The Best bookmaker bet365 Bonus

Despre cateva probleme mai putin cunoscute din istoria aviatiei romane si nu numai


Din pacate, istoria tehnicii -in general- si a aviatiei -in special- este putin cunoscuta in Romania. Avem istorici buni si foarte buni, auxiliari excelenti, dar se orienteaza spre teme generale. Si sunt -in continuare- extrem de regionalizati. Ancorindu-se doar in istoria locala, cel mult a tarii.
Eu am mai postat pe temele in discutia de azi. Reiau subiectele pentru a le reuni intr-un singur material si a prezenta cititiroului neavizat, fapte care schimba perceptia asupra istoriei noastre -si nu numai-. In sec. XX.
Prima problema supusa atentiei, este dispozitivul de sincronizarea tirului mitralierei prin discul elicei in functiune.  O chestie cu denumire lunga si greu de rezolvat.
De ce aceasta problema?
Pentru ca daca stai sa vorbesti cu un francez, iti va spune -cu probe- ca ei au inventat jucaria aia.

„Geometriile spaţiului” de Nicolae Vălăreanu Sârbu


Nicolae Vălăreanu Sârbu s-a „îmbrăcat în haina ponosită a poeziei” şi a scris volumul de versuri „Geometriile spaţiului”, unde se întâlnesc realizări remarcabile, „împregnate” pe alocuri cu uşoare imperfecţiuni. Aşadar,...
Autorul îşi caută împlinirea „la cozile căutătorilor de fericire” tocmai când este prea plin de „nostalgie alunecoasă”. Chiar această expresie mi-a atras atenţia în mod deosebit în prima poezie a volumului. Două cuvinte, doi termeni care vin din sfere diferite, „nostalgia” din lumea gândurilor, a stărilor sufleteşti mai precis şi „alunecoasă”, ceva cât se poate de concret, deranjant câteodată, dar necesar de multe ori. Poetul reuşeşte să creeze, prin apropierea celor două cuvinte unul de altul, senzaţia atât de bine cunoscută că nostalgia se duce încet-încet, locul luându-i-l alunecuşul concretului.

Un poet şi dascăl de limba română temător şi iubitor de Dumnezeu – Cristian Gabriel Moraru


Fericiţi sunt cei care cresc într-o familie în care există iubire, înţelegere şi pace! Fericiţi sunt cei care au credinţa şi convingerea că: „O inimă nelocuită de Dumnezeu/Este doar un pumn de ţărână deşartă./Oricâte piedici aş întâlni în drumul meu/Eu le surmontez prin Dragoste şi Artă; (Psalmul 11). L-am citat pe profesorul de limba şi literatura română Cristian Gabriel Moraru, autorul volumului de psalmi „Ieşiri din timpul profan” - psalmi creativişti –volumul I”, Editura „Grinta” Cluj Napoca 2017, Colecţia de lux „eCreator”, director Ioan Romeo Roşiianu. Dar cine este Cristian Gabriel Moraru?  S-a născut la 23 octombrie 1985 în oraşul Roşiorii de Vede, judeţul Teleorman. După cum singur se caracterizează este „profesor titular de Limba şi Literatura Română, poet, eseist, critic şi istoric literar”.

BRESLE TRANSILVĂNENE. ISTORIE ȘI SIMBOL


Viața economică a Transilvaniei a purtat de-a lungul mai multor secole amprenta puternică a instituției breslelor, care, deși a suportat numeroase transformări survenite atât din interior, cât și ca urmare a unor acțiuni externe, a reușit să treacă peste toate vicisitudinile și să supraviețuiască în această formă până la începutul deceniului opt al secolului al XIX-lea.
    Apărute din necesități economico-sociale, aceste asociații profesionale alcătuite din meșteri calificați din aceeași branșă sau din branșe diferite, au fost atestate pentru Transilvania încă din secolul al XIV-lea, deși cu o oarecare întârziere raportat la cele din centrul și apusul Europei, care au constituit modele de organizare. Generalizarea sistemului breslaș în Transilvania are loc în perioada secolelor XV-XVI, când, la solicitarea meșteșugarilor din mediul urban, care urmăreau asigurarea unor privilegii în fața meșteșugarilor străini sau a celor care nu făceau parte din bresle, au fost acordate și chiar reînnoite o serie întreagă de privilegii.

„Împlinirea cuvintelor” de Ioan Romeo Roşiianu


La Ioan Romeo Roşiianu fiecare clipă lasă „o amprentă de sânge şi lacrimi / o mulţime de şoapte surâsuri şi taine”. Versurile  autorului băimărean  sunt  uneori abia şoptite pentru a nu strica nimic din tainele lumii, alteori sunt clamate energic pentru a ne trezi din reverie.

Elegant şi melancolic, patetic sau vulcanic, autorul spune
„Sărut amintiri neprăfuite-n vreme / icoana ta-mi creşte-n priviri insomnii/ [...]
  treci printre şoapte cometic / răsădindu-mi în suflet privelişti siderale.”

O carte memorabilă – „Secol de vânzare” (pamflete), Nord Literar, 10, nr. 2


 Printr-o conjunctură nefavorabilă mie, ce m-a ţintuit la pat, am avut parte, la început de an 2012, de lecturi consistente, iar bucuria este şi mai mare când autorii cărţilor citite sunt maramureşeni de-ai mei: Florica Bud, Ioan Dragoş, Nicolae Goja, Vasile Morar, Dragomir Ignat.(...) Am pornit cu o curiozitate şi o nerăbdare specifice copiilor în a asculta poveşti spuse seara de bunici, în a citi „prima creaţie literară” din 2012 a scriitoarei Florica Bud, „Secol de vânzare – pamflete” tipărită la Editura „Maşina de Scris”, Bucureşti.

          Încă de la început observăm autoironia fină, cu care ne-am obişnuit să o găsim în cărţile autoarei maramureşene, ca şi multa poezie din frazele scrise în cele 42 de pamflete ale cărţii.

UN POET AL DISCREŢIEI: VASILE MIC


Vasile Mic e, indiscutabil, unul din cei mai interesanţi poeţi iviţi în nordul ţării. Oşan autentic, poetul s-a născut la 15 august 1947, în satul Coca, din comuna Călineşti-Oaş. A debutat cu poezie în revista „Familia”, în 1974.  Vreme de câţiva ani, a practicat ziaristica la cotidianul „Gazeta de Nord-Vest”, o profesie ce pare să nu-i mai surâdă poetului, retras tot mai mult în domeniul inefabil al muzelor.
        S-a exersat, cu bun gust şi măsură,  în calitate de autor de recenzii şi cronici literare, în reviste precum  „Citadela”, „Reflex”, „Cetatea culturală”  şi „O carte pe zi”. A publicat poezie în „Tribuna”,  „Flacăra”, „Orizont”, „Albina”,  „Argeş”, „Pleiade”, „Poesis”,  ”Caligraf”, „Citadela” „Nord Literar” „Reflex”, „Cetatea Culturală”, „Pro Saeculum”, „Acolada”, „Vatra veche”, „Destine Literare” (Canada), „Semănătorul”, în alte publicaţii literare şi de cultură, în presa locală („Cronica sătmăreană”), precum în diverse culegeri de literatură.

Liga Scriitorilor Maramureş a organizat o Expoziţie de carte


Miercuri, 21 iunie, ora 17,oo de „Ziua Soarelui” la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare, în Salonul artelor a avut loc o EXPOZIŢIE DE CARTE, organizată de Liga Scriitorilor Români, filiala Maramureş, preşedinte Carmena Băinţan. Manifestarea literară, la care au participat peste 20 de membri ai filialei maramureşene, a fost o reuşită şi datorită faptului că fiecare autor (de proză sau poezie) a prezentat povestea naşterii fiecărei cărţi.
A fost prima ediţie, aşa că emoţiile erau inerente. Cei mai prolifici scriitori de până acum ai filialei maramureşene se dovedesc a fi: Mihai Ganea, Milian Oros, Toma Gross Rocneanu, Aurelia Oancă şi Dragomir Ignat. Urmează o binemeritată vacanţă, până în septembrie, iar autorii prezenţi îşi pot duce la îndeplinire proiecte literare de care au făcut vorbire.

Liga Scriitorilor Români, filiala Maramureş organizează o expoziţie de carte


Miercuri, 21 iunie 2017, ora 17,oo la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare va avea loc ultima înâlnire din acest an cultural al membrilor LSR MM cu o EXPOZIŢIE de carte a autorilor autohtoni, după care urmează o bine-meritată vacanţă până în luna septembrie.
 Din spusele poetei Carmena Băinţan, preşedintele LSR Maramureş această întâlnire are loc spre „a ne bucura sufletele şi a vedea cele mai recente cărţi ale membrilor ligii, cărţi deosebit de valoroase şi premiate la concursurile naţionale de gen”. Doamne ajută!

PREMIILE FESTIVALULUI DE TEATRU ATELIER, EDITIA 24


Juriul  Festivalului Internațional de Teatru „ATELIER”, ediția a XXIV-a, Baia Mare  10-18 iunie 2017 alcătuit din: Cristian  BAN  - Preşedintele juriului,  Gabriela LUPU,  Lorena COPIL, Ștefan CARAMAN   și   Ioan  BOTIȘ  a acordat următoarele  premii:

PREMIILE  SPECIALE  ALE  JURIULUI

  1. ADEI MILEA,  pentru muzica  din spectacolul  “LEONCE ȘI LENA” al TEATRULUI REGINA MARIA DIN ORADEA.

Premiul a constat în tabloul  PORTRETUL LUI CHARLES DARWIN,  oferit de   artistul      Paul  Covaci.

  1. 2.   „EXPERIMENTUL”  și “CULTURĂ-N ȘURĂ”

Premiul a constat în lucrarea  FEREASTRA  de Alin Hereș

The best bookmaker bet365

Free Premuim Templates by BIGTheme

Copyright © 2009-2017  -  powered by DSdata