Uite cum ne fură statul! Sute de milioane de euro ne sunt scoase din buzunar printr-un artificiu birocratic

  • Tipărire


 Un fost cercetător în domeniul agronomiei a luat la puricat facturile pe care le plăteşte şi a constatat că e păcălit lună de lună printr-un artificiu guvernamental care modifică reglementările Uniunii Europene la produsele accizabile, pe motiv că e nevoie de bani la buget.
    Conform Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, cursul la accize pe 2014 a fost stabilit la nivelul de 4,485 de lei/euro. Cifra a fost modificată în plus prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 102/2013, la valoarea de 4,738 de lei/euro
Problema pe care o are Ion Zurini, fost cercetător, acum pensionar, este legată de factura la curent electric, pe care a observat o ciudăţenie.

El spune că pe factură, acciza care i se percepe consumatorului este calculată la cursul de 4,738 de lei/ euro.

Oficial, cursul anual leu/ euro pentru accize se stabileşte de către Banca Europeană şi, pentru anul 2014, este de 4,4485 de lei/euro, deci cu 6,4% mai mic. Între cele două valori este o diferenţă de 0,2895 de lei/euro, care ni se iau în plus din buzunar.

“De ce se întâmplă acest lucru, dacă Banca Europeană a stabilit altceva, adică de ce plătesc o acciză antieuropenă, dacă sunt cetăţean european?”, îşi arată nedumerirea Ion Zurini.

Explicaţie: cursul de accizare dat de Banca Europeană pe 2014 a fost “actualizat” în România prin OUG 102/2013. Ordonanţa explică încă de la început de ce a modificat paritatea europeană leu/euro la accize: “Necesitatea întreprinderii unor măsuri urgente de susţinere a creşterii economice şi de stimulare a investiţiilor”.

Aici, creşterea economică a fost înţeleasă în sintagma “să facem rost de bani”, pe principiul “cine-mparte parte-şi face!”...

La combustibil, câştigul e ameţitor

Dacă luăm la puricat sumele taxate în plus printr-un joc de curs valutar, aflăm că de la fiecare abonat casnic la reţeaua electrică se iau 1,44 de lei pe an prin acciza-fantomă - la un consum mediu pe locuinţă de 300 de kilowaţi/ oră pe lună.

Înmulţind această sumă cu 8,5 milioane de locuinţe, câte sunt în România conform recensământului din 2011, rezultă un câştig al statului de 12,24 de milioane de euro pe an doar de la casnici, fără să punem la socoteală consumatorii industriali şi comercianţii.

Aceeaşi metodă se aplică însă la toate produsele accizabile - benzină, tutun, alcool -, de la care beneficiile sunt mult mai consistente. La băuturi spirtoase, de pildă, acciza pe hectolitru este de 100 de euro, din care 6,5 euro reprezintă şmecheria guvernamentală, iar la cât se bea în România, sumele pot fi… ameţitoare.

La carburanţi, acciza aduce la bugetul de stat, anual, circa 2 miliarde de euro. La această sumă s-a adăugat 6,5%, acciza în plus ordonată de Guvern, care înseamnă încă 230 de milioane de euro doar în 2014, bani plătiţi tot de cetăţeni, direct sau indirect, în lanţul economiei.

Una peste alta, această măsură care încalcă reglementările europene a fost luată în beneficiul statului şi în detrimentul cetăţenilor. De ce? Pentru că se poate!

“Să ştiţi că eu îi dau în judecată! Chiar şi pentru un leu! Este banul meu şi nu îi las…”, a subliniat Ion Zurini.

Preţul gazelor rămâne «îngheţat» în acest an

Preţul gazelor rămâne neschimbat în următoarele luni, ultima majorare prevăzută pentru 1 octombrie, în calendarul de liberalizare a pieţei gazelor asumat de Guvern prin acordurile cu FMI şi Comisia Europeană, fiind amânată.

În prag de iarnă, gazele ar fi trebuit să se scumpească cu 3%, însă Guvernul a amânat decizia pentru o dată neprecizată încă. Poate că românii se vor bucura pe moment pentru că nu vor trebui să plătească mai mult pentru gaze, însă fericirea nu va dura decât trei luni, întrucât în ianuarie 2015 sunt prevăzute alte scumpiri în acest domeniu.

Ba, mai mult, e posibil ca preţul gazelor pentru cosumatorii casnici să fie majorat cu mai mult de 2%, aşa cum e prevăzut în prezent, pentru a acoperi eventuale pierderi cauzate de menţinerea actualelor preţuri.

Ultima scumpire a gazelor a avut loc la 1 iulie 2014, atunci când preţul a crescut cu 5% pentru consumatorii industriali şi cu 8% pentru populaţie, însă în acest an au mai existat scumpiri în ianuarie şi aprilie.

Românii au printre cele mai scăzute costuri de gaze din Uniunea Europeană, însă până în 2019 preţurile trebuie să fie aliniate la cele de pe pieţele externe. Asta înseamnă că populaţia internă nu va mai beneficia de preţuri preferenţiale, aşa cum se întâmplă acum.

Cum o creştere prea mare a preţului într-un timp scurt ar avea efecte devastatoare asupra românilor, Guvernul a luat decizia ca liberalizarea costului gazelor să se petreacă de-a lungul mai multor ani, iar creşterea să fie sub 10%.

Tocmai de aceea, în fiecare an, la trei sau patru luni, se înregistrează o majorare a preţului la gaze pentru consumatorii casnici. Potrivit calendarului publicat de Ministerul de Finanţe, până în 2018 vor avea loc creşteri cu procente cuprinse între 2% şi 5% ale preţului la gaze pentru populaţie, din trei în trei luni. (Adrian Văduva)

Gigacaloria nu se scumpeşte

După ce, zilele trecute, a fost pus în dezbatere publică, pe site-ul Primăriei Capitalei, un proiect conform căruia tariful gigacaloriei ar urma să se majoreze cu 10%, edilul Sorin Oprescu a anunţat retragerea acestuia până când se va constitui Sistemul Integrat de Producere, Transport, Distribuţie a Energiei Termice. Aşa că, acum, în Bucureşti, gigacaloria rămâne la aceeaşi valoare, de 170 de lei.

http://www.libertatea.ro/detalii/articol/uite-cum-ne-fura-statul-505151.html