Cum facem diferenţa între un vin contrafăcut şi unul autentic. Sfaturile celor mai buni viticultori din România

  • Tipărire


Cu toate că jumătate din producţia naţională de vin este contrafăcută, controlorii din pieţe nu au temei legal pentru a-i pedepsi pe contrabandişti, iar acciza este menţinută la un nivel care favorizează piaţa neagră.
Falsificatorii de vin au existat dintotdeauna şi probabil vor exista mereu, având în vedere interesele mari comerciale din acest domeniu.
Dar dacă acum un secol vinul se falsifica printr-o metodă simplă, fiind „îndoit“ cu apă, în ultimii ani, odată cu apariţia chimicalelor în această industrie, există posibilitatea să faci vinuri de toate soiurile, toate aromele şi culorile, vinuri care sunt comercializate pe piaţa românească, dar care nu au în conţinutul lor nicio  măcar o urmă de strugure.

 

Datele statistice ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale arată că în România se consumă anual 100.000 de vagoane de vin, un vagon fiind echivalent cu 10.000 de litri de vin. Din această cantitate, peste 30.000 de vagoane este reprezentată de vin din soiuri nobile, alte 20.000 de vagoane înseamnă vin din soiuri hibride, iar diferenţa de 49.000 de vagoane este reprezentată de vinul falsificat.

Din păcate, marea majoritate a consumatorilor din ţara noastră nu pot face diferenţa între un vin natural şi unul falsificat, decât dacă sunt cu adevărat cunoscători în domeniu.

Ghid de evitat băuturile contrafăcute

BFL se traduce ca fiind o băutură fermentată liniştit. Practic, înseamnă un amestec de apă exogenă, alcool etilic, sirop de glucoză, acid citric, îndulcitori şi aromatizanţi naturali sau sintetici.

Consumatorii de vin care nu se pricep să distingă între un vin natural şi unul fals trebuie în primul rând să se uite pe etichetă, unde este descrierea băuturii. Dacă pe etichetă scrie vin, înseamnă că sunteţi pe drumul cel bun, întrucât la BFL-uri este interzis să apară pe etichetă denumirea de vin.

Cu toate acestea, producătorii de BFL-uri reuşesc să inducă în eroare consumatorii şi imprimă pe etichete simboluri care amintesc de vie sau dau denumiri specifice, cum ar fi ”La butoi”, ”Hanul dintre vii”, ”Vin strămoşesc”, ”Nouă boloboace”, ”Cetera”, ”Crâşmăriţa. Atenţie însă că produsul este ieftin şi conţine alcool din plin.

Preţul ar putea fi un alt filtru prin care oamenii îşi pot da seama dacă vinul este natural sau nu. De regulă, un vin ieftin se comercializază la rafturi în PET-uri de doi litri (BFL), nu costă mai mult de şapte-opt lei sticla, pe când un vin natural cumpărat de la raft se vinde cu peste 10 lei sticla de 700 de mililitri. Important este însă citirea etichetelor.

„Falsurile se fac de către cei care nu au suprafeţe de vii şi vor să facă mai multe loturi de vin la nivelul unui an. Falsificarea înseamnă de fapt adaos de apă în masa vinului, deşi în foarte multe cazuri nu se pune deloc vin, iar deosebirea dintre un vin natural şi unul falsificat este la îndemâna oenologului şi nu a consumatorului. Din această cauză au proliferat atât de repede şi atât de mult, pentru că au mers pe ideea slabei cunoaşteri a consumatorului“, ne spune Toader Manole, preşedintele Federaţiei Viticultorilor din Vrancea.

Cât de uşor se falsifică vinul

Întreaga „afacere“ pentru falsificarea vinului se bazează pe lipsa de cultură a vinului, pentru că marea majoritate a populaţiei nu ştie să deosebească gustul vinului autentic de al celui falsificat.

Cu alte cuvinte, un consumator care vrea un pahar de vin natural, dar nu se pricepe, trebuie să se adreseze ori unui specialist, ori să se adreseze agenţilor economici care îşi ţin vinul în antrepozite ale statului, vinuri care sunt astfel controlate (şi) calitativ.

Din păcate, statul român, în loc să descurajeze practica falsificării de vinuri, mai mult a încurajat-o, în detrimentul producătorilor adevăraţi, care stau cu licoarea naturală în butoaie pentru că nu au piaţă de desfacere.

Un vin contrafăcut conţine apă, alcool, arome, zahăr, îndulcitori, coloranţi şi substanţe chimice.

„Mergeţi la magazinul din Obor autorizat să vândă produse de falsificat vinuri. Cu un pachet de drojdie selecţionată, cu un activator de fermentaţie, cu zahăr şi apă scoate un vinişor pe care şi-l permite să-l dea cu doi lei bidonul de doi litri. Eu, care muncesc nouă hectare de vie şi care am în cramă vin şi de acum doi ani, pentru că nu am cui să-l dau, nu mi-am pus niciodată problema să falsific vinul. Şi nici ceilalţi ca mine“, ne spune Valentin Copaci, viticultor din Vrancea.

 

Podgoreanul este supărat că micul război câştigat cu falsificatorii în urmă cu patru ani s-a transformat acum într-un succes al falsificatorilor, asta după ce majoritatea parlamentară a decis diminueze de zece ori acciza la băuturile fermentate liniştit (BFL).

„Acum câţiva ani am ieşit în stradă, am făcut scandal şi s-a introdus o acciză de 100 de euro/hectolitru pe BFL. De aproape un an, această acciză a fost diminuată la 10 euro, fapt care ne creează mari probleme, pentru că vinul nostru nu se mai vinde, oamenii cumpărând poşirca aceaa de doi lei. Nu ştiu ce se doreşte în ţara asta, probabil un popor bolnav şi prost. Noi promovăm vinul de surcele, în loc să promovăm vinul natural autentic românesc, un produs bun, care nu face rău sănătăţii“, îşi spune amarul Valentin Copaci.

„Vinuri“ pe bază de îngrăşământ chimic

Reprezentanţii ministerului Agriculturii spun că nu există legislaţie la ora actuală care să-i pedepsească pe falsificatori.

„Am avut anul acesta 54 de dosare penale înaintate organelor statului, dar toţi au scăpat basma curată, pentru că legea nu prevede sancţiuni pentru falsificatori. Vă spun că în cadrul laboratoarelor noastre am găsit că băuturile fermentate liniştit s-au produs şi din îngrăşământ complex-NFK, ceea ce este strigător la cer“, o spune chiar reprezentantul Ministerului Agriculturii, Constantin Filat.

Comisia de Agricultură, în şedinţă acasă la podgoreni

Viticultorii din Vrancea le-au cerut ieri parlamentarilor o lege dreaptă a Viei şi Vinului. Şedinţa Comisiei pentru agricultură a Camerei Deputaţilor, unde  a fost dezbătută noua Lege a Viei şi Vinului în contextul pieţei comune a avut loc în comuna Jariştea, localitate de podgorie.

Una dintre problemele cu care se confruntă viticultorii se referă la actualul regim fiscal, ei neavând voie să vândă vinul din crame decât dacă sunt autorizaţi fiscal ca mici producători. Podgorenii au primit asigurări de la parlamentari că în sesiunea următoare a Parlamentului băuturile fermentate liniştit vor fi scoase de pe piaţă.


Lipsa pieţei de desfacere, principala nemulţumire a podgorenilor

Vrancea are cea mai mare suprafaţă viticolă a României, respectiv 25.713 hectare, ceea ce reprezintă 13% din podgoriile ţării. Marea problemă este că aceste terenuri sunt fărâmiţate, fiind deţinute de 18.000 de mici producători, care îşi lucrează fiecare terenurile fără să fie asociaţi. Ei nu reuşesc să-şi vândă surplusul de vin, în special din cauza restricţiilor impuse de legislaţie. Întreţinerea unui hectar de vie ajunge şi la 10.000 de lei pe an.  Oamenii spun că ar fi trebuit să se încurajeze viticultorul să poată să aibă resurse să lucreze via.

„Avem noroc cu pensia“

„Muncesc degeaba. Până acum am stropit via de cinci ori. Este şi un an special, în care a intrat mana în vie, dar chiar dacă nu fac nimic anul acesta trebuie să lucrez via şi să o salvez pentru anul viitor. Din ce bani, dacă nu am vândut vinul de anul trecut? Noroc că omul cu care sunt asociat şi cu care lucrăm opt hectare de vie are pensie şi pe baza ei am făcut toate lucrările”, ne spune Ionel Anghelini, viticultor din Jariştea.

„Problema cu care mă confrunt este că nu am desfacere. Toamna vindem strugurii la un preţ foarte mic – cel pe care ni-l oferă marii procesatori. Vinul dacă îl producem în gospodărie nu avem cui să-l dăm. Oamenii abandonează via, pentru că nu le aduce un profit, să poată să-şi întreţină familia şi să se dezvolte“, ne spune Dorel Căpăţână, viticultor din Rugineşti, care lucrează cinci hectare de vie.

http://adevarul.ro/locale/focsani/foto-video-viticultorii-vrancea-ingenunchiati-falsificatorii-vinuri-culmea-legislatiei-falsuri-nu-exista-sanctiuni-1_53bcc93d0d133766a842dd61/index.html