Pentru poetul popular Nelu Danci ”veșnicia” s-a născut la Trestia și Plopiș!

  • Tipărire


Am primit cea mai recentă carte a ”fârtatului” Nelu Danci din Plopiș, ”Pas de femeie prin rouă și lacrimi” (poezie populară), Editura ”Armonii culturale” Adjud, editor și montaj copertă Gheorghe A. Stroia.
Recunosc de la bun început că îmi plac versurile scrise de autor. Nelu Danci vine cu un bagaj poetic de la Trestia, acolo unde a văzut pentru prima dată lumina zilei, ( erau câțiva poeți/versificatori, de o valoare inestimabilă) dar și din bogatul sat Plopiș, unde s-a căsătorit.  Prietenul Vasile Bele ”l-a citit” pe Nelu Danci, știa că este o comoară în ceea ce privește versul popular, adică nimic forțat, nimic fals și a început să-l promoveze, să-i dea avânt în ale scrisului. Facebook-ul, atât de hulit în ultima vreme, poate fi uneori de ajutor! Dovadă este și această carte despre care o să fac vorbire.


De altfel, Nelu Danci, discutând la o agapă, mi-a mărturisit: ”Am scris despre marile iubiri din viața satului, împărtășite sau neîmpărtășite, împlinite sau neîmplinite, știind cum e viața, traiul și lumea mai de demult! Deja sunt legende căsătoriile din interes, sau zicerea dacă ți-o plăcut, amu taci și rabdă, așa cum tot legendă au ajuns și soacrele, cele acre și amare, care își persecutau nurorile tinere, neștiute, neînvățate. Am scris despre cum aș vrea să fim ca oameni, unii în fața altora: săritori, omenoși, niciodată urâcioși. Am scris despre pădurea tinereții mele care îmi dă o stare de bine acum la bătrânețe, despre apele cristaline ale izvoarelor din zonă, unde te opreai, gustai și-ți potoleai setea din suflet, și apoi plecai mai departe, gândindu-te, amintindu-ți, ba de o îmbrățișare a mândruței, ba de un sărut…Domnule Gelu, erau și eram oameni simpli și trăiam tot așa, adică simplu și modest și eram cu frică de Dumnezeu, azi vedeți cum este. Doamne, să mă ierți pentru îndrăzneală dar, oare ce-i cu lumea asta?!”
Volumul începe cu poezia ”Pentru cititorii mei”, un elogiu adus celor care îl apreciază (și nu sunt puțini, dacă vă uitați pe rețelele de socializare): ”Pentru cititorii mei,/Astăzi fac o poezie,/Că îmi este dor de ei/Și-i invit pe omenie.//Să le zic cât îi iubesc,/Pentru aprecierile făcute,/Abia aștept să-i întâlnesc/Și-atunci le-oi spune mai multe.”
Universul liric al poetului Nelu Danci cuprinde natura (vezi poeziile: ”Izvoraș cu apă rece”, ”Nori de ploaie”, ”Prin pădurea de salcâm”, ”Sub cireșul înflorit”, ”Frumos ne mai cântă cucu”, ”Luna și Luceafăru”, ”Cărărușa”, ”Trandafirii înfloresc”, ”Ninge iarăși peste sat”, ”Flori frumoase în fereastră”, ”Pe izvor în sus și-n jos”, Ghiocei o să răsară”, ”Prin pădure,eu, mă plimbam”, ”Pe deluț”, ”Prin livada cea de meri”, ”Răsărit de soare”, A venit frumoasă toamnă”, ”Rază de soare”, ”Șade bufnița-n pădure”, Toamna frunza îngălbenește”, ”Frunza este ruginie”, ”Lasă, toamnă, pomii verzi”, ”Cer albastru plin de stele”, ”Iarna”, ”Cum e frunza pomului”, Afară ninge liniștit”, ”Frunza e în vârf de deal”, ”Rândunelele-au sosit”); dorul de mândruță, de glie, de  copilărie, de părinți și frați, acest sentiment complex care exprimă dragoste, iubire,durere,jale, speranță (vezi poeziile: ”Copil, tânăr,eu,fiind”, ”Țuc-o,bade, pe Ileana”, ”Fie Lena sau Lenuța”, Tinerețea nu mai vine”, ”Ană, nume mândru” (In memoriam poeta Ana Podaru), ”Am o prietenă”, Nevasta, bătu-o-ar vina!”, ”Pentru mândra de la moară”, ”Femeia ce-i iubăreață”, ”Pentru prietena Ionica”, ”De ce fugi, iubito?”, ”Pentru mireasă”, ”Nevasta e supărată”, ”Iubita mea în legănuț”, ”La plimbare”, ”Romeo”, ”Te-aș ține numai în brață”, ”Tinerel când mai eram”, ”Pentru mândruțele mele”, Vis frumos”); obiceiuri creștine ori laice (vezi poeziile: ”De 1 Mai muncitoresc”, „Pe 1 aprilie”, ”De udător”, ”De mărțișor”, ”Dragobete”, ”8 Martie”, ”40 de mucenici”, ”Azi e seara de Ajun”, ”De Bobotează”).
Vorbind despre un volum de poezia populară observăm că Nelu Danci  respectă caracterul tradițional al acesteia, adică a unui sistem prestabilit de mijloace de expresie artistică, caracterul sincretic prin folosirea mai multor modalități artistice, de pildă poezia-doină, poezia-baladă. Cum am scris mai sus, temele și motivele poeziilor lui sunt generoase, specifice acestui gen literar: comuniunea om-natură, jertfa pentru creație, tema iubirii cu motivul erotic, adorației, jăluirii, revoltei, ireversibilitatea timpului, miturile populare care ilustrează specificul spiritualității naționale. Toate acestea se regăsesc între coperțile celei mai recente cărți semnată de Nelu Danci, motiv pentru care îl felicit sincer.
O surpriză plăcută pentru mine a fost să găsesc la pagina 146 poezia ”La MOARA LUI GELU” din care am să citez câteva versuri: ”La moară dacă te duci/Și în Lucăcești ajungi,/Dai de Moara lui Gelu,/Care macină și-amu.//Numai proză, poezie/Și la frumos te îmbie,/Cu drag tu să le citești,/La altceva, nu te gândești!”.
Despre Nelu Danci au scris laudativ prof.  dr. Carmen Dărăbuș, prof. dr. Terezia Filip, prof. dr. Delia Muntean, prof. dr. Valeria Bilț, prof. Olimpia Muresan, ”fârtatul” Vasile Bele. În loc de postfață la volumul ”Pas de femeie prin rouă și lacrimi” a lui Nelu Danci, Vasile Bele concluzionează: ”Poemele lui Nelu Danci le poți încadra, în acest context, în regula modestiei, a simplității și a descărcărilor sufletești, fiind răsărite din viața și trăinicia care ți-o poate oferi satul tradițional, pe care îl iubește, îl răsfață cu aceste minunate versuri”.