The Best bookmaker bet365 Bonus

Cine plătește pentru morți, libertinilor?

Ciudat sau nu, dar din dorința firească de a-i feri pe cetățeni la expunerea la noul coronavirus, autoritățile au început să provoace răni inimaginabile oamenilor.
A trebuit să treacă aproape o lună de zile de la criminala decizie de scoatere a bolnavilor cronici din spitale și de la a suspenda tratarea acestora, de la amânarea operațiilor și a controalelor care sunt vitale pentru cele peste trei milioane de români aflați într-o astfel de situație, ca să se revină asupra acestor măsuri inumane, prin Ordonanța Militară 8, dată la ora 23, în data de 9 aprilie 2020.

Cineva trebuie să plătească pentru incompetența criminală

Nu fac parte din categoria celor ce vor sânge cu orice preț, dar cred că actualii guvernanți ar trebui să plătească pentru morțile ivite între timp.
Ca bolnav cronic am fost și sunt direct afectat!



Nimeni nu mi-a cerut scuze, nimeni nu mi-a adus un medicament, nici măcar o mănușă sau o jumătate de mască!
Însă, cum la noi n-au fost nici până acum finalizate dosarele Revoluției sau Mineriadei, sunt infime șansele ca vreun procuror din cei puși de ei în funcții să înceapă să ancheteze mâinile care le-au dat de mâncare.
De asemenea, cred cu tărie că toți managerii de instituții medicale care nu au reușit să asigure dotările necesare și acel minim necesar pentru cadrele medicale din prima linie și care se fac vădit vinovați de ceea ce - coafat - se numește „management deficitar” ar trebui condamnați ȘI penal pentru toate aceste îmbolnăviri sau morți… din neglijență.
Cred cu tărie că dacă ei și-ar fi făcut treba cum se cuvine situația ar fi fost cu totul și cu totul alta!
Insist pe această temă, domnilor liberali, deoarece nici statul polițienesc pe care l-ați instituit nu iartă pe nimeni dacă nu are un biet formular corect completat.
Adică la voi merge și cu dublă unitate de măsură?
La voi se poate și gloata e doar… o cifră?

Medicii care-au demisionat să fie interziși

N-am auzit de la voi, domnilor liberalo-libertini de la guvernare cum că vă pasă de demisiile în lanț din sistemul sanitar.
Nu am văzut nici cea mai mică luare de poziție.
Vă plângeți că nu avem personal medical în țară dar, spre făloșenia voastră, ca să dea bine la impresie artistică, ați trimis o grămadă de medici în Italia.
Înțeleg idea de solidaritate, una cu atât mai justificată de faptul că acolo e cea mai mare comunitate de români din diaspora.
Dar, fraților, dar… bătrânii spuneau că „îți e mai aproape de corp cămașa decât paltonul!”
Bașca faptul că tot ei spuneau că… „frate, frate, dar brânza e pe bani!”
Totodată, MEDICII care și-au dat demisia în astfel de moment – deși au jurat să salveze vieți! – ar trebui să nu mai activeze NICIODATĂ în sistemul medical, nici măcar în cel privat.
Ar trebui să li se ridice dreptul de a mai practica această meserie pe care-au trădat-o acum.

Incompetență vs corupție

Erorile impardonabile de la Suceava și Deva au născut deja probleme grave.
În ambele situații au fost implantate conduceri militare.
Așa și?
O să bată pas de defilare vreo asistentă cu curul mare?
O să transpire mai mult vreun medic din cei cărora nu le pasă și pe care-I bântuie gândul demisiei și evadării?
Nu vedeți că au chip de șobolan, că numai aceștia părăsesc corabia în caz de avarie?
De ce nu i-ați lăsat să ia șpagă în vremurile astea?
Fac pariu că am fi avut mai puțini morți și mai puțini internați.
Sigur ei ar fi fost mai bogați!
Dar cu siguranță o grămadă de lepre din anturajul vostru vor fi fiind deja miliardari.
Și, ca și atunci când guverna PDL-ul care vă curge acum profund prin vene și prin structurile de partid, cu siguranță că le vom da de urmă!
Atunci Elena Udea dădea pantofi cu toc sinistratelor, acum voi achiziționați măști cu 36 de lei bucata de la firmele voastre de casă din Dolj sau Gorj și cu „numai” 32 lei bucata de la firma acelei bucătărese dintr-un sătuc din județul Giurgiu.
Toate astea în timp ce eu, de pe piața neagră, că primesc oferte pe email, pot achiziționa la „enorma” sumă de 6 lei bucata.
Cât despre Spitalul Suceava… ce să zic!
Johannis a decorat spitalul la cererea PDL-istului Flutur.
Acum, după ce Flutur a ajuns bolnav din cauza investiției „bine făcute”, cu apucături de șobolan… Johannis a ridicat decorația.
De parcă asta ar rezolva fondul problemei!
Hai sictir, neamțule!
O vorbă despre demnitatea la români sună cam așa: „nu scuipi unde-ai lins, nu lingi unde-ai scuipat!”
Dar tu n-ai cum să știi așa ceva!

Guvernul decide cine trăiește sau nu

C-o naturalețe absolute dezarmantă, premierul acesta pervers și lipsit de scrupule a făcut – într-o singură zi! – două boroboațe cât casa.
Prima a fost atacarea la Curtea Constituțională a României a legilor date de Parlamentul României, legi care statuau normele după care băncile trebuie să-I păsuiască pe români până la sfârșitul anului, dar și suspendarea plății pentru utilități pe aceeași perioadă, ceea c ear fi însemnat cu adevărat o mână de ajutor dată cetățenilor.
Când colo, niște legi adoptate de absolute toate formațiunile politice dar nu și de PNL au fost atacate la CCR.
De ce?

Despre coronavirus, inconștiență, incultură și manipulare

De parcă n-ar fi fost de ajuns că trăiam oricum vremuri improprii visului și poeziei - de parcă cineva ar ține morțiș să rămânem la stadiul de număr, de votant, de contribuabil – a venit ca o lovitură de măciucă povestea asta cu virusul ucigaș.
Care nu e chiar nou de felul lui, care e un soi de virus SARS, ca și cel din 2002 – iată că avem aceleași cifre folosite, 2002/2020 – dar mai ușor de transmis, însă nu la fel de mortal.
Ca și virusul SARS atunci, virusul COVID 19 are rădăcina TOT în China.

Despre China cea de toate zilele

SARS-ul a afectat mai întâi sudul Chinei, țara cea mai populată din lume, cu o populație de peste 1.350.000.000 de locuitori.

Mascarada continuă

 Mai țineți minte când vă vorbeam de ultramediocrul Ioan Moldovan, cel care a luptat vehement pentru combaterea celor care au tras semnale de alarmă cu privire la neregulile din lumea literară (vezi cazul denigrării excepționalului critic Ion Simuț) și a premiat scriitori cu influență din cercurile favorizate, aplicându-se principiul reciprocității? Cel care a fost un model excepțional pentru cei de la București, slujindu-le ca un adevărat locotenent? Cel care a fost nominalizat la premiile Mihai Eminescu absolut nemeritat, în timp ce poeți cu zece clase peste el nici măcar nu au fost reținuți pe lista nominalizărilor, chiar dacă au fost propuși? Cel care a fost aspru criticat de Virgil Podoabă pentru neregulile de la Familia, despre felul cum circulă banii, despre costuri, încasări, despre munca directorului în comparație cu munca redactorilor? (vezi cotidianul Crișana, 18 iunie 2019) Cel care a trucat concursul pentru reangajarea redactorului-șef, Traian Ștef, la revista Familia? (vezi ziarul Bihoreanul, 22 iulie 2019) Cel care, dacă nu ar fi avut funcția pe care o are la Familia, ar fi fost un mare anonim al literaturii române?

Politicile populiste au fost și-or fi destructiviste!

    Populismul nu-i de azi sau de ieri, căci nu numai că istoria înregistrează formele specifice ale acestuia în trecutul și în prezentul tuturor popoarelor (la români, de pildă, în pas cu vremurile politico-ideologice, s-a trecut de la moderatul populism interbelic la monstruoasa formă   constructivistă  din perioada bolșevică și apoi la cea destructivistă, în formă continuată, de după Decembriadă), dar el va rezista, ba chiar va demonstra nebănuite resurse adaptative, atâta timp cât alegătorii de pretutindeni vor tolera sforăriile jocului politic demonocratic cu victoria cantității votului la grămadă în dauna calității aleșilor, iar grosul românilor se va mulțumi cu firimiturile azvârlite de jigodiile cârmuitoare ale postdecembrismului otova și, aidoma viermelui din hrean, se va simți ca-n sânul lui Avraam în originala democrație iliesciană.
    Dar, pentru ca lucrurile să fie cât se poate de clare, haide să intrăm nițel în încețoșata istorie a celor trei decenii postdecembriste. Mai întâi că – potrivit dezvăluirilor făcute de colonelul în rezervă Filip Teodorescu, fostul locțiitor al șefului contraspionajului ceaușist, la „Nașul” Radu Moraru – serviciile secrete românești știau încă din octombrie 1989 că Nicolae Ceaușescu va fi executat în luna decembrie. Sigur, nici măcar generalul Iulian Vlad n-a îndrăznit să-i amintească președintelui „muribund” de așa ceva...

Lac (politic) să fie, că broaște (râioase) sunt destule!

Ce spunea Klaus Iohannis în campania pentru al doilea cincinal neconvingător la Cotroceni? Că România va cunoaște normalitatea doar atunci când Partidul Social Democrat (PSD) nu numai că n-o să mai fie la guvernare, dar chiar va dispărea de pe eșichierul politic în urma loviturilor aplicate „cu parul” de liberalii orbanieni și de aliații lor conjuncturali (useriștii ofticați, pemepiștii resemnați, aldiștii delabrați).
    Ei bine, toate astea s-au făcut „păs cu păs” în favoarea democrației iohanniene și în defavoarea grosului românilor (câștigarea europarlamentarelor de către liberali, prelungirea contractului de chiriaș la Cotroceni cu încă cinci ani pentru prezidentul lucrului lamentabil făcut în primul mandat, demolarea prin moțiune de cenzură a Cabinetului Dăncilă și preluarea  Executivului de niște liberali doar cu numele), dar mult promisa normalitate pentru țară și omul de rând încă n-a apărut.

Liberalismu-i la aman cu Orban, Cîțu și Turcan...

Anticii chinezi erau de părere că a guverna înseamnă a rectifica, proces socio-politic în care intră atât depistarea erorilor comise de cârmuirile anterioare, cât și eliminarea acestora prin măsuri care, în mod statornic, vizează binele și mulțumirea maselor de truditori.
    Or, așa ceva nu-i la îndemâna unor politruci mărginiți, atrași de zorzoane și – mai mult sau mai puțin – corupți/coruptibili, ci este apanajul acelor oameni superiori, adesea neînregimentați politic, care dovedesc faptic (prin sublimul dezinteres material manifestat față de ei înșiși) că adevărata democrație trebuie să devină demofilie și că iubirea nu poate să fie decât „ieșirea din sine către altul” (Emilian Vasilescu în Istoria religiilor, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe, București, 1982, Ediția a II-a, pag. 395).

Sportivii maramureșeni – bătaia de joc a DJST Maramureș

Ceea ce ar fi trebuit să fie Gala Sportului Maramureșean, s-a transformat în „Gala VOLUNTARILOR și sportivilor Maramureșeni”!, organizată de o instituție care se numește (fără voia lor) Direcția Județeană pentru SPORT și Tineret Maramureș. La evenimentul organizat în sala mare a Teatrului Dramatic  din Baia Mare au participat doar o parte a sportivilor care au reprezentat cu cinste Maramureșul și Baia Mare pe plan național și internațional, așa-zisa Gală având doar 3 (trei!!!!) secțiuni dedicate sportului din Maramureș, ca și cum acesta nici măcar nu ar exista pe aceste plaiuri încarcate de performanțele sportivilor din anii de glorie, când Maramureșul era supranumit a doua capitală a sportului românesc!
De unde sport în Maramureș, când cei care păstoresc destinele sportului județean, distinșii reprezentanți ai Guvernului în teritoriu pe domeniul sportului, au hotărât că este mai important ca voluntariatul să ia fața SPORTULUI, după cum zice chiar denumirea mărețului eveniment? Ce-i drept am văzut foarte mult tineret la Gală destoinici voluntari ai numeroaselor ONG-uri apărute peste noapte ca ciupercile. Nu e vorba că nu ar fi nevoie de voluntari și de activitatea lor demnă de laudă, dar mi se pare cel puțin deplasat să omiți la un așa eveniment o serie de sportivi și cluburi sportive care au adus glorie Maramureșului.

Succes istoric sau regres cu Klaus Werner reales?!...

Alegerile europarlamentare din primăvara acestui an, în urma cărora Partidul Social Democrat (PSD) s-a clasat pentru prima dată în era postdecembristă după Partidul Național Liberal (PNL) și doar cu câteva procente în fața Uniunii Salvați România (USR), au arătat oricărui om nepătimaș și cu scaun la cap două lucruri importante:
    a)Că PSD, formațiunea politică aflată la butoanele aparentei puteri după acel năucitor peste 40% din 2016, avea/continuă să aibă grave probleme de imagine publică (internă și externă) din diverse pricini: scandaloase derapaje și neîmpliniri în procesul guvernării, sfidătoarea nerenunțare la liderii necușeri și ticăloasele eforturi depuse de gașca pesedisto-aldistă, pe-atunci majoritară în Parlament, pentru salvarea acestora de rigorile legii, mai apoi întemnițarea lui Liviu Dragnea și amuzanta dăncilizare a partidului, inclusiv prin desemnarea Vioricăi drept candidat la prezidențiale;

Problemele de fond ale României postdecembriste

Scopul prioritar al politrucilor, respectiv al politicilor lor de formă (de haram, mai bine spus), nu constituie slujirea cu pricepere și devotament a țării ce-i ghiftuiește, iar prin aceasta instaurarea binelui și prosperității pentru toți compatrioții, ci să se pună fără crâcnire la dispoziția grupurilor infracționale prin programe electorale mincinoase și prin teorii conspiraționiste îndreptate, cică, împotriva eforturilor depuse de ei, patrihoții cârmuitori. Firește, teorii apărute exact atunci când cele mai multe dintre promisiuni n-au nicio șansă de înfăptuire pentru alegătorii de rând.
    De pildă, în primii ani ai bolșevismului, impus la noi de ruși și cozile de topor din interior/exterior (alde Ana Pauker, Teohari Georgescu, Vasile Luca, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Petru Groza, Emil Bodnaraș, Alexandru Drăghici, Iosif Chișinevschi, Miron Constantinescu, Pantiușa Bodnarenko, Alexandru Nikolski, Valter Roman, Mihail Ralea, Mihail Sadoveanu etc.), se flutura de zor absurda lozincă a pericolului anglo-american pentru România stalinizată (cu atât mai absurdă, cu cât tătucul Stalin, după împărțirea sferelor de influență cu Roosevelt și Churchill, avea mână liberă în această parte a Europei), ulterior, adică în „iepoca” ceaușistă se urmărea abaterea atenției românilor de la sinistra triadă cotidiană „foame-frică-frig” cu jenanta marotă a pericolului unguresc pentru Ardeal, iar astăzi, când pesediștii au dat-o-n bară cu programul lor fantezist de guvernare, se arată cu degetul imposturii și nevredniciei ba spre fantomaticul „stat paralel”, ba spre Soros și ai lui, ba spre Opoziție și președintele Klaus Iohannis, ba spre multinaționale, ba spre Uniunea Europeană, astfel ca nostima noastră premieriță să fie pe deplin convinsă că buna, necușera și incapabila ei prietenă Rovana Plumb n-a ajuns comisăriță la Transporturi din pricina eurolucrăturilor politice îndreptate împotrivă-i de neprietenii vestici, sudici, nordici și centrali ai României.

The best bookmaker bet365

Free Premuim Templates by BIGTheme

Copyright © 2009-2021  StirileMM.ro