Prefectul Anton Rohian se lupta pentru salvarea patrimoniului rural maramuresean

Detalii: Categorie: Administratie; Publicat: Duminică, 15 Noiembrie 2015 07:21; Scris de IP; Accesări: 852

Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”, în colaborare cu Asociaţia culturală „Familia română” şi colaboratori ai revistei „Familia română”, au organizat joi, 12 noiembrie, masa rotundă cu tema „Salvarea patrimoniului rural maramureşean”, subiect care formează nucleul tematic al numărului viitor al revistei mai sus-amintite.
La eveniment, moderat de directorul Bibliotecii judetene, dr. Teodor Ardelean, a participat si prefectul Anton Rohian, initiatorul proiectului „Salvarea satului maramuresean”, care reuneste in jurul Institutiei Prefectului institutii, organizatii si oameni preocupati de salvarea traditiei acestor locuri.

Au mai luat parte la eveniment universitari, arhitecti, pictori, sculptori, etnografi, muzeografi, istorici, ziaristi, oameni din administratia Maramuresului, dar si invitati din localitati din alte judete, precum Cluj-Napoca, Satu Mare, Carei, Negresti-Oas.
Dr. Teodor Ardelean a prezentat liniile coordonatoare ale spatiului maramuresean intr-un ton metaforic, dupa care a rostit: „Cel mai sedentar popor al Europei este astazi cel mai migrator popor al Europei. Daca grecii, rusii si alte natii au facut pe vremuri biserici si centre culturale pentru altii, foarte mici, restranse, reduse, astazi Romania are obligatii masive de a face astfel de gesturi. Din pacate, „Familia Romana”, revista mostenita de la colegii din Oradea incepand cu 2008, incearca sa suplineasca acest loc si misiunea noastra este aceasta: ca prin ceea ce vom cuprinde intr-un numar de circa 200 si ceva de pagini la aceasta tema, plus celelate rubrici ale revistei, sa oglindim elementele care constituie linii de forta in gandirea si tratarea unei astfel de probleme atat de presante si atat de dificile. Pornirea a facut-o dl Anton Rohian, in jurul dansului s-au strans oameni de cultura, oameni de arta, oameni de practica administrativa”.
Prefectul judetului a prezentat cateva dintre constatarile sale, in cei trei ani de cand ocupa aceasta functie: „Nu am descoperit eu ca se intampla ceva in Maramures. A fost un strigat de durere, o rabufnire. In toata activitatea mea am vazut cum casele si hleaburile noastre se incarca in niste autotrenuri intr-un mod fatarnic, ascuns. Pe un drum care nu era foarte circulat, stateau si incarcau, desfaceau grinda cu grinda, usa cu usa, veranda cu veranda. Si am intrebat ce se intampla. Mi s-a spus ca e o atitudine a maramuresenilor, ca nu mai merita sa tina casele astea in curte, caci le au pe cele faloase, cu 17 camere. Vaci, oi si porci nu mai tin, pruncii au plecat, batranii sunt intretinuti de nepoti.”
In timp ce pe un ecran se derulau fotografii cu arhitectura rurala maramureseana, realizate de Mihai Grigorescu, prefectul Anton Rohian a prezentat, la randul sau, cateva fotografii care vorbesc de la sine si care arata porti maramuresene vechi, degradate, porti noi, sculptate, faloase, dar care in spatele lor nu ascund nici macar un car cu boi, garduri si porti din inox, ridicate pentru batranii de acasa de catre copiii plecati in strainatate.
Precizand ca nu spune toate lucrurile acestea din nevoia de a-si crea o imagine buna, ci pentru ca aceste realitati il dor cu adevarat, Rohian a aratat ca, la nivel de primarii, nu se respecta nicio lege legata de eliberarea certificatelor de urbanism sau a autorizatiilor de constructie. O alta nemultumire a prefectului este faptul ca cele 8 biserici maramuresene din patrimoniul UNESCO nu au un custode, si de multe ori, cand turistii vor sa le viziteze, ele sunt inchise. Rohian a admis ca exista in judet cateva agropensiuni de o reala valoare, dar a precizat faptul ca foarte multe sunt kitsch-uri decorate cu flori din plastic si in care turistii sunt serviti cu carnati si salam de la supermarket.
Prefectul Maramuresului a mai spus ca, in timp ce se organizeaza numeroase colocvii si intalniri cu tematica culturala si traditionala, existenta noastra maramureseana se degradeaza pe zi ce trece. In schimb, speranta sa sta in generatia tanara: „Am dorit sa facem un inventar a ceea ce avem azi in judet. Am avut colaborari cu Inspectoratul Scolar Judetean si in Saptamana Scoala Altfel, cu vreo 4.000-5.000 de copii, am inventariat Casele bunicii. Mi-am dat seama ca salvarea nu e la noi, ci la copii”.
Prefectul a mentionat si schimbul de experienta pe care l-a avut, impreuna cu primarii din zonele judetului care mai pastreaza traditia, in Zakopane, Polonia. Acolo lucrurile in ceea ce priveste pastrarea traditiei merg pentru ca autoritatile stiu sa isi impuna ideile. Apoi, a amintit cativa pastratori ai traditiei arhitecturale rurale maramuresene, care in Desesti sau Botiza au salvat de la distrugere case vechi si le-au amenajat pentru a putea fi locuite. Prefectul Anton Rohian a spus ca a cerut ajutorul Academiei Romane si al presedintelui Senatului pentru a-si putea pune in practica ideile privind salvarea patrimoniului arhitectural local. El a mentionat ca este nevoie sa se stipuleze prin lege anumite avantaje pentru cei care decid sa pastreze astfel de case traditionale, cum ar fi scutirea de impozit.