ERORI în acordarea indemnizației stabilite prin Legea nr. 8/2006, acordate cu 1 septembrie 2024. SOLUȚIA de rezolvare

Detalii

Categorie: Economie

Publicat: Miercuri, 09 Octombrie 2024 05:52

Scris de N. Grigorie Lăcrița

Accesări: 80

Cuprins:
1. Rezumat
2. Evoluția reglementărilor
3. Diminuarea, cu până la 50%, a unor indemnizații din cauza aplicării greșite a prevederilor art. 1, alin. (3) din Legea nr. 8/2006
4. Legea trebuie interpretată şi aplicată atât în litera, cât şi în spiritul ei
4.1. Interpretarea şi aplicarea actelor normative „în litera legii”
4.2. Interpretarea şi aplicarea actelor normative „în spiritul legii”
5. Abuzul de drept săvârșit prin acordarea indemnizaţiei din pensia cuvenită titularului până la 1 septembrie 2024 și NU din pensia cuvenită titularului începând și cu 1 septembrie 2024
6. Cauze, posibile, care au generat neajunsurile în discuție
7. Abordarea problemei și din punct de vedere umanitar
8. Soluția de rezolvare
Bibliografie

1. Rezumat

Începând cu pensiile cuvenite pentru luna septembrie 2024, beneficiarii indemnizaţiei în baza art. 1, alin. (3) din Legea nr. 8/2006, au primit indemnizația la nivelul a 50% din pensia cuvenită unei luni anterioare datei de 1 septembrie 2024 și NU la nivelul pensiei cuvenită unei luni începând cu septembrie 2024, ceea ce este nelegal, așa după cum se arată prin cele de mai jos.
Prin art. 1, alin. (3) și alin. (4) din „Legea nr. 8 din 11 ianuarie 2006, republicată, privind instituirea indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică”, se prevede (sublinierile îmi aparțin):
„(3) Cuantumul indemnizaţiei reprezintă echivalentul a 50% din pensia cuvenită titularului sau, după caz, aflată în plată la data solicitării, dar nu poate depăşi două salarii de bază minime brute pe ţară, garantate în plată.
(4) Cuantumul indemnizaţiei se modifică ori de câte ori se modifică pensia titularului, ca urmare a modificării valorii punctului de pensie.”
Începând cu 1 septembrie 2024:
2) stabilirea cuantumului pensiei și a oricăror drepturi care decurg din aceasta, se face numai și numai:
2.1) în baza Legii nr. 360/2023 și
2.2) pe baza indicatorului „valoarea punctului de referinţă”;
Deci, stabilirea cuantumului pensiei și a oricăror drepturi care decurg din aceasta NU se mai face pe baza „valorii punctului de pensie”, CI pe baza„valorii a punctului de referință”, fapt pentru care prevederile alin (4) ale art. 1 din Legea nr. 8/2006 NU mai au aplicabilitate începând cu 1 septembrie 2024.
Ca urmare, indemnizaţia în discuție se acordă:
a) numai în baza art. 1, alin. (3) din Legea nr. 8/2006, care prevede că „(3) Cuantumul indemnizaţiei reprezintă echivalentul a 50% din pensia cuvenită titularului sau, după caz, aflată în plată la data solicitării, dar nu poate depăşi două salarii de bază minime brute pe ţară, garantate în plată.”,
b) fără a mai avea aplicabilitate prevederile art. 1, alin. (4) din Legea nr. 8/2006, care prevedea că „(4) Cuantumul indemnizaţiei se modifică ori de câte ori se modifică pensia titularului, ca urmare a modificării valorii punctului de pensie.”
În baza acestor prevederi legale, clare, precise și la modul imperativ, începând cu 1 septembrie 2024, indemnizaţia în discuție trebuie acordată tot la nivelul a 50% din pensia cuvenită în fiecare lună și după 1 septembrie 2024 și NU la nivelul a 50% din pensia cuvenită unei luni anterioare datei de 1 septembrie 2024.
Din cauză că, începând cu 1 septembrie 2024, indemnizația în discuție s-a acordat diminuată, la nivelul a 50% din pensia cuvenită unei luni anterioare datei de 1 septembrie 2024, și NU la nivelul pensiei cuvenită în fiecare lună după 1 septembrie 2024, ceea ce este nelegal, se impune să se recalculeze diferența de indemnizație și să se acorde celor îndreptățiți, retroactiv (cu 1 septembrie 2024), de Casa Naţională de Pensii Publice.

2. Evoluția reglementărilor

Până la 1 septembrie 2024, indicatorul „punct de pensie” a stat la baza calculării pensiilor, prin „Legea nr. 263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice”.
Prin Legea nr. 263/2010 se prevede:
„Art. 94. (1) Cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu valoarea unui punct de pensie.”
Precizarea nr. 1. Până la 1 septembrie 2024, stabilirea pensiilor s-a făcut în baza Legii 263/2010, pe baza indicatorului „valoarea unui punct de pensie”.
Începând cu 1 septembrie 2024, Legea 263/2010 a fost abrogată prin „Legea nr. 360 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii”.
Prin Legea nr. 360/2023 se prevede clar, precis și la modul imperativ că:
„Art. 83. (1) Cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea numărului total de puncte realizat de asigurat cu valoarea punctului de referinţă.”
Precizarea nr. 2. Începând cu 1 septembrie 2024 stabilirea cuantumului pensiei și a oricăror drepturi care decurg din aceasta, se face numai și numai:
2.1) în baza Legii nr. 360/2023 și
2.2) pe baza indicatorului „valoarea punctului de referinţă”;
Deci, stabilirea cuantumului pensiei și a oricăror drepturi care decurg din aceasta NU se mai face pe baza „valorii punctului de pensie”, CI pe baza„valorii a punctului de referință”, fapt pentru care prevederile alin (4) ale art. 1 din Legea nr. 8/2006 NU mai au aplicabilitate începând cu 1 septembrie 2024.
Comparativ, prevederile art. 1, alin (4) din Legea nr. 8/2006 se prezintă astfel:

Până la 1 septembrie 2024: „(4) Cuantumul indemnizaţiei se modifică ori de câte ori se modifică pensia titularului, ca urmare a modificării valorii punctului de pensie.”    
    
Începând cu 1 septembrie 2024: „(4) Cuantumul indemnizaţiei se modifică ori de câte ori se modifică pensia titularului, ca urmare a modificării valorii punctului de referință.”

3. Diminuarea, cu până la 50%, a unor indemnizații din cauza
aplicării greșite a prevederilor art. 1, alin. (3)  din Legea nr. 8/2006

Continuând cu modificarea pensiilor după alte criterii mult mai raționale, precum sunt cele ale contributivității, respectiv pe baza „valorii punctului de referinţă” etc., precum s-a făcut începând cu 1 septembrie 2024, dar fără ca valoarea punctului de pensie să se modifice, așa cum a rămas neschimbat și după 1 septembrie 2024, se ajunge în situația în care indemnizația în discuție să  scadă până la 25% din pensie, față de 50% cât se prevede prin art. 1, alin. (3) din Legea nr. 8/2006, prin care se dispune că „Cuantumul indemnizaţiei reprezintă echivalentul a 50% din pensia cuvenită titularului sau, după caz, aflată în plată la data solicitării”, ceea ce constituie un act de gravă încălcare a legalității, de abuz de drept.
Exemplul următor este edificator în acest sens.
Sunt și pensionari ale căror pensii chiar s-au dublat (s-au mărit cu 100%) după 1 septembrie 2024, și aceasta deoarece au avut și ani mulți de muncă și în același loc de muncă, intervenind acea suplimentare pe criterii de stabilitate.
Să luăm exemplul unui asemenea pensionar care, până la 1 septembrie 2024, avea pensia de 2.000 de lei, iar indemnizația de 1.000 de lei.
Acest pensionar, după 1 septembrie 2024, are pensia de 4.000 de lei, iar indemnizația i-a rămas tot de 1.000 de lei.
Deci, în loc de indemnizația cuvenită, de 4.000 x 50% = 2.000 de lei, care i se cuvine conform art. 1, alin. (3) din Legea nr. 8/2006), primește efectiv numai 1.000 de lei, adică cu 50% mai puțin din indemnizația cuvenită (de 2.000 de lei).
Prin indemnizațiile acordat după 1 septembrie 2024, de 50% din pensiile de până la 1 septembrie, efectiv și în mod real se săvârșește un „abuz de drept” prin faptul că NU se mai aplică prevederile art. 1, alin. (3) din Legea nr. 8/2006 prin care se dispune că „Cuantumul indemnizaţiei reprezintă echivalentul a 50% din pensia cuvenită titularului sau, după caz, aflată în plată la data solicitării”, ceea ce constituie un act de gravă încălcare a legalității.
În baza săvârșirii acestui „abuz de drept” s-a ajuns în situația în care unii pensionari primesc, începând cu 1 septembrie 2024, cu până la 50% mai puțin din indemnizația cuvenită în baza art. 1, alin. (3) din Legea nr. 8/2006.
Din acest exemplu se înțelege foarte bine ce înseamnă:
1) a căuta „spiritul legi” și a aplica o prevedere legală neclară „în spiritul legii”, și
2) „abuzul de drept”, adică acordarea unui drept cu încălcarea prevederilor legale.
Concluzia care se desprinde din aceste prevederi legale este următoarea: începând cu 1 septembrie 2024, printr-un „abuz de drept”, NU mai au aplicabilitate, efectiv și în mod real, prevederile art. 1, alin. (3) din Legea nr. 8/2006 prin care se dispune că „Cuantumul indemnizaţiei reprezintă echivalentul a 50% din pensia cuvenită titularului sau, după caz, aflată în plată la data solicitării”.

4. Legea trebuie interpretată şi aplicată
atât în litera, cât şi în spiritul ei

Pentru a se înțelege cât mai bine problema în discuție, trebuie văzute și articolele subsemnatului intitulate „Legea trebuie interpretată şi aplicată atât în litera, cât şi în spiritul ei, pe exemplul indemnizației stabilite prin Legea nr. 8/2006, cuvenită cu 1 septembrie 2024” „Abuzul de drept, pe exemplul indemnizației stabilite prin Legea nr. 8/2006, cuvenită cu 1 septembrie 2024”.
Orice persoană, care este însărcinată cu aplicarea legii, ştie, sau ar trebui să ştie, că legea trebuie interpretată şi aplicată atât „în litera legii”, cât şi „în spiritul legii”.

4.1. Interpretarea şi aplicarea actelor normative „în litera legii”

„Litera legii” exprimă forma materială, vizibilă, grafică a legii, care este aceeași sub privirea tuturor oamenilor.
„Litera legii”, fiind palpabilă, materială, vizibilă, unică şi cu un singur sens într-un text al unui act normativ (alineat, articol etc.), este aceeaşi pentru toţi, este obligatoriu să aibă aceeaşi interpretare de către toate persoanele care aplică prevederea legală respectivă.
Spre exemplu, prevederea art. 1, alin. (3) din Legea nr. 8/2006, prin care se dispune că „Cuantumul indemnizaţiei reprezintă echivalentul a 50% din pensia cuvenită titularului sau, după caz, aflată în plată la data solicitării”:
1) are aceeași formă materială, vizibilă, grafică pentru toate persoanele care citesc acest text de lege;
2) în lipsa oricăror prevederi legale, care să abroge sau să modifice acest text de lege, fiecare persoană care îl citește înțelege un singur lucru, acela că „Cuantumul indemnizaţiei reprezintă echivalentul a 50% din pensia cuvenită titularului sau, după caz, aflată în plată la data solicitării”.
Nimeni nu are dreptul să dea o altă interpretare acestui text de lege în lipsa oricăror prevederi legale care să-l fi abrogat sau care să-l fi modificat.

4.2. Interpretarea şi aplicarea actelor normative „în spiritul legii”

Orice neajuns dintr-o prevedere legală „în litera legii” (care nu este reglementată de litera ei) obligă, pe cel care trebuie să o aplice, să apeleze la „spiritul legii”.
La „spiritul” legii trebuie să se apeleze numai atunci când cel care aplică legea întâlnește o prevedere (din legea respectivă) care nu este reglementată clar și precis de litera ei, adică numai în cazul prevederilor legale care sunt insuficient reglementate, neclare, confuze, susceptibile de interpretări diferite, chiar contradictorii.
Când legea este neclară în litera ei, atunci, şi numai atunci, trebuie să ne raportam la spiritul care a născut legea, la sensul dorit de legiuitor, adică la ceea ce a fost în intenţia legiuitorului să reglementeze prin aplicarea legii respective.
Căutarea „spiritului legii” este definită ca fiind căutarea „sensului dorit de legiuitor”, adică a afla „ceea ce a vrut să reglementeze legiuitorul” prin emiterea actului normativ în discuţie (supus interpretării).
Cu toate că „în litera legii”, prevederile art. 1, alin. (3) din Legea nr. 8/2006 sunt clare, precise și la modul imperativ, nelăsând loc la nici o altă interpretare, apelând și la analiza „în spiritul legii” a prevederii legale în discuție, interpretarea este una singură: pentru anumite categorii de persoane, bine definite în lege, legiuitorul a dorit și a stabilit că „Cuantumul indemnizaţiei reprezintă echivalentul a 50% din pensia cuvenită titularului sau, după caz, aflată în plată la data solicitării”.
Așa după cum am mai arătat, continuând cu modificarea pensiilor după alte criterii mult mai raționale, precum cele ale contributivității etc., precum s-a făcut începând cu 1 septembrie 2024, dar valoarea punctului de pensie rămâne nemodificată, precum a rămas neschimbat după 1 septembrie 2024, se ajunge în situația în care indemnizația în discuție să scadă cu mult sub 50% cât se dispune clar, precis și la modul imperativ prin art. 1, alin. (3) Legea nr. 8/2006, ceea ce este nelegal. Aici intervine interpretarea „în spiritul legii” a prevederilor art. 1, alin. (3) și alin. (4) din Legea nr. 8/2006, al căror sens este următorul:
„(3) Cuantumul indemnizaţiei reprezintă echivalentul a 50% din pensia cuvenită titularului sau, după caz, aflată în plată la data solicitării, dar nu poate depăşi două salarii de bază minime brute pe ţară, garantate în plată.
(4) Cuantumul indemnizaţiei se modifică ori de câte ori se modifică pensia titularului, ca urmare a modificării valorii punctului de referinţă.”
Nici din punct de vedere al analizei „în spiritul legii”, nimeni nu are dreptul să dea o altă interpretare acestui text de lege în lipsa oricăror prevederi legale care să-l fi abrogat sau să-l fi modificat.
Modul în care se stabilește pensia, fie pe baza „punct de pensie”, fie pe baza „valorii punctului de pensie”, nu influențează cu nimic prevederea prin care se dispune că „Cuantumul indemnizaţiei reprezintă echivalentul a 50% din pensia cuvenită titularului sau, după caz, aflată în plată la data solicitării”.
Până în prezent (25 septembrie 2024, când scriu acest articol), nu există nici o prevedere de lege care să fi abrogat sau să fi modificat această prevedere legală.

5. Abuzul de drept săvârșit prin acordarea indemnizaţiei
din pensia cuvenită titularului până la 1 septembrie 2024
și NU din pensia cuvenită titularului începând și cu 1 septembrie 2024

În doctrina juridică română, abuzul de drept este definit ca fiind „exercitarea unui drept subiectiv civil cu încălcarea principiilor exercitării sale.”
În materie de legislaţie, principiul echităţii constituie unul dintre principiile fundamentale (considerat în ţările dezvoltate ca fiind cel mai important).
Orice reglementare emisă fără respectarea acestui principiu este excesivă, nerezonabilă, fără bună-credinţă și denotă existenţa unui abuz de drept, generând consecinţe negative (unele deosebit de grave) la nivelul întregii societăţi.
În cele se urmează se prezintă câteva exemple (dintre numeroase altele care se pot da) de prevederi legale edificatoare asupra faptului că o instituţie de stat, indiferent care este aceasta, săvârşeşte un abuz de drept în cazul în care îşi exercită drepturile sale excesiv, nerezonabil, fără bună-credinţă, cu încălcarea principiilor exercitării sale, în  contradicţie cu menirea sa socială şi economică, prin care se cauzează daune unor pensionari, precum prin acordarea indemnizaţiei din pensia cuvenită titularului până la 1 septembrie 2024 și NU din pensia cuvenită titularului începând și cu 1 septembrie 2024.
În cele se urmează se prezintă câteva exemple (dintre numeroase altele care se pot da) de prevederi legale edificatoare asupra faptului că o instituţie de stat, indiferent care este aceasta, deci inclusiv Casa Națională de Pensii, săvârşeşte un abuz de drept în cazul în care îşi exercită drepturile sale excesiv, nerezonabil, fără bună-credinţă, cu încălcarea principiilor exercitării sale, în  contradicţie cu menirea sa socială şi economică, prin care se cauzează daune unor pensionari, precum prin acordarea indemnizaţiei din pensia cuvenită titularului până la 1 septembrie 2024 și NU din pensia cuvenită titularului începând și cu 1 septembrie 2024.
1. Legea nr. 287 din 17 iulie 2009 privind Codul civil.
„Art. 14. Buna-credinţă
(1) Orice persoană fizică sau persoană juridică trebuie să îşi exercite drepturile şi să îşi execute obligaţiile civile cu bună-credinţă, în acord cu ordinea publică şi bunele moravuri.
(2) Buna-credinţă se prezumă până la proba contrară.
Art. 15. Abuzul de drept
Niciun drept nu poate fi exercitat în scopul de a vătăma sau păgubi pe altul ori într-un mod excesiv şi nerezonabil, contrar bunei-credinţe.”.
„Art. 1353. Exerciţiul drepturilor
Cel care cauzează un prejudiciu prin chiar exerciţiul drepturilor sale nu este obligat să îl repare, cu excepţia cazului în care dreptul este exercitat abuziv.”.
Existenţa bunei-credinţe constituie un element important de apreciere privind săvârşirea unui abuz de drept.
În baza art. 14, alin. (1) din Noul Cod civil:
1) acolo unde există bună-credinţă nu poate fi abuz de drept, iar,
2) acolo unde nu există bună-credinţă există un abuz de drept, precum în cazul în care dreptul este exercitat cu rea-credinţă, prin deturnarea acestuia de la scopul economic şi social în vederea căruia a fost recunoscut şi, respectiv, prin încălcarea drepturilor unei alte persoane.

6. Cauze, posibile, care au generat neajunsurile în discuție

Calculul greșit al indemnizației în discuție poate avea una din următoarele cauze:
1. Modul eronat de interpretare şi de aplicare „atât în litera legii”, cât şi în spiritul legii” a prevederilor legale în discuție. Personal îmi este greu să cred că aceasta este cauza deoarece, în conducerea Ministerului Muncii și a Casei Naționale de Pensii, sunt și persoane care elaborează și aplică legile în deplină corectitudine și cu profesionalism.   
2. În condițiile schimbărilor legislative din domeniul pensiilor, în vigoare cu 1 septembrie 2024, care sunt cu adevărat extraordinare, este posibil să nu fi fost prevăzute toate aspectele de reglementat. Spre exemplu, este posibil să nu fi fost actualizat software-ul (programul pe calculator) la noile prevederi de calcul a indemnizației în discuție.
Totuși, în cazul în care Casa Națională de Pensii nu va acorda, așa cum este legal, cuantumul indemnizaţiei la echivalentul a 50% din pensia cuvenită titularului începând cu 1 septembrie 2024, un asemenea refuz, care se poate face numai printr-un abuz de drept, va genera:
1) numeroase și însemnate neajunsuri pe plan social, inclusiv procese în justiție:
1.1) mari consumatoare și de bani publici și
1.2) în care, în mod sigur, Casa Națională de Pensii nu va avea câștig de cauză,
3) creșterea și mai mare, în rândul întregii populații, a sentimentului de un adevărat haos legislativ care există în țara noastră, de nesiguranță și de neîncredere în lege și în legalitate.

7. Abordarea problemei și din punct de vedere umanitar

Pentru a trezi cât de cât simțul umanitar al actualilor cârmuitori în ceea ce privește indemnizația în discuție a atâtor oameni remarcabili, voi da și cutremurătorul exemplu al longevivului și inegalabilului Gică Petrescu.
A avut o carieră muzicală întinsă pe aproape șapte decenii și a încântat multe generații de români cu melodiile sale, cu vocea sa și cu cel mai bogat și diversificat repertoriu, care a inclus circa 1.500 de melodii cântate.
Nu a consumat băuturi alcoolice, nu a fumat și a avut o conduită morală ireproșabilă, exemplară.
A trăit într-o garsonieră din centrul Bucureștiului, dorința sa fiind ca aceasta să rămână statului, el neavând copii.
Cei care au cunoscut cum Gică Petrescu a trăit în ultimii ani ai vieții sale, în special în ultimii doi ani (a murit pe 18 iunie 2006, la 91 de ani) au spus că, având o pensie de mizerie, acesta a ajuns să trăiască (efectiv și în mod real) din mila vecinilor săi.
Și nu este un caz unic, de oameni de mare valoare, care toată viața și-au dedicat-o binelui public, dar care trăiesc dintr-o pensie de mizerie și dintr-o indemnizație derizorie (acordată în baza Legii nr. 8/2006), care le mai este ciuntită și aceasta.

7. Soluția de rezolvare

Interpretând prevederile legale în discuție, atât „în litera legii,, cât şi „în spiritul legii”, rezultă o singură o singură soluție de rezolvare: în baza Legii nr. 360/2023, cuantumul indemnizaţiei reprezintă echivalentul a 50% din pensia cuvenită titularului începând și cu 1 septembrie 2024 și NU din pensia cuvenită titularului până la 1 septembrie 2024.

Bibliografie

Legea nr. 8 din 11 ianuarie 2006, republicată, privind instituirea indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică
Legea nr. 263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice
Legea nr. 360 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii
Legea nr. 287 din 17 iulie 2009 privind Codul civil, cel puțin articolele: 14; 15; 1353
4. N. Grigorie Lăcrița, următoarele articole publicate pe mai multe site-uri:
4.1. Legea trebuie interpretată şi aplicată atât în litera, cât şi în spiritul ei, pe exemplul indemnizației stabilite prin Legea nr. 8/2006, cuvenită cu 1 septembrie 2024
4.2. Abuzul de drept, pe exemplul indemnizației stabilite prin Legea nr. 8/2006, cuvenită cu 1 septembrie 2024