The Best bookmaker bet365 Bonus

Antologiile editurii eCreator- o istorie a literaturii române contemporane


Citind titlurile celor 26 de antologii editate de scriitorul și editorul Ioan Romeo Roșiianu, mi-am dat seama că întreprinderea domniei-sale este un act de iubire față de autori și în special față de literatura română contemporană.Despre acest sentiment uman au scris majoritatea scriitorilor din timpurile ancestrale şi până în prezent.Iniţiativa scriitoreului Ioan Romeo Roșiianu, directorul Editurii eCreator de a aduna, precum culegătorul merelor de aur, creaţiile scriitorilor români de pretutindeni, între coperţile unui florilegiu, este salutară. Tema iubirii, ce degajă din lucrările publicate, este o obsesite a scriitorilor din toate vremurile şi de pe toate meridianele lumii. Această iniţiativă face ca antologia să se constituie într-un monument din cuvinte dedicat sentimentului uman, IUBIREA.

“Nu trăim sentimente care ne transformă, ci sentimente care ne sugerează ideea de transformare. De pildă, iubirea nu ne purifică de egoism, dar ne face să-l simţim şi naşte în noi ideea unei patrii îndepărtate, unde acest egoism nu şi-ar mai găsi locul,” scria Albert Camus, care mai adaugă:“Să dărui totul, să sacrifici totul fără speranţă de răsplată; asta inseamna iubire”.



Pentru iubirea de ţară, de locurile natale, de părinţi şi femeie, chiar şi pentru fluvii,(ciocnirile armate dintre Israel şi Siria pentru Iordan) s-au produs conflicte militare, divorţuri, dar acest sentiment a stimulat şi creaţia artistică. Scriitori ca: Johann Wolfgang Goethe, Adam Asnyk, George Gordon Byron, Percy Bysshe Shelley şi mulţi alţii, inclusiv Eminescu, Radu Gyr, Artur Enăşescu, Zaharia Stancu, M.Beniuc, Marin Sorescu, au abordat acest sentiment în diferite forme şi genuri literare, inclusiv Nichita Stănescu, cu a sa “Leoaica tânără, iubirea mi-ai sărit în faţă. /Mă pândise-n încordare/mai demult./Colţii albi mi i-a înfipt în faţă,/ m-a muşcat leoaica, azi, de faţă”(…)..Acest sentiment a fost şi este trăit şi exprimat pe pânza pictorilor, în vârful daltei sculptorilor şi gravorilor, cum sunt: Bernard Accama, (1697-1756), pictor olandez, Andreas Achenbach, (1815-1910), pictor german,,Oswald Achenbach, (1827-1905), pictor german, Franklin Adams, Pieter Aertsen (1508-1575), pictor olandez, Aetion (secolul IV î. Hr.), pictor grec, Alfred Agache (1843–1915), pictor francez, Iaacov Agam (născut în 1928), pictor israelian ,,Jacques-Laurent Agasse (1767-1848), pictor francez, Christoph Ludwig Agricola, (1667-1719), pictor peisagist german, Ivan Aivazovski, (1817-1900), pictor rus de origine armeană, Este renumit pentru peisajele cu întinderi de apă şi femei, Tadeusz Ajdukiewicz, (1852–1916), pictor polonez, Josef Albers (1888-1976), artist plastic german, matematician, Roden etc, şi la noi Aurel Popp (1879 – 1960), Radu-Anton Maier, Alexandra Acsinia (1984), Alexandru Ciucurencu (1903 – 1977), Alexandru Pascu-Gheorghe, Alma Redlinger, Ana Ruxandra Ilfoveanu, Anca Boeriu (1957, Augustin Costinescu, Aurel Ciupe (1900 – 1988), Aurel Cojan (1914 – 2005), Barbu Iscovescu (1816 – 1854) Camil Ressu (1880 – 1962, Brăduț Covaliu (1924), Corneliu Baba (1906 – 1997), şi sculptorii: Constantn Baraschi (1902 – 1966), Constantin Brâncuși (1876 – 1957), Constantin Lucaci (1923 – 2014), Constantin Popovici, Cornel Medrea (1877 – 1964), Dimitrie Paciurea (1873 – 1932), Dragoş Alessandriu, şi mulţi alţii. Trebuie, în acest context, să evidenţiem iubirile lui Constantin Brâncuşi care l-au influenţat în creaţia lui. Viaţa amoroasă a lui Constantin Brâncuşi este descrisă în detaliu în opera „Brâncuşi, Amintiri şi exegeze”, publicată de Petre Pandrea, în anul 1967. Scriitorul notează în volumul său că sculptorului, la fel ca şi în cazul lui Johann Wolgang von Goethe, „un şirag de femei-perle i-au urmat volens-nolens calea vieţii”.Pandrea menţionează în cartea sa că una dintre primele iubiri ale lui Brâncuşi a fost Margit Pogany. Relaţia de iubire pe care sculptorul a avut-o cu talentata pictoriţă a fost de scurtă durată, dat fiind faptul că s-au cunoscut în vara lui 1910 şi s-au despărţit în luna ianuarie a anului următor. Din dragoste pentru iubita sa, Brâncuşi a sculptat, în mai multe versiuni, celebra sa operă „Domnişoara Pogany”.

O altă muză a sculptorului a fost americanca de origine irlandeză Eileen Lane. Povestea de dragoste a celor doi a durat doar câteva luni, pe parcursul anului 1922. În toamna acelui an, Brâncuşi şi Eileen au petrecut o vacanţă în România, unde au vizitat Sinaia, dar şi satul natal al artistului, Holibiţa (astăzi în judeţul Gorj). Tânăra i-a inspirat sculptorului lucrarea „Eileen Lane”.

Prinţesa Maria Bonaparte s-a numărat printre muzele care l-au inspirat pe Brâncuşi să-şi realizeze sculpturile. Ea a fost modelul pentru opera Prinţesa X, expusă pentru prima dată în anul 1919, la Grand Palais din Paris. Sculptorul spunea la acea vreme că „am făcut materia să spună ceea ce nu se poate rosti. Şi ce este în fond femeia? Un zâmbet între dantele şi fard pe obraji? Nu asta e femeia! Ulterior, sculptorul a trăit o poveste de dragoste împreună cu miliardara americană Peggy Guggenheim. Cei doi au s-au iubit vreme de 20 de ani, între 1921 şi 1941. Petre Pandrea menţionează în opera sa faptul că Brâncuşi o alinta pe iubita sa „căpriţa” şi „Peghiţa”. Peggy l-a inspirat pe Brâncuşi să sculpteze opera „Pasărea în văzduh”.Povestea de dragoste dintre Constantin Brâncuşi şi Maria Tănase a început în anul 1938, la Paris. Aici, Dimitrie Gusti organizase o expoziţie de artă populară, iar cei doi se regăseau printre invitaţii cunoscutului etnograf. Iubirea s-a înfiripat încă de la prima întâlnire, deşi diferenţa de vârstă dintre bătrânul sculptor (62 de ani) şi tânăra solistă (25 de ani) era destul de mare. Maria Tănase se afla la începutul carierei sale şi încerca să se afirme pe toate căile posibile. Astfel, s-a oferit să-l ajute pe Dimitrie Gusti la promovarea expoziţiei sale, pe care urma să o organizeze în 1938 la Paris. După încheierea evenimentului, interpreta urma să susţină un recital într-un restfel, în timpul unei vizite făcute alături de Dimitrie Gusti la atelierul sculptorului, Maria nu a mai plecat de lângă artistul pe care îl îndrăgise atât de mult. Gusti s-a înfuriat la culme pe tânăra cântăreaţă şi lăsat-o să se descurce singură în haosul parizian. Mariei nici că nu i-a păsat de ceea ce făcuse protectorul ei şi a continuat să trăiască alături de Brâncuşi. Iată cum îşi mărturisea sculptorul dragostea faţă de tânăra Maria Tănase: „Când te ascult cum le zici, Mărie, aş fi în stare să dăltuiesc pentru fiecare cântec de-al nostru o Pasăre Măiastră! Auzi tu, fată, mă înţelegi? Vezi, tu, Mărie! Am colindat toată lumea, mă cunoaşte tot pământul prin ce m-am priceput să fac, dar când aud cântecele noastre, mă apucă un dor de ţară, de oltenii tăi şi-ai mei, de apa tânguitoare a Jiului, de satul meu…Auzi? Mă-nţelegi?”, menţionează Petre Pandrea în cartea sa.

O mare opera a lui Brâncuşi, care este dedicate iubirii faţă de eroii neamului căzuţi în primul Război Mondial, penru înfăptuirea Marii Uniri este “Coloana Infinita”, sau cum a denumit-o el “Coloana fără sfârşit “de mari dimensiuni era cel mai potrivit monument pentru comemorarea eroilor căzuti în razboi. A avut şansa să primească acordul necondiţionat al comanditarei Aretia Tătărescu, i-a acordat deplină libertate de acţiune şi l-a ajutat să obţină sprijinul financiar necesar.Se cuvine relevat faptul că initiativa Aretiei a fost susţinută de soţul ei, Gheorghe Tătărescu, prim-ministru în cabinetul liberal, în perioada 5 ianuarie 1934 – 28 decembrie 1937. Perioada în care s-a elabora şi realizat monumentul coincide în mare cu durata guvernarii liberale, o perioadă de înflorire economică, prosperitate şi creativitate.

Brancuşi a mai cerut şi ca de toate aspectele tehnice ale realizarii monumentului să se ocupe o persoană în care avea deplina încredere: Ștefan Georgescu-Gorjan.

Acest tânar era inginer-şef şi adjunct al directorului la Atelierele Centrale Petroşani din cadrul Societaţii “Petroşani”. Această operă monumentală alături de “Poarta sărutului “şi “Masa tăcerii“,care formează un ansamplu dedicat eroilor neamului românesc.

După acest succinct periplu prin istoria operelor dedicate iubirii de neam, de ţară, de părinţi, de femeia iubită, de literatură, menţionez numele scriitorilor din această antologie concepută cu dăruire de scriitoarea Ioan Romeo Roșiianu a căror lucrări publicate oglindesc plastic şi sugestiv sentimentul iubirii, pentru tot ce le atinge sufletul, ce va fi descoperit de cititori.

Primind, prin gentilețea scriitorului, mai sus amintit, antologia LUMINILE COPILĂRIEI, realizată de Ioan Romeo Roșiianu, lucrare făcând parte din Colecția Antologica a Editurii ECREATOR, care este înscrisă în Registru Internațional al Editurilor ( The Global Register of Publisneres) mi-am dat seama că acest scriitor, prin antologiile sale realizează în timp real istoria literaqturii contemporane care se scrie sub ochii noștri.

Antologia LUMINILE COPILĂRIEI cuprinde, în cele 338 de pagini, 55 de poeți și prozatori de toate vârstele, fapt ce ne dovedește profesionalismul antologului. Citind lucrările publicate, pot să fiu de acord de ce spunea despre literatureă C.S. Lewis: „Literatura se adaugă realitații, și nu o descrie pur și simplu. Ea îmbogățește abilitațile necesare pe care viața cotidiană le cere și le dăruiește; și, din acest punct de vedere, ea irigă deșerturile în care s-au transformat deja viețile noastre.”

Calitatea literaturii române contemporane indică înălțarea spirituală a națiunii.Nu este o speranță, este certitudine. Literatura publicată în aceste tomuri sunt paginile unde se află creațiile ce explorează cele mai înalte și mai joase locuri ale societatii noastre și a spiritului uman, unde găsesc nu un adevăr absolut, ci adevărul poveștii, al imaginației și al inimii.

Datorită spațiului limitat, nu am să-i enumăr pe toții scriitorii antologați, cu toare că mertă toți, însă mă limitez a enumera pe cei mai cunoscuți:Marinela Belu-Capșa, Melania Rusu-Caragioiu, Gelu Dragoș, Oana Frențescu, Adrian George Itoafă, Tudosia Lazăr, Radu Munteanu, Aurelia Oancă, Ioan Romeo Roșiianu, Olimpia Sava, Arpad Toth, Al.Florin Țene, Ionuț Țene și Titina Nica Țene.

Cele 26 de antologii editate de Ioan Romeo Roșiianu, ce cuprind cele mai reprezentative lucrări ale scriitorilor români, sunt adevărate oglinzi ale istoriei literaturii contemporane.. Am remarcat că marile valori ale literaturii române contemporane se află în aceste antologii ce sunt adevărate lucrări monumentale.Fiind cariatide ce susțin pe umerii lor bolta “palatului” spiritual al literaturii române contemporane. Acestea sunt speranță pentru viitorul neamului nostru, chiar dacă în prezent se confruntă cu o epidemie cumplită.Are dreptate Jean Moscopol”Tot ce-i românesc nu piere. “

Share

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

The best bookmaker bet365

Free Premuim Templates by BIGTheme

Copyright © 2009-2021  StirileMM.ro