PROGRAMUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE A FOTBALULUI ROMÂNESC (IV)

Detalii

Categorie: Social

Publicat: Luni, 24 Februarie 2014 08:31

Scris de Ioan STER

Accesări: 1122

„E timpul! Respect, România!” – acesta este sloganul sub care Gică Popescu şi-a lansat proiectul de schimbare la faţa a fotbalului românesc. Ar fi fost de bun simţ din partea unora, mai ales din partea unor candidaţi dacă ar fi ales intr-adevăr să respecte România şi să nu candideze, lăsând impresia că sunt fără scrupule aceia care au făcut parte din sistem şi acum vin să facă inventarul sumelor de bani „cheltuite” de Federaţia Română de Fotbal.
Acest sistem rânced bazat pe nepotism, cumetrii şi alte alianţe dubioase făcute la vârful conducerii FRF trebuie să înceteze, iar cei competenţi şi care chiar doresc să facă ceva pentru dezvoltarea fotbalului să fie lăsaţi sa-şi facă treaba.

Astăzi, continuăm prezentarea Programului lui Gică Popescu, cu stategia de modificare a tuturor competiţiilor fotbalistice, modificări care ar trebui să aducă un plus de calitate şi atractivitate fotbalului românesc, în toate structurile lui.

Citiţi şi vă bucuraţi!

COMPETIŢII

Gata cu românii nu pot, românii nu au, românii nu cred! Gata cu „poate anul viitor”!

Forţa România!

Competiţiile intercluburi reprezinta hrana permanentă a sportului. Aici se văd jucătorii, aici se observă performanţele antrenorilor şi ale arbitrilor.

Prin aceste competiţii se stabilesc:

• valoarea financiară;
• potenţialul de marketing al fiecărei entităţi participante;
• numărul de suporteri.

Concluzia este una singură; competiţiile de valoare aduc valoare.

O competiţie lipsită de intensitate, de rivaşităţi sportive, de miză nu poate

atrage şi nici genera valoare. Concluzia este una singură: competiţiile de valoare aduc valoare.

La ora actuală, toate competiţiile fotbalistice inter-cluburi din România traversează - cu o singură excepţie, Liga I – o situaţie similară: lipsa fondurilor, valoarea scăzută a nivelului de joc, lipsa planificării organizatorice, incertitudinea încheierii sezonului competiţional, baza materială (stadioane, baze de ntrenament) şi umană (juniori) insuficientă sau inexistentă.

În această situaţie, dorinţa mea şi a echipei mele este aceea de a forma o comisie de specialişti care să evalueze fiecare competiţie în parte şi să decidă care este cea mai bună soluţie de organizare pentru sezoanele următoare. Această soluţie va fi discutată ţi aprobată împreună cu toţi membrii afiliaţi şi va trebui să acopere Liga a 2-a, Liga a 3-a, campionatrele de copii şi juniori şi campionatele judeţene.

Această comisie va evalua inclusiv baza materială folosită de cluburile angrenate în competiţii, Acest lucru va fi făcut în colaborare cu instituţiile publice care deţin mare parte din infrastructura folosită, astfel încât să putem acea o imagine clară şi realistă asupra a ceea ce există la ora actuală. Fără acest lucru, nu putem avea o organizare de calitate.

Relaţia cu Liga 1, respectiv LPF, constituie o tematică separată, în opinia mea şi a echipei mele. Am demarat discuţii LPF în care am stabilit deja un număr de iniţiative importante în baza cărora vom colabora. În toate întâlnirile avute cu reprezentanţii LPF am descoperit că există puncte de vedere comune.

1. a. LIGA 1 – RELAŢIA CU LPF

FRF şi LPF vor acţiona în comun pentru a promova şi implementa

importante facilităţi fiscale.

Împreună cu Liga Profesionistă de Fotbal vom căuta să identificăm în cel

mai scurt timp posibil soluţii pentru a stabili o colaborare strânsă, astfel încât să putem dezvolta fenomenul fotbalistic la un nivel cât mai ridicat.

În acest sens, propunem înfiinţarea unui birou permanent în sediul FRF care să poată fi folosit de angajaţii LPF, în vederea comunicării operative între cele două entităţi.

Având în vedere că pentru ambele entităţi sunt importante comunicarea şi colaborarea cu instituţiile centrale ale statului şi, în primul rând, cu Ministerul Educaţiei Naţionale şi cu Ministerul Tineretului şi Sportului, FRF va sprijini şi va înlesni contactul şi colaborarea LPF cu aceste instituţii, în calitatea sa de for conducător al fotbalului românesc.

De asemenea, în plan sportiv, FRF va sprijini iniţierea şi dezvoltarea colaborării LPF cu alte ligi profesioniste din ţări cu fotbal dezvoltat, prin intermediul parteneriatelor încheiate la nivel de fedraţie, cu scopul de a identifica şi transpune la nivel naţional soluţii de eficientizare a fotbalului profesionist, deja testate cu succes în alte campionate.

În ceea ce priveşte competiţia în sine – Liga 1 – FRF va cere implicarea LPF în cadrul activităţii comisiei de analiză şi evaluare a tuturor competiţiilor din România, descrisă la începutul acestui capitol. În acest fel, putem avea o imagine clară şi putem propune soluţii realiste şi eficiente pe termen lung în ceea ce priveşte competiţiile din România.

Particular, pentru Liga 1, va fi supusă dezbaterii găsirea unor soluţii pentru creşterea prezenţei jucătorilor români tineri în loturile echipelor, având în vedere că în prezent o treime din cei peste 550 de jucători activi în Liga 1 sunt străini.

FRF şi LPF vor colabora pentru a dezvolta un cadrul legal care să reglementeze situaţia juridică a jucătorilor profesionişti de fotbal în relaţia cu cluburile şi agenţii, precum şi măsurile de protecţie socială adecvate. Ambele subiecte sunt dezvoltate pe larg în capitolul referitor la jucătorul de fotbal.

În ceea ce priveşte susţinerea financiară a competiţiei fotbalistice, FRF şi LPF vor acţiona în comun pentru a promova şi implementa importante facilităţi fiscale, care să contribuie la o cât mai mare atragere de investiţii. Aeste măsuri se vor aplica tuturor competiţiilor fotbalistice şi tuturor membrilor afiliaţi participanţi.

Aşa cum UEFA ,militează pentru crearea unui mediu sigur la fiecare meci de fotbal, FRF şi LPF vor colabora pentru îmbunătăţirea condiţiilor oferite jucătorilor şi spectatorilor pe arenele sportive din toată ţara, din punct de vedere al facilităţilor şi al siguranţei personale.

Ne dorim încurajarea participării a cât mai multor tineri în competiţiile fotbalistice, FRF va propune LPF înfiinţatrea unei selecţionate a Ligii 1, formată numai din jucători cu vârste sub 23 de ani. În acest fel, vom avea un vector de imagine puternic, prin intermediul căruia vor fi promovaţi şi evidenţiaţi jucători tineri, care evoluează în Liga 1.

B. LIGA 2

Liga a 2-a activează în prezent pe sistemul de două serii cu play-out şi play-off. Prin comisia deja amintită, vom găsi cea mai bună soluţie pentru a putea desfăşura Liga a 2-a.

Obiectivele pentru Liga a 2-a pe termen lung trebuie să fie:

• formarea şi folosirea cu prioritate a jucătorilor tineri români;
• formarea unei competiţii puternice din punct de vedere sportiv;
• atragerea unui grup de parteneri financiari care să susţină competiţia;
• vânzarea drepturilor TV în cadrul unui contract global, asigurându-se astfel fiecărui club o sursă importantă de finanţare.

FRF îşi va îndrepta susţinerea către cluburile din Liga a 2-a prin:

• crearea unui cadrul legal care să susţină ativitatea cluburilor (financiar, juridic);
• extinderea măsurilor de protecţie socială pentru jucători;
• atragerea de fonduri externe (UEFA ţi FIFA) prin care să fie dezvoltată infrastructura cluburilor (terenuri, echipament, logistică);
• formarea şi pregătirea angajaţilor cluburilor – antrenori, directori sportivi, medici – în cadrul Academiei FRF;
• facilităţi oferite secţiilor de copii şi juniori, pentru încurajarea activităţii acestora.

De asemenea, FRF va depune eforturi ca, prin relaţiile de colaborare şi

parteneriatele deja discutate de către mine şi echipa mea, cu federaţiile din Germania, Olanda, Spania şi Italia, precum şi prin iniţiative ale FRF, să ofere tuturor cluburilor interesate, cu titlu gratuit, echipament sportiv (echipament de antrenament, de joc, mingi, materiale de antrenament).

Pentru o mai bună observare şi promovare a celor mai talentaţi tineri jucători, va fi implementat la nivelul Ligii a 2-a modelul folosit la Liga 1 pentru înfiinţarea şi promovarea „Selecţionatei Ligii”. Se va folosi acelşi principiu, al selectării şi folosirii jucătorilor sub 23 de ani.

1. C. LIGA 3

Obiectivul pe termen lung pentru Liga a 3-a este acela de transformare

treptată a acesteia în prima etapă de formare a experienţei de fotbalist, după încheierea etapei de la echipele de juniori şi tineret.

Sprijinită în mare parte de autorităţile locale, Liga a 3-a are nevoie de o susţinere cât mai largă şi puternică pentru a-şi putea îndeplini rolul de scenă pentru tinerele talente şi furnizori de jucători de mare perspectivă pentru fotbalul profesionist. Actuala organizare în 6 serii geografice, a câte 12 echipe şi sistem play off/play out va fi evaluată de comisia amintită la începutul acestui capitol.

Liga a 3-a trebuie să devină locul unde să fie dezvoltate parteneriatele durabile între FRF, prin intermediul AJF-urilor, şi autorităţile locale. Echipele de Liga a 3-a reprezintă pentru multe oraşe mici din România una dintre puţinele, dacă nu singura legătură cu sportul de performanţă. Tocmai de aceea, aici trebuie construite, dezvoltate şi perpetuate aceste asocieri între Federaţie şi autorităţile locale. Pentru ca fotbalul de la acest nivel să nu dispară.

Cluburile de Liga a 3-a îşi dovedesc importanţa în stategia de ansamblu propusă de mine pentru că ele pot fi primul contact al unui copil pasionat de fotbal cu ceea ce înseamnă sportul practicat într-un mod organizat. Făcând referire la sistemul de promovare al sportului în şcoli şi de selectare a celor talentaţi pentru fotbal, cluburile de Liga a 3-a vor putea deveni prima destinaţie a jucătorilor tineri din toată ţara.

Eu şi echipa mea vedem o cât mai bună orientare a cluburilot de Liga a 3-a către segmentul de juniori şi tineret. Ne propunem să susţinem această idee pentru că fotbalul trebuie să aparţină comunităţilor locale pe care le reprezintă. Beneficiind de implicarea acestora, cluburile trebuie să-şi îndrepte atenţia şi către cei care le pot oferi forţa de a deveni entităţi sportive puternice: oamenii pasionaţi de fotbal.

FRF va veni în întâmpinarea acestei idei prin:

• crearea unui sistem competiţional adecvat din punct de vedere sportiv;
• crearea unui cadru legal care să suţină activitatea cluburilor (financiar, juridic);
• facilităţi oferite secţiilor de copii şi juniori, pentru încurajarea activităţii acestora;
• extinderea măsurilor de protecţie socială pentru jucători;
• atragerea de fonduri externe (UEFA şi FIFA) prin care să fie dezvoltată infrastructura cluburilor (terenuri, echipament, logistică);
• formarea şi pregătirea angajaţilor cluburilor - antrenori, directori sportivi, medici – în cadrul Academiei FRF.

Obiectivul pe termen lung pentru Liga a 3-a este acela de transformare

treptată a acesteia în prima etapă de formare a experienţei de fotbalist, după încheierea etapei de la echipele de juniori şi tineret.

Ca o măsură suplimetară, echipele din Liga a 3-a vor fi ,motivate financiar să folosească jucători U19 printr-un sistem de recompensare bazat pe o listă de obiective clare:

• număr de minute jucate;
• număr de meciuri jucate;
• număr de goluri înscrise;
• numărul de jucători U19 folosiţi peste numărul celor obligatorii, prin regulament.

Şi aici va fi implementat modelul folosit la Liga 1 şi Liga a 2-a, pentru

înfiinţarea şi promovarea „Selecţionatei Ligii”. Se va folosi acelşi principiu, al selectării şi folosirii jucătorilor tineri, sub 23 de ani.

De asemenea, FRF va depune eforturi ca, prin relaţiile de colaborare şi parteneriatele discutate deja de către mine şi echipa mea, cu federaţiile din Germania, Olanda, Spania şi Italia, precum şi prin iniţiative ale FRF, să ofere tuturor cluburilor interesate, cu titlu gratuit, echipament sportiv (echipament de antrenament, de joc, mingi, materiale de antrenament).

D. INOVĂM: LIGA REGIONALĂ

Fotbalul trebuie să aparţină comunităţilor locale pe care le reprezintă.

Ne vom propune să formăm o nouă competiţie intermediară între actuala

Liga a 3-a şi Campionatul judeţean, pe structura viitoarelor regiuni administrative, o aşa numită Ligă Regională a fotbalului amator.

Necesitatea acestui campionat rezidă din faptul că fotbalul românesc încă perpetuează o situaţie cu consecinţe nefaste pe termen lung: la terminarea junioratului, mare parte dintre sportivi nu au unde să îşi continue cariera fotbalistică. În consecinţă, avem un număr foarte mare de potenţiale talente care abandonează fotbalul de performanţă. Nu ne putem rezuma strict la un grup restrâns de jucători remarcaţi. Putem avea tineri care să îşi demonstreze calităţile la 20, 21, 22 de ani. Pe aceştia nu-i putem ignora pur şi simplu. Fiecare fotbalist este la fel de important şi trebuie să i se acorde şanse!

În acest campionat se vor putea înscrie ecgipe de la toate cluburile de fotbal, indiferent de nivelul eşalonului în care activează.

Soluţia propusă de noi este crearea unei competiţii care să angreneze câte o serie pentru fiecare regiune, unde să existe obligativitatea folosirii numai a jucătorilor cu vârsta sub 23 de ani (un exemplu: un prim 11 format din 5 juniori, 4 jucători U21, doi jucători U23).

În acest fel se va face un prim pas către mărirea bazei de fotbalul amator şi păstrarea în sistemul competiţional care astfel, s-ar pierde.

În acest campionat se vor putea înscrie ecgipe de la toate cluburile de fotbal, indiferent de nivelul eşalonului în care activează.

Câştigătoarele seriilor regionale vor participa la un turneu final organizat de FRF şi dotat cu premii.

E. CAMPIONATELE JUDEŢENE

Aici la acest nivel, FRF va promova puternic – în parteneriat cu AJF-urile – voluntariatul în fotbal.

Aflate în directa organizare a AJF-urilor, campionatele judeţene prezintă la ora actuală o foarte mare diversitate, din cauza unor factori de ordin economic şi demografic. Dacă unele judeţe reuşesc să organizeze campionate de Liga a 4-a şi competiţii pentru toate categoriile de juniori, altele abia reuşesc să organizeze doar campionatul judeţean de amatori.

Din aceste motive, comisia menţionată în debutul capitolului se va preocupa, împreună cu AJF-urile, de clarificarea situaţiei existente şi de propunerea unor soluţii adecvate fiecărui judeţ.

Campionatele judeţene de copii, juniori şi amatori vor fi susţinute de FRF numai în colaborare cu AJF-urile şi autorităţile locale. Eu şi echipa mea considerăm că acest nivel de bază trebuie construit şi dezvoltat ca parte a unor iniţiative locale de susţinere şi promovare a sportului de masă.

Fotbalul practicat în mod organizat trebuie să reprezinte un eveniment, un prilej de cunoaştere şi interacţiune socială pentru fiecare comunitate, un motiv de mândrie locală. Cele mai „mici” echipe de fotbal trebuie să aparţină tuturor membrilor comunităţii, nu doar primăriei şi celor care joacă pe terenurile comunale în fiecare duminică.

Aici, la acest nivel, FRF va promova puternic – în parteneriat cu AJF-urile – voluntariatul în fotbal. Susţinerea fiecăruia dintre noi pentru sportul local poate reprezenta o parte esenţială a succesului, pentru că fotbalul este al nostru. Şi este aşa cum îl vrem şi cum ni-l dorim să fie. Noi avem puterea să îl modelăm. Fiecare dintre noi. Primul pas este implicarea.

F. CAMPIONATELE DE COPII ŞI JUNIORI

Odată cu dispariţia din organigramă a echipelor de copii şi juniori, au dispărut antrenorii care îi atrăgeau pe copii spre fotbal, îi selectau şi îi antrenau.

În ultimii ani cluburile de fotbal din România s-au confruntat cu situaţii financiare din ce ăn ce mai dificile. Această stare de fapt a avut consecinţe negative în primul rând la nivelul celor din eşaloanele inferioare ale fotbalului, unde, în mod natural, se formau cei mai mulţi dintre viitori fotbalişti ai României. Nu vorbim numai despre cei care ajung să joace în echipa naţională, ci de marea masă a fotbaliştilor care formează loturile echipelor din Liga 1, în primul rând.

Situaţiile dificile au obligat cluburile mici să îşi restrângă activitatea, iar primele vizate de aceste reorganizări au fost selecţiile de copii şi juniori. În acest fel, odată cu dispariţia din organigramă a echipelor de copii şi juniori, au dispărut antrenorii care îi atrăgeau pe copii spre fotbal, îi selectau şi îi antrenau.

Acest lucru s-a generalizat până la cluburile de prima ligă care au reorganizat, restrâns, redimensionat secţiile de juniori, multe dintre ele păstrând minimum cerut, fără a acorda o importanţă foarte mare acestei părţi din club.

Este important să susţinem fotbalul de performanţă, dar prin metode care să prevină dispariţia celor care formează fotbalul de copii şi juniori.

Perpetuarea acestei stări de fapt şi accentuarea dificultăţilor financiare au dus la situaţia în care:

• numărul de echipe participante în campionatele de juniori să scadă simţitor, deci şi numărul copiilor care practică fotbalul de performanţă;
• nivelul de pregătire al juniorilor să scadă dramatic – lucru observat la categoriile superioare de vârstă, la care anumite deficienţe tehnico-tactice nu mai pot fi remediate;

• lipsa rezultatelor la nivel de echipe naţionale în turnee de calificare pentru diverse competiţii europene şi chiar la nivel de cluburi care cu greu se pot lăuda cu rezultate pozitive în diverse turnee internaţionale.

Obiectivul propus de noi este suţinerea centrelor deja formate şi a celor care doresc să formeze astfel de centre, prin:

• atragerea de fonduri UEFA şi FIFA destinate centrelor de copii şi juniori;
• crearea unor regulamente care să protejeze cluburile, liceele şi şcolile cu program sportiv, cu activitatea specifică de copii şi juniori;
• pregătirea de noi antrenori de copii şi juniori în cadrul Academiei FRF, cu profil pentru activitatea de copii şi juniori;
• obligarea antrenorilor de copii şi juniori de a urma programele de perfecţionare oferite de Academia FRF, urmând ca până în anul 2017 toţi aceştia să fie posesori ai licenţei UEFA B.

Fondurile UEFA şi FIFA sunt disponibile şi pot fi utilizate de FRF. Noi propunem atragerea şi direcţionarea primordială a acestor fonduri către beneficiarii primari: echipele de copii şi juniori ale cluburilor din România.

Pentru a putea accesa aceste fonduri intr-un mod realist şi viabil, vom acţiona pe două direcţii:

• dezvoltarea de proiecte împreună cu toate cluburile de fotbal interesate; astfel, fondurile vor fi alocate şi accesate de către aceste cluburi strict pentru programe de infrastructură (stadioane, terenuri), logistică (echipament sportiv, echipament medical, mijloace de transport) şi educaţie (pregătirea antrenorilor, medicilor, fizioterapeuţilor);
• dezvoltarea de proiecte sociale, în parteneriat FRF – organizaţii neguvernamentale pentru încurajarea evenimentelor fotbalistice de masă; această direcţie va completa programul de popularizare a fotbalului organizat în şcoli, realizat în parteneriat cu MEC şi MTS.

Copiii până la 12 ani trebuie să joace fotbal cu plăcere, fără a-i limta prea mult cu noţiuni tactice.

Împreună cu aceste măsuri de sprijinire, vom introduce în următorii ani un sistem prin care cei care promovează, includ în lot şi folosesc juniori vor fi susţinuţi atât logistic (prin intermediul sponsorilor federaţiei), cât şi financiar prin bonusuri acordate în funcţie de numărul juniorilor folosiţi, numărul de minute jucate de aceştia şi performanţele obţinute.

În ceea ce priveşte competiţiile în sine, vor fi create sau reorganizate o serie de competiţii la nivel naţional şi regional:

• FAZA DE EXPLORARE a copiilor – 5 – 7 ani

5 + 1, într-un spaţiu de 40 x 20 metri până la vârsta de 8 ani, la nivel judeţean;

• PERIOADA DE AUR – perioada ideală pentru dezvoltarea capacităţilor psiho-motorii

7 + 1, juniori F, Cupa Hagi, 10 – 11 ani, campionat cu fază de desfăşurare zonală şi un turneu final, într-un spaţiu de 60 x 40 metri;

• COMPETIŢII destinate juniorilor

10 + 1, juniori E, D, C, 12 – 13 – 14 ani, campionat cu fază de desfăşurare regională şi un turneu final

10 + 1, juniori B, A, 15 – 18 ani, campionat desfăşurat naţional cu un turneu final.

De asemenea, la jioniori A echipele vor fi obligate să aibă în componenţă minim doi jucători cu doi ani mai mici, iar la juniori B, un minim de doi jucători cu un an mai mici. În acest mod competitivitatea jucătorilor selecţionaţi la echipele naţionale va fi mult mai bună, noi având un deficit de combativitate foarte mare la nivel internaţional.

La nivelul competiţiilor sub 12 ani vom crea regulamente speciale pentru desfăşurarea acestora astfel încât jucătorii să fie obligaţi să joace, nu să trimită mingea de la jumătatea terenului direct în poartă. Aceasta este vârsta la care jucătorii îşi formează deprinderile cu care pleacă mai departe, către fotbalul profesionist.

În ceea ce priveşte turneele finale ale tuturor campionatelor naţionale de juniori, acestea vor fi transformate în evenimente prioritare pentru FRF.

Toate turneele finale se vor disputa la Mogoşoaia sau Buftea, costurile urmând a fi acoperite de FRF. Înainte de fiecare turneu final, se va organiza un dineu oficial cu participarea echipelor, a preşedintelui FRF şi a staff-ului tehnic federal.

Finala campionatului de juniori A se va disputa înaintea finalei Cupei României. Vom face acest lucru pentru o expunere publică cât mai bună, motivarea jucătorilor şi promovarea competiţiilor de copii şi juniori.

Celelalte finale ale campionatelor naţionale de juniori, se vor disputa, în cuplaj, pe un stadion important din România.

Fiecare turneu final va avea rolul de a oferi juniorilor şansa să se afirme într-un mediu public, cunoscut, deschis şi atractiv pentru pasionaţii de fotbal.

Această serie de turnee finale ale campionatelor de juniori va fi completată de un eveniment „Gala Fotbalului Juvenil”.

Toţi aceşti tineri talentaţi trebuie prezentaţi, cunoscuţi, promovaţi, alături de antrenorii lor.

Vor fi premiaţi cei mai buni fotbalişti pentru fiecare categorie de vârstă, precum şi cei mai buni antrenori.

Va fi creat un trofeu individual destinat celui mai bun junior pentru fiecare categorie de vârstă şi celui mai antrenor de copii şi juniori. Cu toţii auzim poveştile multora dintre marii fotbalişti ai României, care îşi aduc aminte cu plăcere şi mândrie de recunoaşterea de care au avut parte la competiţiile de juniori câştigate şi de cei care au contribuit la formarea lor.

Aceste momente trebuie marcate pentru că ele reprezintă o motivaţie foarte bună pentru mulţi dintre copiii care practică fotbalul, dar şi pentru cei care îşi doresc să-l înceapă.

G. CUPA ROMÂNIEI

Ne dorim ca în faza şaisprezecimilor competiţiei, echipele din eşaloanele inferioare să dispute meciurile pe teren propriu, ţinând cont şi de infrastructura existentă.

Competiţia regină a fotbalului românesc, Cupa României a reuşit să crească spectaculos în organizare, expunere media şi atractivitate, în ultimii ani. Poate fi considerată un model de urmat din punct de vedere al tuturor aspectelor deja menţionate, având în vedere momentul critic în care se găsea la jumătatea anilor 2000.

Pentru Cupa României, eu şi echipa mea ne propunem să îi conferim un şi mai mare grad de expunere şi atractivitate pentru spectatori, sponsori şi media. Acest lucru poate fi realizat inclusiv prin creşterea gradului de interes şi pentru primele nivele ale competiţiei. Valorizarea acestora ca evenimente sociale, de impact local, prin implicarea comunităţilor locale poate oferi o serie de avantaje încă neexploatate.

Ne dorim ca în faza şaisprezecimilor competiţiei, echipele din eşaloanele inferioare să dispute meciurile pe teren propriu, ţinând cont şi de infrastructura existentă.

FRF îşi va propune să crească nivelul de venituri atrase de Cupa României, astfel încât valoarea sumelor redistribuite cluburilor participante să crească. În acest fel, vom putea asigura încă o sursă de venit pentru susţinerea activităţii echipelor de fotbal din România, dar şi o foarte bună motivaţie pentru considerarea Cupei României la adevărata sa valoare.

Cupa României trebuie văzută în anasamblu său ca o competiţie care mobilizează toată suflarea fotbalistică a României. Este suma mândriilor locale, închegate de dorinţele naţionale ale tuturor microbiştilor.

H. FOTBALUL FEMININ

Fotbal oriunde. Mâncăm şi respirăm fotbal. Aşa se face performanţă. Aşa se aude imnul României în toată lumea. Asta e România pe care o merităm.

În perioada 2012 – 2016 UEFA susţine şi finanţează activitatea de fotbal feminin, inclusiv cea desfăşurată de FRF, prin intermediul programului WFDP (Women's Football Development Programme) – HatTrick III, cu focus pe activităţi care promovează fotbalul feminin în şcoli, parcuri, comunităţi locale.

Urmând exemplul olandez în ceea ce priveşte fotbalul feminin, vă propun să facem următorii paşi pentru a creşte fotbalul feminin:

• creşterea bazei de jucătoare, pornind de la nivelul cel mai mic: copiii din şcolile generale;
• încurajarea cluburilor să formeze şi să menţină echipe de fotbal feminin; FRF va furniza antrenorul specializat şi logistica necesară (echipament, mingi), în timp ce clubul va trebui să pună la dispoziţie baza de pregătire; simultan, vom încuraja comunitatea locală să se implice în susţinerea acestor mini-echipe de fotbal feminin;

• crearea de competiţii locale, regionale, naţionale destinate primordial fetelor cu vârste între 8 şi 14 ani.

Mergând în detaliu, putem avea următoarea structură pentru dezvoltarea pe următorii 4-6 ani:

• Crearea unei structuri organizatorice complexe destinate fotbalului feminin cu următoarele două ramuri de dezvoltare:

- realizarea unei structuri piramidale care să aibă ca fundament fotbalul de bază implementat prin parteneriate cu AJF-urile la nivel local, iar spre vârful piramideisă se regăsească fotbalul de performanţă. Este important să creăm această structură, astfel încât orice jucătoare care doreşte să practice acest sport să ştie care sunt paşii pe care trebuie să-i urmeze şi la ce nivel se află. Creşterea numărului de echipe, menţinerea stratificării din punct de vedere valoric a campionatului, precum şi infiinţarea unui campionat de junioare sunt doar câteva dintre etapele realizării acestei structuri

- creşterea numărului de tehnicieni implicaţi în fotbalul feminin. Dorim în primul rând formarea antrenorilor, dar şi dezvoltarea lor din punct de vedere profesional. Conform principiilor UEFA de dezvoltare, dorim atragerea spre grupul de tehnicieni tineri a jucătoarelor aflate încă în activitate şi care urmează şcoli de specialitate.

• Dinamizarea competiţiei Cupa României, prin orientarea sponsorului oficial al acestei competiţii şi spre susţinerea competiţiei feminine.
• Promovarea fotbalului feminin şi prin următoarele modalităţi:

- asocierea de evenimente din fotbalul masculin cu cel feminin: Finala Cupei României, Supercupa României;

- programarea partidelor Naţionalelor României în diferite oraşe din ţară.

La finalul fiecărui an, în cadrul Galei Fotbalului, organizată de FRF, vom premia cele mai valoroase 3 jucătoare de fotbal feminin şi cei mai buni 3 antrenori de club.

1. I. FOTBALUL ÎN SALĂ

Futsalul este prezent prin cele două competiţii divizionare – Liga 1 şi Liga a 2-a – şi prin alte două competiţii adresate tuturor cluburilor: Cupa României şi SuperCupa României.

Aceste două competiţii au nevoie de:

• vizibilitate
• programe destinate dezvoltării

Vizibilitatea presupune comunicare. Obiectivul nostru imediat este acela de a transforma futsalul într-un produs vizibil, prezent şi dorit de publicul larg. Prin intermediul unor evenimente, al unui website bogat în informaţii şi adus la zi permanent, prin prezentarea echipelor şi a campionatului naţional, a echipei naţionale şi a componenţilor săi în cadrul unor evenimente dedicate presei, putem face primul pas către o redescoperire a vibraţiei pe care a produs-o futsalul în anii '90, când se lansa Cupa Liceelor şi se puneau bazele campionatului naţional.

Cu siguranţă că şi aici, la fel ca şi la fotbalul mare, tinerii vor reprezenta motorul pentru futsal. Entuziasmul, dorinţa de afirmare, pozitivismul vor fi elemente care vor ajuta futsalul românesc.

FRF va susţine futsalul prin construirea unor proiecte dedicate lansării şi dezvoltării de competiţii dedicate amatorilor, tinerilor din toată ţara. Aceste proiecte vor fi dezvoltate pe un model similar celui prezentat la fotbalul feminin.

Baza va fi creată pe scheletul unor competiţii locale, regionale, naţionale, astfel încât în timp să poată fi crescut:

• numărul de jucători legitimaţi;
• numărul de echipe din campionat;
• şi nu în ultimul rând, să putem forma o echipă naţională valoroasă.

Toate aceste echipe pot fi reunite, în timp, într-o competiţie desfăşurată sub egida unei Ligi 3 care să acopere nivelul judeţean. În acest fel putem contribui la formarea unui produs vandabil, comercial, vizibil atât pentru media, cât şi pentru zona comercială: o competiţie puternică de futsal, cu o echipă naţională reprezentativă.

Aceste proiecte vor include o componentă primordială: colaborarea cu instituţii centrale şi locale ale statului pentru a putea beneficia de infrastructura necesară – săli de sport, săli polivalente – disputării acestor competiţii, a evenimentelor ce vor fi organizate pentru futsal.

Pornind de la această bază, vom putea dezvolta o colaborare cu toate cluburile de fotbal din România pentru a face primii paşi către înfiinţarea unor secoli de futsal, paralele cu cele de fotbal, astfel încât puterea unor branduri recunoscute în fotbalul românesc să îşi poate găsi rezonanţa şi în competiţiile de futsal.

Futsalul poate:

• reprezenta alternativa pentru fotbal în perioadele de pauză competiţională;
• deveni punctul de plecare pentru competiţii demonstrative, cu scop caritabil, în care să evolueze foşti şi actuali jucători de fotbal;
• reprezenta primul pas către fotbalul mare al unor copii din zone lipsite de terenuri de fotbal sau în care nu există condiţii meteo propice fotbalului normal;
• reprezenta locul de disputare a unor campionate dedicate veteranilor, fiind şi o variantă de petrecere a timpului liber.

Cititi si:
PROGRAMUL NAŢIONAL PENTRU DEZVOLTAREA FOTBALULUI ROMÂNESC (I)

PROGRAMUL NAȚIONAL DE DEZVOLTARE A FOTBALULUI ROMÂNESC (II)

PROGRAMUL NAȚIONAL DE DEZVOLTARE A FOTBALULUI ROMÂNESC (III)