Analiza impactului noii legislaţii a dialogului social adoptate în 2011

  • Tipărire
Detalii
Categorie: Social
Publicat: Miercuri, 21 Octombrie 2015 07:23
Scris de Laura Pascu
Accesări: 1033


La 4 ani de la adoptarea noii Legi a Dialogului Social, Asociația CONECT a prezentat prima cercetare sociologică și juridică exhaustivă privind impactul legislației dialogului social adoptate în 2011, reuniune organizată în cadrul proiectului “Abordarea provocărilor generate de noua legislaţie a muncii şi a dialogului social în România“.
Studiul realizat de sociologul drd. Ștefan Guga (Central European University, Budapesta) și avocata Camelia Constantin (Societatea Civilă de Avocatura “Cincan și Constantin”) a avut drept obiectiv realizarea unei analize aprofundate asupra impactului legislaţiei dialogului social în vigoare din 2011 până în prezent.

Cercetarea sociologică a analizat modul în care dialogul social funcționează în practică și a scos în prim-plan disfuncționalitățile de ordin organizatoric și legislativ, așa cum apar ele în situații concrete. Cercetarea juridică şi-a propus să analizeze influența modificărilor legislative din anul 2011 asupra elementelor esențiale ale dialogului social legate de exercitarea unor drepturi fundamentale precum libertatea de asociere, negocierea colectivă sau dreptul la acțiuni colective, inclusiv dreptul la grevă. Rezumatul studiului poate fi descărcat aici, iar materialul complet aici.
Principala concluzie a studiului este aceea că lipsa substanţei și caracterul predominant formal al dialogului social tripartit sunt cele mai pregnante probleme la toate nivelurile la care acesta se manifestă (de la Comisiile de Dialog Social, la Consiliul Economic și Social sau Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog Social). Consecinţa imediată a fost accentuarea disfuncţionalităţilor anterioare ale dialogului social și introducerea unora noi, această deteriorare ducând la o slăbire și mai accentuată a părţilor implicate. Impactul schimbării de legislaţie asupra evoluţiei dialogului bipartit la nivel de sector a fost direct și imediat, numărul de contracte colective de muncă la nivel de ramură/sector înregistrând o scădere bruscă și semnificativă, dispărând complet în mediul privat și diminuându-se sever în mediul bugetar. Eliminarea negocierilor contractului colectiv la nivel naţional nu a fost însoţită de o ameliorare a dialogului tripartit, organizaţiile confederale trebuind să apeleze la mecanisme informale și parainstituţionale în încercarea de a obţine rezultate care în mod normal ar trebui obţinute prin intermediul instituţiilor de dialog social.
Raportul de cercetare conţine și un set de recomandări, dintre care amintim:

  • îmbunătățirea monitorizării și generării de informații despre relațiile colective de muncă;
  • introducerea unor mecanisme care să permită organizațiilor sindicale și patronale să sancționeze în mod real și eficient încălcarea unilaterală a prevederilor legislative existente;
  • transparentizarea, democratizarea și creșterea mizelor dialogului social tripartit;
  • scăderea sau eliminarea pragului de 50%+1 necesar pentru înregistrarea unui contract colectiv la nivel de sector, precum și revizuirea mecanismului de extindere a unui asemenea contract;
  • regruparea sectoarelor economice în conformitate cu realitățile organizatorice și economice existente;
  • scăderea pragului de 50%+1 pentru obținerea reprezentativității organizațiilor sindicale la nivel de unitate;
  • reevaluarea pragului de minimum 15 salariați din aceeași unitate pentru constituirea unui sindicat;
  • asigurarea prin lege a condițiilor de viabilitate a instituției reprezentanților salariaților;
  • eliminarea restricțiilor impuse negocierilor colective în sectorul bugetar;
  • reconsiderarea reglementărilor declanșării conflictelor colective de muncă și a grevei;
  • înăsprirea sancțiunilor în cazul nerespectării contractelor colective de muncă și a legislației în vigoare.