie de construire – proprietarul susţine că nu a ştiut că se află în ZP al monumentului istoric Colonia Pictorilor; este necesară intrare în legalitate – prin instanţă)

Prin minuta încheiată în urma şedinţei, s-au stabilit următoarele:

-să se instituie o colaborare între serviciile de specialitate ale primăriei, serviciul autorizăei, serviciul comercial şi serviciul de disciplină în construcţii, la sesizări, deplasări în teren, constatări. Să se ia legătura cu DJC Maramureş pentru o acţiune comună.

Termen: permanent

-să fie desemnată o persoană, investită în baza Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice;

T. 30.12.2014

-să se ceară avizul DJC Maramureş prin Certificatul de Urbanism şi prin avizele de principiu pentru Autorizaţiile de Funcţionare şi în zona de protecţie a monumentelor istorice care nu sunt amplasate în centrul istoric, nu numai la monumentele istorice;

T. permanent

-se va întocmi o hartă cu toate monumentele istorice şi se va stabili zona de protecţie;

T. 30.12.2014

-se va stabili o procedură de colaborare între instituţiile DJC Maramureş, ISC Maramureş, Poliţia Locală, Patrimoniu, Primărie, pentru intrarea în legalitate, constatări, avizări, autorizări;

T. 30.12.2014

-notele de constatare să fie trimise şi la DJC Maramureş şi la ISC Maramureş pentru luarea măsurilor care se impun.

T. permanent

II. ARHEOLOGIE

 

 

Atribuţiile Direcţiei Judeţene pentru Cultură Maramureş în domeniul protejării patrimoniului arheologic

1. identifică siturile arheologice prin repere şi coordonate şi asigură marcarea lor pe hartă;
2. urmăreşte respectarea autorizaţiei de săpătură arheologica, a Regulamentului săpăturilor arheologice şi a standardelor şi procedurilor arheologice în judeţul Maramureş;
3. avizează, pe baza referatelor de specialitate, lucrările ce urmează sa fie efectuate în zonele cu patrimoniu arheologic evidenţiat întâmplător;
4. asigura supravegherea de specialitate a lucrărilor la care au fost consemnate descoperiri arheologice întâmplătoare, declanşând, după caz, procedurile de clasare prevăzute de lege;
5. emite Certificatul de descărcare de sarcina arheologica, conform prevederilor legislative;
6. anunţa poliţia şi jandarmeria cu privire la fiecare descoperire întâmplătoare, aşa cum este ea definita în OG 43/200, în vederea organizării pazei şi/sau a supravegherii zonei respective.
7. preia bunurile mobile rezultate în urma descoperirilor arheologice întâmplătoare predate de descoperitor în termen de maximum 72 de ore şi procedează potrivit prevederilor legale în vigoare privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil;
8. constată contravenţii şi aplică sancţiuni, potrivit legislaţiei în vigoare, în cazul nerespectării reglementarilor privind protejarea patrimoniului arheologic.

În acest sens, au fost monitorizate următoarele cercetări arheologice întreprinse în anul 2014 în judeţul Maramureş:

 

1. Cercetări arheologice sistematice:

1.1. Şantierul arheologic Bozânta Mică Grind.

 

Data de început a campaniei: 15.09.2014 / Data de sfârşit a campaniei. 17.10.2014

Localitatea: Bozânta Mică, com. Recea, jud. Maramureş, punct: “Grind”

Tip sit: aşezare deschisă (111) Încadrare cronologică: Epoca Bronzului (sfârşitul mileniul II î.Chr.), Epoca Romană (sec. III d.Chr.), Medievală Timpurie (sec.VIII d.Chr.)

Colectiv: dr. Ioan STANCIU (Institutul de Arheologie şi Istoria Artei Cluj-Napoca) - responsabil; Marius ARDELEANU, Raul CARDOŞ, Dan POP, Bogdan BOBÎNĂ (Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş).

Nr. autorizaţie: 77/2014 (autorizaţie de săpătură arheologică sistematică)

Localitatea Bozânta Mică este situată la 15 km vest de Baia Mare şi la 5 km nord-vest de drumul european E 58, între râurile Someş şi Lăpuş. Locul de hotar, numit de localnici „Grind” sau “Grindul Alb”, se găseşte în partea nord-vestică a localităţii, spre Arieşu de Câmp, la circa 150 m vest de malul stâng a Lăpuşului şi la 1,2 km sud-est de confluenţa acestuia cu râul Someş.

Proiectul de cercetare arheologică a sitului de la Bozânta Mică “Grind” a fost iniţiat, în anul 2008, de Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş în colaborare cu Institutul de Arheologie şi Istoria Artei din Cluj-Napoca şi are ca principale obiective cercetarea integrală a sitului, salvarea, protejarea, conservarea, restaurarea şi valorificarea complexă a rezultatelor toate acestea urmând să contribuie la mai buna cunoaştere a epocii bronzului, epocii romane şi perioadei medievale timpurii din bazinul inferior a Lăpuşului. Primele cercetări arheologice sistematice au fost desfăşurate în anul 2009, continuate apoi în cursivitate.

Campania arheologică din anul 2014 s-a desfăşurat în perioada 15 septembrie – 17 octombrie 2014. În vederea realizării practicii de specialitate, în acest a participat la săpătură şi Dragoş Conţiu, student anul I la Secţia Arheologie din cadrul Universităţii Babeş – Bolyai din Cluj Napoca.

Principalul obiectiv al campaniei 2014 a fost acela de a verifica periferia vestică a aşezărilor, respectiv marginea din această direcţie a grindului pe care ele se situează. Cu acest scop, au fost trasate şi cercetate exhaustiv două secţiuni şi şase casete. Deoarece în urma verificărilor repetate se știa că stratul de pământ arat conține foarte puține fragmente ceramice sau chiar deloc, acesta a fost decapat mecanic pe o adâncime de 25–30 cm. În ansamblu, a fost investigată pe durata acestei campanii o suprafaţă de 226 m². Eforturile principale au fost concentrate asupra S I/2014 (68,5 x 2 m), trasată paralel cu un drum de acces dinspre punctul Grind spre râul Lăpuş, la o distanţă de 1,8 m de acesta, pe direcţia nord-sud (caroiaj din doi în doi metri). Cu scopul cercetării integrale a unor complexe deja identificate în această secţiune au fost deschis şi SI/2014 (10 x 1 m), pe direcţia est-vest, în dreptul carourilor 44-46 ale SI, alături de casetele C1 (6,5 x 5 m), C2 (6,5 x 5 m), C3 (2 x 1,5 m), C4 (2,2 x 1,2 m), C5 (4 x 1 m) şi C6 (4 x 2 m).

Stratigrafia se prezintă în felul următor: sub un strat vegetal de câţiva centimetri (3-5), urmează stratul arabil, de culoare cafeniu-nisipos (grosime medie 20-25 cm). De la 25-30 cm adâncime urmează un strat de pământ de culoare neagră (conţine sporadic chirpic şi cioburi), după care, de la 50-60 cm adâncime urmează un strat de pământ nisipos cu pietriş. Stratul de steril arheologic constă într-un nisip fin de culoare gălbuie, la fel ca şi în cazul celorlalte secţiuni săpate la Bozânta Mică „Grind”. Cu excepţia zonelor unde au fost surprinse complexe arheologice, nu s-a identificat un strat de cultură corespunzător celor trei epoci cunoscute din cercetările efectuate în anii anteriori.

În cursul cercetărilor arheologice din anul 2014 au fost identificate şi cercetate 14 complexe arheologice. Cel mai important dintre ele aparţine Epocii Bronzului (sec. XIII a. Chr.), respectiv un mormânt dublu de incineraţie, cu oasele calcinate depuse în urne (Cx. 143). Cinci gropi rectangulare cu pereţii lutuiţi şi arşi (137, 139, 142, 144, 145) aparţin epocii romane imperiale - Barbaricum (sec. II–III p. Chr.). O situaţie mai interesantă, în partea superioară a umpluturii uneia dintre ele au fost găsite relativ multe bucăţi de zgură de fier. Altfel, cu excepţia unui vas de dimensiuni mari (chiup), depus în Cx. 137, din care s-a păstrat doar treimea superioară a lui, din ele s-a recoltat puţin material arheologic, marea majoritate a ceramicii, nu prea numeroasă, fiind găsită în strat. Se remarcă câteva fragmente de chiupuri, decorate cu linii drepte şi în val, castroane lucrate la roată, din pastă fină, culoare cenuşie, dar şi câteva fragmente de la vase lucrate cu mâna, de la oale, din pastă grosieră, cu pietricele în pastă, culoare cărămizie, cu urme de ardere secundară.

Patru complexe arheologice (Cx. 140, 146, 149 şi 150) aparţin epocii medievale timpurii, cu datare mai sigură pe un anumit interval al secolului VIII. Două dintre ele pot fi explicate ca locuinţe sezoniere ori construcţii cu rol economic, lipsite de instalaţie pentru foc. Din umplutura lor provin multe fragmente ceramice, mai puţine din vase lucrate cu mâna, mai multe din oale modelate la roata înceată, cu decorul atât de obişnuit pe spaţii întinse epocii medievale timpurii. În lipsa inventarului, de patru complexe arheologice nu pot fi datate.

Materialele arheologice şi documentaţia foto şi grafică se găsesc la Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş. (extrase din Raportul Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş)

1.2. Şantierul arheologic Lăpuş, PODANC, Necropola Tumulară

Lăpuş, com. Lăpuş, jud. Maramureş

Punct: Podanc

Cod sit: 108231.01

Autorizaţie de cercetare sistematică nr. 78/2014

Colectiv: Carola Metzner-Nebelsick (LM Univ. München), Carol Kacsó (MJIA Maramureş), Louis D. Nebelsick (UKSW Varşovia), Bogdan Bobînă (MJIA Maramureş), Ken Massy (LM Univ. München), Evamarie Bange (Arhiva de Stat, Luxemburg)

Campania de săpături din perioada 18-29 august 2014

Obiectivul săpăturilor este un monument tumular ridicat în mai multe etape, care este cercetat începând cu anul 2007. Cercetarea monumentului a fost în bună parte terminată deja în 2013. Campania din 2014 a avut ca scop săparea acelor porţiuni din martorii stratigrafici, care nu au putut fi cercetate în campania din anul precedent.

Campania de două săptămâni a fost afectată de ploile abundente căzute. Totuşi martorii stratigrafici au fost săpaţi, astfel că scopul cercetării a fost atins.

Rezultatele săpăturilor

Măsurătorile digitale au fost realizate de K. Massy. Documentaţia cercetării a fost întocmită potrivit principiilor statuate prin campaniile anterioare. Fotografiile de şantier au fost realizate de C. Metzner-Nebelsick şi K. Massy. În anul 2014 au fost deschise suprafeţe ce au totalizat 38,5 m², respectiv au fost efectuate săpături de la nivelurile atinse în 2013, care au fost protejate după terminarea cercetărilor prin acoperire cu pământ. În toate suprafeţele a fost atins pământul neumblat.

Rezultatele detaliate:

Sector A III:

Parţial în zona martorului stratigrafic. Principala sarcină a fost cercetarea pe niveluri a unei vetre aflate în centrul construcţiei din prima fază, care a fost descoperită deja în 2013, dar care nu a putut fi atunci în întregime decopertată. În 2014 au fost complet documentate nivelurile unei vetre complexe înconjurate de pietre.

Sector AV/DIII:

În porţiunea centrală a mantalei tumulului a fost complet săpată o groapă de absidă a construcţiei-hală din faza a doua de construcţie, vizibilă în magnetogram, şi a fost documentată partea aflată sub martorul stratigrafic a unei grinde transversale.

Sector DIV Nord:

În partea nordică a tumulului a fost săpat pe niveluri martorul stratigrafic Nord-Sud pe o distanţă de 3 m. Totodată, a fost extinsă înspre nord cu 1 m limita vechii săpături, pentru a se stabili dimensiunea depunerii de ceramică sesizate în sectorul DIV.

Sector CII/DII:

„Drumul” pietruit, care a fost scos la lumină în ambele sectoare în cursul săpăturilor anterioare, a fost complet documentat în porţiunea martorului stratigrafic. Sub „drum” au fost descoperite fragmente ceramice din prima fază de construcţie a tumulului.

Sector CIII:

In partea sud-vestică a sectorului nu a fost atins în 2013 pământul neumblat. În 2014 a fost terminată şi aici săpătura şi a fost documentată o groapă de stâlp.

Sector BIV/CIII:

În porţiunea martorului stratigrafic a fost săpat peretele sudic al construcţiei-hală din faza a doua şi au fost documentate toate fazele de construcţie.

Sector BIV Sud:

În această porţiune a vechiului sector au fost evidenţiate capătul sudic al depunerii de ceramică din prima fază de construcţie, precum şi ramificaţia depunerii de ceramică din faza a doua. A fost stabilit şi aici conturul tumulului.

Au fost date 16 noi numere de complexe.

Artefacte:

Au fost descoperite numeroase fragmente ceramice şi o formă de turnat.

Cercetări multidisciplinare:

Au fost date 60 de numere pentru descoperirile de oase calcinate, resturi botanice şi bucăţi de cărbune de lemn în vederea unor noi analize dendrocronologice, C¹⁴, botanice şi zoologice. Determinările botanice sunt efectuate de către M. Peters (LM Univ. München). Cercetarea numeroaselor oase mici calcinate nu este încă terminată. (extrase din Raportul Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş)

1. Supraveghere arheologică:

Baia Mare Piaţa Cetăţii - Turnul Ştefan

Cercetarea arheologică s-a desfăşurat în perioada 03.02.2014 – 31.10.2014 în baza contractului de prestări servicii nr.94 din 21.01.2014 încheiat între Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş şi S.C. Rustic-Construct S.R.L. având ca obiect supravegherea arheologică pentru obiectivul “Reabilitarea şi promovarea identităţii culturale şi istorice Piaţa Cetăţii - Turnul Ştefan”.

Supravegherea arheologică a fost întreprinsă de dr. Dan Pop, dr. Marius Ardeleanu și drd. Bogdan Bobînă de la Muzeul Județean de Isorie și Arheologie Maramureș.

Au fost urmărite săpăturile efectuate de constructor pentru punerea în operă a proiectului arhitectural după cum urmează:

1. Săpăturile efectuate în strada Crișan la limita dintre carosabilul pietonal și Piața Cetății. În această porțiune pe o lungime de 55 m au fost identificate parțial urmele zidului de împrejmuire a cimitirului și bisericii Sf. Ștefan. Porțiunile surprinse din acest zid relevă faptul că acesta a fost realizat din pietre de carieră legate între ele cu mortar de var.
2. Săpăturile efectuate pe latura sudică a Pieței, spre biserica ortodoxă Sf. Nicolae, au dus la dezvelirea în întregime a ruinelor zidului împrejmuitor pe o suprafață de 13.20 m., urmele acestuia fiind constatate pe o lungime de 35 m. În colțul sud-vestic al Pieței, adosată zidului împrejmuitor, au fost descoperite ruinele sălii de sport din curtea școlii ridicate de iezuiți în sec. XVIII. De asemena, cu prilejul pozării conductelor pentru drenarea apelor pluviale au fost descoperite ruinele unei construcții cu forma dreptunghiulară, cu dimensiunile de 11 x 8 m, orientată est-vest. Aceasta era realizată în cea mai mare parte din pietre de carieră nefasonate și câteva pietre de râu având ca liant mortar de var. Funcționalitatea acestei construcții este deocamdată greu de precizat.
3. Tot pe latura sudică a Pieței, în fața bisericii romano-catolice Sf. Treime, au fost identificate, cu prilejul demontării treptelor actuale de acces în biserică, fragmente din treptele mai vechi.
4. În colțul sud-estic al Pieței au fost dezvelite ruinele bisericii Sf. Martin până la nivelul la care s-au conservat în pământ. Acestea au fost curațate și documentate, ele fiind păstrate astfel în vederea punerii lor în valoare. A fost completată documentația tehnică obținută rezultată în urma săpăturilor arheologice efectuate aici în 2012, respectiv 2013.
5. Pe latura estică a Pieței au fost identificate ruinele Bisericii Sf. Martin, în colțul sud-estic, iar în centrul laturii estice a Pieței, cele două ziduri ale navei bisericii Sf. Ecaterina. Tot în partea estică, sub trotuarul și parcarea dinspre strada 1 Mai, cu ocazia săpăturilor pentru pozarea conductelor pentru drenarea apelor pluviale, a fost identificată și documentată, închiderea navei spre cor din partea nordică a bisericii, prilej cu care a fost completată documentația de săpătură din campaniile precedente.
6. Pe latura nordică a Pieței Cetății au fost identificate treptele de acces în biserica Sf. Ștefan din porticul nordic. De asemenea, urmele unei construcții adosate laturii nordice a bisericii între contrafortul din colțul nord-vestic și latura vestică a porticului nordic, construcție oarecum similară celei cunoscute pe latura sudică a bisericii.
7. În colțul nord-vestic, cu prilejul săpăturilor pentru fundația noului zid împrejmuitor al Pieței, au fost documentate urmele vechiului zid împrejmuitor al cimitirului bisericii Sf. Ștefan.
8. În dreptul portalului vestic al bisericii Sf. Ștefan, între acesta și actualul trotuar, a fost documentat pavajul din pietre mici de râu. Acesta a fost identificat încă din campania 2012, dar acum, din dorința beneficiarului de al pune în valoare a fost dezvelit în întregime, restaurat și conservat.
9. Supravegherea arheologică la obiectivele ce urmau să fie puse în valoare la biserica Sf. Ștefan:

9.1. Latura estică a porticului sudic.

9.2. Latura estică a porticului nordic și parte din zidul nordic al navei.

9.3. Colțul sud-estic la navei bisericii.

9.4. Colțul sud-vestic al Turnului Ștefan cu zidul nordic al navei bisercii și parte din contrucția adosată turnului și capelei.

 

1. Dezvelirea în întregime a ruinelor păstrate din biserica Sf. Ecaterina a oferit posibilitatea completării informațiilor existente.
2. La demontarea zidului împrejmuitor al Pieței Cetății s-a constatat faptul că pietrele din care acesta a fost realizat provin, foarte probabil, din biserica Sf. Ștefan, după aruncarea ei în aer în 1847. Parte dintre aceste pietre de cariera fasonate au fost depozitate la sediul MJIA.

Toate complexele arheologice menționate mai sus au fost documentate prin fotografiere, desene și ridicare totografică cu stația totală. În unele cazuri s-au realizat și fotografii și filmări aeriene: pavajul de pietricele de râu din fața portalului vestic, partea sudică a navei bisericii Sf. Ștefan, partea estică a bisericii Sf. Martin.

Toate materialele arheologice recuperate în urma supravegherii arheologice, documentația tehnică obținută: desene, fotografii, relevee, ridicarea topografică se păstrează la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș.

(extrase din Raportul Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş)

Verificare perimetre de exploatare:

- de la începutul anului 2014 şi până în prezent au fost verificate peste 85 de perimetre de exploatare în conformitate cu prevederile Legii 85/2003* şi a articolului 5, aliniatul 3 din Ordinul ANRM nr. 125/2011.

II. PATRIMONIU CULTURAL MOBIL

 

 

Bunurile culturale mobile sunt toate bunurile (transportabile) care sunt expresia sau mărturia unei creaţii umane sau a evoluţiei naturii şi care au o valoare sau un interes arheologic, istoric, artistic, ştiinţific sau tehnic.

Exemple de bunuri culturale mobile:

• obiecte descoperite cu ocazia săpăturilor arheologice sau întâmplător;

• antichităţi mai vechi de o sută de ani, cum sunt: unelte, ceramică, inscripţii, monede, sigilii, bijuterii, arme şi resturi funerare, cruci;

• fragmente arhitectonice detaşate din monumente istorice, cum sunt: coloane, frize, capiteluri, ancadramente de uşi şi de ferestre, uşi sculptate, vitralii, blocuri de piatră fasonate, mozaicuri, feronerie, sobe de teracotă, şeminee;

• materiale antropologice şi etnologice cum sunt: lăzi de zestre, ştergare, covoare, costume populare, cojoace, măşti şi alte obiecte legate de obiceiuri, icoane pe sticlă, ceramică, unelte;

• bunuri legate de istorie, istoria ştiinţei şi tehnicii, istorie militară, de viaţa oamenilor şi a conducătorilor, gânditorilor, savanţilor şi artiştilor naţionali, şi de evenimente de importanţă naţională;

• picturi şi desene realizate manual, inclusiv icoane, pe orice tip de suport şi din orice material;

• sculpturi originale, obiecte de artă aplicată din sticlă, ceramică, metal, lemn, fildeş, textile;

• mobilier, covoare, costume, bijuterii, instrumente muzicale;

• manuscrise, incunabule, cărţi, documente, hărţi, fotografii, filme, înregistrări sonore, alte documente de arhivă, sau publicaţii de interes special, individuale sau în colecţii;

• monede, medalii, ordine, de interes numismatic sau timbre de interes filatelic, individuale sau în colecţii;

• automobile, aparate de radio, telefoane, biciclete, alte mijloace de transport, maşini, aparate, instrumente şi dispozitive tehnice, ceasuri, aparate de măsură, obiecte farmaceutice, instrumentar de laborator;

• specimene de zoologie, botanică, anatomie, geologie, inclusiv flori de mină, resturi fosile, individuale sau în colecţii.

Majoritatea bunurilor culturale mobile fac parte din categoria celor comune. O parte dintre bunurile culturale mobile pot fi clasate în categoria patrimoniului cultural naţional numai dacă întrunesc anumite criterii de vechime, raritate, semnificaţie istorică, artistică, ştiinţifică sau tehnică excepţională, stabilite de către specialişti, în condiţiile legii.

Bunurile culturale mobile susceptibile de clasare sunt acele bunuri care au fost propuse sau urmează să fie propuse de către specialişti pentru a fi înscrise în patrimoniul cultural naţional datorită valorii lor istorice, artistice, ştiinţifice sau tehnice excepţionale, care le detaşează din masa bunurilor culturale. Până la aprobarea sau respingerea propunerii de clasare, ele se bucură de protecţia acordată bunurilor din categoria "Tezaur" şi nu pot fi exportate definitiv.

Nu sunt bunuri culturale mobile susceptibile de a fi clasate în patrimoniul cultural naţional acele obiecte care reprezintă producţie curentă sau de serie, industrială sau manufacturieră, din domeniile menţionate mai sus, sau alte produse contemporane achiziţionate din comerţ, realizate după anul 1950 (cum sunt: produse de artizanat, covoare, sticlărie, ceramică, bijuterii, bibelouri, cărţi, mobilier, produse de serie mare ale unor fabrici sau ateliere, şi altele), precum şi opere ale unor artişti sau meşteri în viaţă. Acestea pot să circule liber şi peste graniţă.

Prin clasare se înţelege procedura de stabilire a bunurilor culturale mobile care fac parte din patrimoniul cultural naţional mobil. Înscrierea bunului în patrimoniul cultural naţional se poate face în urma unei expertize care îi stabileşte importanţa sau semnificaţia istorică, arheologică, documentară, etnografică, artistică, ştiinţifică şi tehnică, literară, cinematografică, numismatică, filatelică, heraldică, bibliofilă, cartografică şi epigrafică, de vechimea, unicitatea sau raritatea.

Principalul efect al clasării este înscrierea bunului în inventarul patrimoniului cultural naţional şi punerea lui sub protecţia legii, cu toate obligaţiile şi drepturile care decurg din această înscriere, pentru stat şi pentru proprietari, dintre care menţionăm:

Avantaje:

• Proprietarii privaţi beneficiază de consultanţă gratuită din partea instituţiilor specializate, în scopul păstrării, conservării şi punerii în valoare a acestor bunuri;

• Sumele utilizate de proprietari pentru operaţiunile de restaurare şi conservare dispuse în conformitate cu obligaţiile ce decurg din lege sunt deductibile la calcularea impozitului pe venit sau profit, după caz.

Restricţii:

• Bunurile clasate nu pot fi scoase din ţară fără un certificat de export;

• Bunurile culturale mobile clasate în tezaur, aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat, pot fi exportate numai temporar;

• Bunurile culturale mobile, proprietate a persoanelor fizice sau juridice de drept privat, clasate în tezaur, pot face obiectul unei vânzări publice numai în condiţiile exercitării dreptului de preemţiune de către statul român, prin Ministerul Culturii în termen de maximum 30 de zile, calculat de la data înregistrării comunicării, iar valoarea de achiziţionare este cea negociată cu vânzătorul sau cu agentul economic autorizat ori cea rezultată din licitaţia publică;

• Persoanele fizice sau juridice de drept privat, proprietare ale bunurilor culturale mobile clasate, au obligaţia de a anunţa în scris direcţiile judeţene pentru cultură, în termen de 15 zile de la data transferării unui astfel de bun în proprietatea altei persoane, precum şi de la data instituirii unui drept real asupra unui astfel de bun;

• În cazul pierderii sau al furtului bunurilor culturale mobile clasate, proprietarii, titularii altor drepturi reale, titularii dreptului de administrare, precum şi deţinătorii cu orice titlu ai acestor bunuri au obligaţia de a anunţa, în scris, în termen de 24 de ore de la constatare, organul de poliţie din raza teritorială;

• În cazurile prevăzute la alin. (2), precum şi în cazul distrugerii totale sau parţiale a bunurilor culturale mobile clasate proprietarii, titularii altor drepturi reale, titularii dreptului de administrare, precum şi deţinătorii cu orice titlu ai acestor bunuri au obligaţia de a anunţa în scris direcţia judeţeană pentru cultură, culte şi patrimoniul cultural naţional în termen de 3 zile de la constatare.

Departamentul Patrimoniului cultural mobil a desfăşurat următoarele activităţi

- În primul trimestru al anului s-a verificat starea de conservare şi securitate a bunurilor culturale mobile clasate din cadrul Muzeului de Istorie şi Arheologie Maramureş, conform Legii nr. 182/2000, Art. 23 privind Păstrarea, depozitarea şi asigurarea securităţii bunurilor culturale mobile. Bunurile verificate sunt clasate în categoriile juridice Tezaur (3 bunuri culturale) şi Fond (36 bunuri culturale). S-a întocmit Proces Verbal de Constatare cu nr. 453/31.03.2014, 272/31.03.2014;

- Au fost soluţionate cererile privind exportul bunurilor culturale mobile (scoaterea bunurilor culturale mobile de pe teritoriul naţional) – export definitiv şi temporar;

- În luna ianuarie a acestui an Conform Planului de Acţiune comun al Direcţiei de Investigaţii Criminale şi Direcţiei de Investigare a Fraudelor din data de 16.01.2014 şi Planul de Acţiune propriu al I.P.J Maramureş nr. 22163/17.01.2014, specialişti D.J.C. Maramureş au fost prezenţi la acţiunile de verificare şi control din data de 23.01.2014 la toţi agenţi comerciali autorizaţi să comercializeze bunuri culturale mobile de pe raza Municipiului Baia Mare

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ANEXE:
Anexa

 

 

 

Principalele acţiuni realizate de către

Direcţia Judeţeană pentru Cultură Maramureş

în anul 2014,

în conformitate cu obiectivele cuprinse

în Programul de Guvernare

 

1. Patrimoniul Cultural Imobil

Acţiunea	Termen	Stadiul realizării
Sprijinirea elaborării şi promovării legislative a Codului Patrimoniului Cultural, în vederea realizării unei protecţii efective şi eficiente a patrimoniului cultural şi introducerii sale în circuitul naţional şi internaţional	Permanent	Realizat
Finalizarea inventarierii şi clasării patrimoniului naţional construit şi susţinerea întâririi dispozitivului legal şi a mijloacelor administrative de salvare, protejare şi punere în valoare a monumentelor istorice şi de arhitectură, ca şi a siturilor şi ansamblurilor urbane şi a monumentelor de for public.	Permanent	În curs de desfăşurare
Aplicarea şi urmărirea respectării legislaţiei în vigoare privind protejarea patrimoniului cultural naţional, în spiritul necesităţii de stopare a tuturor formelor de distrugere şi/sau alterare a patrimoniului cultural imobil local (INSPECŢII ÎN TERITORIU)	Permanent	Au fost efectuate 94 controale la monumentele istorice din judeţ;
Informarea periodică şi sensibilizarea comunităţii maramureşene, prin intermediul mass-media, inclusiv prin expuneri cu public, în scopul responsabilizării unor paliere sociale cât mai diverse faţă de rolul pe care patrimoniul cultural imobil îl are în păstrarea identităţii locale, dar şi faţă de rolul pe care acelaşi patrimoniu, corect şi atent exploatat/utilizat, poate fi valorificat în sensul dezvoltării turismului cultural.	Lunar	Realizat Interviuri, luări de cuvânt la vernisaje, recepţii lucrări etc.
Aplicarea riguroasă a legislaţiei şi metodologiei de specialitate în domeniul avizării intervenţiilor, de orice tip, indiferent de proprietar asupra imobilelor, în zone de sit arheologic sau istoric, ansambluri de arhitectură cu statut de monument istoric precum şi în zonele de protecţie ale acestora, precum şi în celelalte domenii de referinţă ale Legii 422/2001, republicată, Ordonanţei 43/2000, republicată, etc..	Permanent	În urma controalelor s-au emis 2 somaţii către proprietari si anume: - S.C. CCL MARCHE S.R.L., Str. Libertăţii nr. 4, loc. Baia Mare; - S.C. ROK PAP CAFE BAR S.R.L., Str. Podu Viilor nr.3, Baia Mare.
Sprijinirea autorităţilor locale , în acţiuni destinate semnalizării şi inscripţionării monumentelor istorice din judeţul Maramureş.	Permanent	Am acordat aviz Primăriei Copalnic Mănăştur pentru realizarea proiectului “Promovarea produsului specific comunei Copalnic Mănăştur «Monumente şi tradiţii între hotare»” constând în amplasarea unor banner-e în apropierea unor monumente istorice, precum şi a unor indicatoare rutiere de orientare turistică spre obiective incluse în LMI.
Sprijinirea Bisericilor pentru introducerea sistemelor de securitate	Permanent	În colaborare cu Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta
Sprijinirea activităţii de întocmire corespunzătoare a P.U.Z.-urilor pentru zonele istorice protejate din municipii, P.U.G.-urilor din zonele rurale cu includerea monumentelor istorice şi a zonelor lor de protecţie.	Permanent	-
Intalniri cu reprezentanti ai autoritatii publice locale si centrale cu responsabilitati in domeniu.	Permanent	Întâlniri periodice în Grupul de Lucru Mixt pentru Romi Maramureş şi în Comisia judeţeană în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi Maramureş
Întocmirea de fişe minimale de evidenţă ale monumentelor istorice şi de Obligaţii de folosinţă privind monumentele istorice.	Permanent	S-au eliberat 3 avize provizorii de folosinţă proprietarilor următoarelor imobile din Baia Mare: -Casa Teleki, cod clasare 2010: MM-II-m-B-04454, Str. Libertăţii nr.9, loc. Baia Mare; -Casă, cod clasare 2010: MM-II-m-B-04475, Str. Minerilor nr.11, loc. Baia Mare; -Hanul “Vulturul Negru”, cod clasare 2010: MM-II-m-B-04467;
Identificarea şi înştiinţarea agenţiilor economici privind obligativitatea calcularii si virarii taxei de timbru privind monumentele istorice cf. Legii 422/2001 modificată şi republicata si normele metodologice aferente;	Permanent	În curs de realizare
Identificarea agentilor economici care au obligaţia de a contribui la Fondul Cultural Naţional si colaborarea cu Administratia Fondului Cultural National (instituţie în subordinea Ministerului Culturii) în scopul eficientizarii activitatii de strangere a acestor sume	Permanent	În curs de realizare
Organizare evenimente de Ziua Patrimoniului UNESCO- 16 noiembrie	Anual	-
Organizare evenimente- Zilele Europene ale Patrimoniului –septembrie 2014	Anual	În România, ediţia din acest an a Zilelor Europene ale Patrimoniului este celebrată sâmbătă şi are ca temă Renașterea patrimoniului cultural. Aceasta este dedicată comemorării a trei veacuri de la martiriul Sfinților Brâncoveni prin evenimente care să reliefeze frumusețea patrimoniului renascentist, al renașterii culturale din epoca brâncovenească, profund influențată de explozia culturală a iluminismului occidental.
Actualizare Lista Monumentelor Istorice 2010 cu datele noi care intervin la monumente (adrese schimbate, distrugeri), in scopul republicarii listei actualizate in anul 2015	Periodic	S-a transmis Institutului Naţional al Patrimoniului dosarul cu propunerile de modificări ale Listei Monumentelor Istorice cuprinzând adresele oficiale provenind de la primării, instituţii de cultură, pe care DJC le-a solicitat.
Propuneri de declasare pentru monumente istorice distruse.	Periodic	-
Avizare intervenţii la monumente istorice şi a celor aflate în zona de protecţie.	Permanent	S-au emis 45 avize.
Monitorizarea lucrărilor din cadrul proiectului “Circuitul bisericilor din lemn”	Până la finalizarea proiectului	Monitorizare.
Participarea la sedintele COU, deplasari la monumentele din LPM, in scopul elaborarii Planurilor de gestiune pentru acestea	Permanent	-

 

 

 

 

 

 

 

2. Arheologie

Acţiunea	Termen
Monitorizarea săpăturilor arheologice (săpături preventive şi supravegheri arheologice) efectuate în judeţul Maramureş şi raportarea de specialitate către Ministerul Culturii	Permanent	Realizat – patru şantiere
Supraveghere şi monitorizare şantiere arheologice sistematice	Permanent	Realizat – două şantiere
Actualizare situri arheologice în LMI 2010 – Erată şi completări	Permanent	Realizat – au fost înaintate Ministerului Culturii
Inspecţii în teren alături de arheologii din cadrul MJIA Maramureş pentru eventuale constatări ale intervenţiilor neautorizate în perimetrul siturilor arheologice şi în zonele de protecţie	Lunar	Realizat
Verificarea perimetrelor de exploatare din Maramureş în conformitate cu prevederile Legii 85/2003* şi a articolului 5, aliniatul 3 din Ordinul ANRM nr. 125/2011	Permanent – La solicitare	Realizat (85 perimetre)

 

3. Patrimoniul Cultural Mobil

Aplicarea managementului evidentei patrimoniului cultural mobil, în conformitate cu prevederile actelor normative specifice, cu obiectivele majore ale activităţii de evidenţă a patrimoniului, cu etapele şi activităţile indicate de MC	Permanent	Realizat
Informarea periodică şi sensibilizarea comunităţii maramureşene, prin intermediul mass-media, inclusiv prin expuneri cu publicîn scopul primordial de educare a publicului şi de informare a lui, cu privire la importanţa patrimoniului cultural mobil, laic şi eclezial.	Permanent	Realizat
Evidenţa, fişarea, catalogarea, clasarea, monitorizarea bunurilor culturale mobile şia celor susceptibile de a fi clasate ca bunuri culturale mobile, precum şi a regimului circulaţiei lor.	Permanent	În curs de desfăşurare
Stabilirea unor parteneriate la nivel local, cu respectarea atribuţiilor şi activităţilor specifice părţilor, în vederea protejării şi punerii în valoare a patrimoniului cultural local şi naţional.	Permanent	Realizat
Controlul periodic al stării de conservare şi securitate a bunurilor culturale mobile clasate şi acordarea de consultanţă de specialitate la cererea proprietarilor sau titularilor altor drepturi reale.	Permanent	În primul trimestru al anului s-a verificat starea de conservare şi securitate a bunurilor culturale mobile clasate din cadrul Muzeului de Istorie şi Arheologie Maramureş, conform Legii nr. 182/2000, Art. 23 privind Păstrarea, depozitarea şi asigurarea securităţii bunurilor culturale mobile. Bunurile verificate sunt clasate în categoriile juridice Tezaur (3 bunuri culturale) şi Fond (36 bunuri culturale). S-a întocmit Proces Verbal de Constatare cu nr. 453/31.03.2014, 272/31.03.2014.
Verificarea / Îndrumarea agenţilor economici autorizaţi M.C. să comercializeze bunuri culturale mobile,cu privire la respectarea obligaţiilor legale ce le revin.	Permanent	În luna ianuarie a acestui an Conform Planului de Acţiune comun al Direcţiei de Investigaţii Criminale şi Direcţiei de Investigare a Fraudelor din data de 16.01.2014 şi Planul de Acţiune propriu al I.P.J Maramureş nr. 22163/17.01.2014, specialişti D.J.C. Maramureş au fost prezenţi la acţiunile de verificare şi control din data de 23.01.2014 la toţi agenţi comerciali autorizaţi să comercializeze bunuri culturale mobile de pe raza Municipiului Baia Mare
Inventarierea şi întocmirea bazei de date pentru bunurile mobile şi a monumentelor de for public de pe raza judeţului Maramureş aflate în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale şi administrate de instituţii publice, regii autonome, companii naţionale, societăţi naţionale sau alte societăţi comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar şi înaintarea spre Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţiilor a dosarelor cu propunerea pentru clasare în Patrimoniul Cultural Naţional Mobil a bunurilor susceptibile.	Permanent	În curs de desfăşurare
Controlul periodic al stării de conservare şi securitate a monumentelor de for public şi acordarea de consultanţă de specialitate la cererea proprietarilor, primăriilor sau titularilor altor drepturi reale.	Permanent	În data de 26 ianuarie 2014 a fost sustras din expoziţia de bază a Muzeului de Mineralogie Baia Mare un bun cultural mobil, clasat în categoria Tezaur prin Ordinul Ministrului 2241/8.06.2006 (Calcit, Nr. inventar 12.989). La cercetări a fost prezent si reprezentantul D.J.C. Maramureş, de asemenea s-a înfiinţat o echipă de verificare a integrităţii si existenţei bunurilor culturale aflate în expunere conform inventarului existent.
Inventarierea de bunuri mobile aflate în proprietatea cultelor religioase şi clasarea lor, după caz.	Permanent	În curs de desfăşurare
Verificarea/Controlarea /Îndrumarea Muzeelor şi Colecţiilor din Jud. Maramureş, în vederea analizării respectării legislaţiei în domeniu, a Normelor de conservare şi restaurare a bunurilor culturale mobile clasate.	Permanent	În curs de desfăşurare

 

4. Cultura

Iniţierea şi dezvoltarea parteneriatelor de tip public-privat şi central –local, cu diferite ONG-uri, instituţii publice de cultură, şi structuri civile din domeniul educaţiei, turismului şi comerţului, mass-media, etc.	Permanent	Realizat În anul 2014, DJC Maramureş a fost partenet în 4 proiecte desfăşurate.
Iniţierea şi perfectarea colaborărilor şi schimburilor de experienţă cu instituţiile omoloage din ţară, cu personalităţi ale vieţii culturale locale şi naţionale.	Permanent	Realizat Participare la Tabere de creaţie, simpozioane, sesiuni de comunicare, etc
Întreţinerea şi actualizarea informaţiilor de pe pagina de NET a instituţiei, în cadrul site-ului:Cultur@pe Net şi a portalului cultura-maramures.ro	Permanent	Realizat
Diseminarea, aplicarea şi urmărirea respectării legislaţiei în domeniul culturii.	Permanent	Realizat
Marcarea evenimentelor naţionale şi internaţionale precum: Ziua Europei, Ziua Holocaustului, Ziua Naţională a României, Ziua Mondială pentru diversitate Culturală, pentru Dialog şi Dezvoltare, Ziua Dreptului Internaţional Umanitar etc., prin activităţi specifice, în limita competenţelor legale ce ne revin.	În datele stabilite pentru fiecare eveniment	Realizat
Tabăra Naţională de Literatură şi Arte Plastice „ARCHEUS” 2014 (colaborare)	Iunie - Iulie 2014	Realizat
Organizarea expoziţiilor de artă plastică din cadrul Golden Gallery	Lunar	Realizat
Participare la Cenaclurile Asociaţiei Scriitorilor Maramureşeni, lansaro de carte, reviste, dezbateri publice;	Lunar		Realizat

CUPRINS:

CIVILIZAŢIA LEMNULUI ÎN MARAMUREŞ

	Civilizaţia lemnului în Maramureş		2
	I. Patrimoniul Cultural Imobil		7
	1.1 Date statistice privind monumentele istorice (situaţie juridică, starea de conservare)		8
	1.2 Activitatea de avizare, monitorizare şi control		9
	1.3 Activitatea de actualizare a Listei Monumentelor Istorice		10
	1.4 Dreptul de preemţiune aş statului asupra monumentelor istorice		22
	1.5 Fondul Cultural Naţional		23
	1.6 Timbrul Monumentelor Istorice		23
	1.7 Punerea în valoare a patrimoniului cultural		25
	1.8 Parteneriate şi colaborări		26
	II. Arheologie		31
	2.1.Monitorizare şi control cercetări arheologice sistematice		31
	2.2. Supravegheri arheologice, cercetări arheologice de suprafaţă		35
	2.4 Verificări perimetre de exploatare		37
	III. Patrimoniul Cultural Mobil		38
	3.1 Aspecte legislative şi proceduri de lucru pentru protejarea patrimoniului cultural		38
	3.2 Activitate de avizare şi control		40
	IV. ANEXE		26
	4.1 Principalele acţiuni realizate de către DJC MM în anul 2014 în conformitate cu obiectivele cuprinse în Programul de guvernare 2013 – 2016		42