Cu bune şi cu rele, cele două mandate ale lui Traian Băsescu s-au încheiat. Trăim bine? Cum a luat şi cum lasă România

  • Tipărire


A primit pe mână ţara întreagă în urmă cu zece ani, iar acum este momentul să predea ştafeta. În cele două mandate în care Traian Băsescu a fost preşedinte s-au întâmplat multe în România. Şi bune, şi rele. Vă prezentăm bilanţul celor zece ani de domnie.
Poate cel mai important reper în mandatele lui Traian Băsescu este intrarea României în Uniunea Europeană - dar meritul îl împarte cu administraţia anterioară, condusă de Ion Iliescu.
Autorităţile române s-au îndreptat, imediat după Revoluţie, către Alianţa Nord- Atlantică, însă evenimentul s-a produs abia în 2004, după un eşec în 1997.

1 ianuarie 2007 schimbă însă definitiv istoria României. Intrarea în Uniunea Europeană ne-a adus libertatea de a călători în Europa doar cu buletinul. Aderarea la UE nu a adus însă bogăţia peste noapte, aşa cum sperau mulţi.

Marea miză a finalului de mandat: Justiţia

Este drept că bilanţul preşedintelui este afectat de o criză economică globală. Dar Traian Băsescu spunea în 2008 că această criză nu va afecta în nici un fel România, iar acum ştim cu toţii că nu a fost deloc aşa, ba chiar din contră.

Economia naţională a suferit puternic - şi încă mai suferă - în urma valului crizei. Şomajul a scăzut în aceşti zece ani de la 6,4 la 5,8% - însă cifra nu are o mare relevanţă pentru că sunt sute de mii de români pe care tatisticile nu-i cuprind, ei neavând serviciu şi nefiind înregistraţi ca şomeri.

Ceea ce ar putea rămâne cu adevărat important în urma lui Traian Băsescu este o oarecare dezgheţare a Justiţiei.

A început în primul mandat, cu Adrian Năstase, şi a accelerat pe finalul celui de-al doilea, chiar în această toamnă, cu mai multe dosare grele: cel al retrocedării pădurilor, dosarul Microsoft sau EADS. Nu sunt însă dosare finalizate cu condamnări definitive, ci doar în cercetare. Urmaşul său va avea de vegheat pentru construirea unei Justiţii eficiente şi drepte.

Emigraţie masivă

Numărul aşa-zişilor “căpşunari”, oameni care şi-au luat lumea în cap pentru un viitor mai bun, era estimat la circa două milioane în urmă cu zece ani. Astăzi, cifrele oficiale indică un total de 2,5 milioane de români plecaţi la muncă în străinătate, însă estimările neoficiale, care sunt mai realiste, arată că undeva între trei şi patru milioane de români trăiesc în Italia, Spania, Anglia, Franţa, Germania etc

Minus 200.000 de studenţi în zece ani

Că mulţi români au plecat din ţară se vede şi din statisticile Ministerului Educaţiei: în anul universitar 2014-2015 sunt înscrişi circa 450.000 de studenţi. Cifra este alarmantă dacă este să o comparăm cu cea din anul universitar 2004- 2005: peste 650.000 de studenţi. Un alt motiv pentru care a scăzut numărul studenţilor este faptul că tot mai puţini absolvenţi de liceu trec de examenul de bacalaureat şi se pot înscrie la o facultate.
Suişuri şi coborâşuri pe piaţa imobiliară

Preţul mediu solicitat de particulari pentru un apartament de două camere în sudul Bucureştiului era în 2004 de circa 25.000 de euro. S-a ajuns apoi ca, în 2008, târgurile imobiliare să afişeze preţuri care se apropiau de 100.000 de euro. Acum, un apartament similar cu două camere se vinde cu circa 50.000 de euro.

Mai mult: http://www.libertatea.ro/detalii/articol/traian-basecu-mandat-incheiat-514841.html